Noua lege a achizițiilor publice aduce mai multă transparență, eficientizează activitatea autorităților contractante și reduce birocrația, dar are și lacune ce pot duce la prejudicierea bugetului public. Este concluzia unui studiu efectuat de experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul” (IDIS), care vine și cu anumite recomandări pe acest segment.

Potrivit autorilor analizei, Diana Enachi și Viorel Chivriga, noua lege a achizițiilor publice, intrată în vigoare la 1 mai curent, nu este deocamdată aplicabilă, pentru că nu a fost adoptat cadrul conex. „Cadrul normativ secundar este în proces de elaborare. O parte din documentație a fost elaborată, o parte a fost aprobată prin hotărâre de Guvern, alte acte sunt în proces de consultare și avizare de alte instituții. Acest proces ar fi trebuit să fie mult mai rapid, dat fiind că legea a intrat în vigoare la 1 mai, dar nu este aplicabilă pentru că nu e ajustată corespunzător”, susțin autorii studiului. 

În același timp, încă nu a fost instituit noul sistem de soluționare a contestațiilor, fapt care este, potrivit autorilor studiului, o restanță majoră. „Dacă până în prezent procedura de soluționare a litigiilor și contestațiilor era în atribuțiile Agenției de Achiziții Publice, ceea ce putea genera conflicte instituționale, dat fiind că Agenția înregistra contractele, și tot ea soluționa și contestațiile, odată cu adoptarea noii legi această lacună ar fi trebuit să fie eliminată prin instituirea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor. Aceasta va fi funcțională abia din 1 septembrie”, remarcă experții. În același timp, noua instituție urmează să fie subordonată Ministerului Finanțelor, ceea ce, potrivit lor, nu îi conferă independență. „În aceste condiții, noua instituție nu va fi independentă nici operațional, nici instituțional și nici financiar, așa cum prevăd directivele europene în acest sens. Pentru ca acest lucru să se întâmple instituția trebuie să se subordoneze Parlamentului”, subliniază Diana Enache.

În același timp, autorii studiului afirmă că noua lege a achizițiilor publice conține prevederi pozitive, care țin de transparentizarea procesului de achiziții, modificarea termenelor de depunere și examinare a documentației de atribuire a contractelor de achiziție publică, dar și lărgirea atribuțiilor de serviciu ale membrilor grupurilor de lucru. „Abordarea că achizițiile publice se finalizează odată cu atribuirea contractului de achiziție este total greșită. Cele mai multe nereguli se atestă anume la etapa de executare și implementare a contractelor. Lipsește informația. Ar fi util să putem compara termenele sau prețurile finale cu prețurile inițiale. Noua lege stipulează că una din atribuțiile grupului de lucru este și monitorizarea lucrărilor”, spun autorii studiului.

De asemenea, potrivit noii legi, autoritățile contractante sunt obligate să includă reprezentanți din societatea civilă în componența grupurilor de lucru care se ocupă de licitații. În același timp, au fost majorate termenele de depunere a documentației de la 3 la 7 zile, ceea ce creează oportunități în plus pentru întreprinderile mici și mijlocii, care până acum puteau cu greu să concureze cu agenții economici mari, susțin experții IDIS „Viitorul”.

Experții mai sugerează că ar trebui elaborată o strategie în domeniul achizițiilor publice, însoțită de un plan de acțiuni, care ar fi un ghid pentru autoritățile contractante în sensul ajustării noilor prevederi și aplicării noilor principii care au fost setate prin adoptarea noii legi și ar responsabiliza toți actorii implicați în acest proces.