Anul 2016, în Republica Moldova, a fost marcat de descinderi, percheziții și dosare penale deschise de procurori pe numele mai multor persoane controversate, judecători, funcționari publici sau președinți de federații sportive. Unele dintre cauze au fost expediate în instanță, altele au rămas învăluite în tăcere, iar unii dintre cei vizați au reușit să scape basma curată sau să revină la locurile de muncă. Dar toate au stârnit discuţii aprinse în societate, ridicând mai multe întrebări sau atrăgând criticile experţilor. Anticoruptie.md vă prezintă zece dosare penale care au marcat Republica Moldova în anul 2016.

Dosarul Filat: un proces de judecată închis, cu falsuri și martori-fantomă

Anul 2016 a adus două sentințe de judecată în dosarul fostului premier Vlad Filat. Acum un an, pe 15 octombrie 2015, ex-procurorul general Corneliu Gurin a cerut deputaților din Legislativ acordul ca să pornească urmărirea penală și să-l aresteze pe fostul prim-ministru Vlad Filat, acuzat de luare de mită în valoare de 250 de milioane de dolari. De atunci, au urmat zeci de ședințe de judecată, toate cu ușile închise, iar Vlad Filat, arestat în ziua în care i-a fost ridicată imunitatea, nu a mai ieșit din detenție.

Pe 27 iunie curent, magistrații Judecătoriei sectorului Buiucani au dictat sentința în dosar: politicianul a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Totodată, instanța i-a aplicat o amendă de 60.000 de lei, l-a privat de dreptul de a ocupa funcţii publice pe un termen de cinci ani, i-a retras Ordinul Republicii cu care a fost decorat în 2013 și i-a confiscat averea.

Pe 11 noiembrie, și Curtea de Apel Chișinău a pronunțat o sentință în acest dosar. Completul de judecată a hotărât să mențină decizia de condamnare a politicianului la nouă ani de închisoare, dar a dispus anularea parțială a confiscării averii. Este vorba despre bunurile care au ajuns în proprietatea fostei soții a politicianului, Sanda Filat.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au descoperit, urmare a unor anchete, că mai multe probe prezentate de procurori în instanță în acest dosar sunt de fapt false. Astfel, trei tinere din Federația Rusă,  despre care Ilan Șor a declarat că ar fi intermediat transmiterea a 320 de milioane de lei, mită pe care ar fi pretins-o Vlad Filat, au declarat că nu au fost niciodată în Republica Moldova și nici nu îi cunosc pe Șor și Filat. După apariția investigației, judecătorii Curții de Apel Chișinău au exclus din sentință acest episod.

De asemenea, jurnaliștii CIJM au descoperit că și un alt martor din Federația Rusă vizat în dosar, un bancher de la Moscova, nu a avut nicio treabă cu Șor, Filat sau Banca de Economii. Potrivit sentinței de judecată de la Curtea de Apel, bancherul rus ar fi venit în R. Moldova pentru a pune la cale preluarea unui pachet de credite neperformante de la BEM, iar ulterior și preluarea pachetului de acțiuni al statului de la această bancă.

Între timp, a scăzut considerabil și suma mitei pe care, potrivit procurorilor, Vlad Filat ar fi primit-o de la Ilan Șor. Cele 250 de milioane de dolari anunțate în Parlament, pe 15 octombrie 2015, de către procurorul general de atunci, Corneliu Gurin, s-au „transformat” la Curtea de Apel Chișinău în 23,6 milioane de dolari.

Dosarul Platon: un arest-fulger, o „extrădare-charter” și avocați intimidați

Învinuit de escrocherie și spălare de bani în dosarul „Spălătoriei rusești”, pe 25 iulie, procurorii Anticorupție au declarat că dispun de mandat de arestare pe numele lui Veaceslav Platon, supranumit „raiderul nr. 1 în CSI”, și tot în aceeași zi l-au anunțat în căutare internațională. Omul de afaceri a fost reținut peste doar câteva ore la Kiev, fiind plasat în arest. La distanța de o lună, pe 30 august, Procuratura Generală a anunțat telegrafic despre faptul că businessmanul a fost extrădat.

O anchetă a CIJM a demonstrat că Platon a fost adus în R. Moldova cu o cursă charter care ar fi costat peste 15 mii de euro. Nu se știe cine a achitat această sumă, dar avionul cu care a fost adus controversatul businessman în Moldova a fost contractat anterior și de președintele Ucrainei, Petro Poroșenko. Zborul lui Platon de la Kiev spre Chișinău a fost supravegheat de pasagerii unei curse charter misterioase care a zburat în paralel.

Din momentul în care a fost adus la Chișinău, Platon a fost plasat în arest, fără drept de a discuta cu jurnaliștii. Totuși, timp de câteva luni, businessmanul a reușit să transmită mai multe mesaje presei prin intermediul avocaților săi. La mijlocul lunii octombrie, procurorii au anunțat că au redeschis un dosar penal pe numele avocatei Ana Ursachi, clasat cu 15 ani în urmă. Ulterior și alți apărători ai controversatului om de afaceri s-au pomenit cercetați penal sau intimidați pentru a renunța la clientul lor.

Pe 18 noiembrie, Procuratura Anticorupţie a anunţat despre finalizarea urmăririi penale şi expedierea în judecată a cauzei pornite pe numele lui Platon, în cadrul căreia procurorii îl învinuiesc de escrocherie şi spălare de bani, care a condus la prejudicierea Băncii de Economii cu aproximativ 800 de milioane de lei. Platon afirmă că dosarul este fabricat la comanda lui Vlad Plahotniuc căruia îi este frică de dezvăluirile pe care le-ar putea face el despre implicarea actualui președinte al PDM în furtul din sistemul bancar moldovenesc.

Dosarul Șor, marcat de protestele orheienilor în lacrimi

Primarul orașului Orhei a fost reținut de oamenii legii și plasat în arest în iunie 2016, fiind acuzat de spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii. Asta după ce el a scăpat de un alt arest în mai 2015, pe un alt dosar, când s-a înscris în cursa electorală pentru fotoliul de primar. „Ilan Șor a fost reținut într-o nouă cauză penală intentată pe frauda bancară - escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Acum, datorită informațiilor pe care le-am obținut de peste hotare, de la autoritățile similare din Letonia și alte state, analizele financiar economice, am revenit la aceeași poziție pe care am susținut-o anterior, a temeiului rezonabil de a fi aplicată această măsură preventivă", a declarat Adriana Bețișor la scurt timp după reținere.

Tot ea declara că a solicitat judecătorilor aplicarea măsurii preventive de arest pentru a nu permite influențarea martorilor din dosar sau distrugerea unor probe. Demersurile avocaţilor, care au cerut ca învinuitul să fie cercetat în stare de libertate, au fost respinse în repetate rânduri de către instanțe. Asta până la începutul lunii august,  când magistrații Curții de Apel Chișinău au decis plasarea lui Ilan Șor în arest la domiciliu.

Dosarul Șor a fost transmis în judecată pe 24 august. Fostul șef al Consiliului de administrare al BEM ar fi obținut prin înșelăciune, în perioada 4 noiembrie – 25 noiembrie 2014, peste cinci miliarde de lei de la Banca de Economii. Banii au fost oferiți în calitate de credite mai multor companii ce ar aparţine lui Ilan Şor, iar drept garanţie privind rambursarea mijloacelor financiare obţinute ar fi fost prezentate nişte contracte fictive, încheiate cu un şir de entităţi bancare din Federaţia Rusă.

De atunci, mai multe ședințe au fost amânate, iar altele au fost însoțite de proteste în timpul cărora sute sau chiar mii de persoane au cerut magistraților să le elibereze primarul și să îl lase să conducă în continuare orașul Orhei. La una dintre manifestații a fost prezentă soția lui Șor, interpreta Jasmin, care a acuzat magistrații că fac jocuri politice. S-au remarcat și bodyguarzii omului de afaceri, care au blocat accesul jurnaliștilor spre inculpat și în biroul judecătorului, la una dintre ședințe.

Între timp, Șor și-a schimbat și unele declarații. Dacă în autodenunțul față de Vlad Filat, el spunea că i-ar fi dat ex-premierului o mită de 250 de milioane de dolari, bani scoși prin credite neperformante de la Banca de Economii, atunci într-un interviu din luna septembrie, primarul a declarat că de la BEM au fost furate doar 190 de milioane de dolari. Banii ar fi ajuns pe conturile lui Vlad Filat și Veaceslav Platon în noiembrie 2014.

Andrei Pântea, pe banca acuzaților pentru că l-a scăpat de probleme pe hoțul în lege Grigore Karamalak

Andrei Pântea, fostul adjunct al procurorului general în perioada 2010-2015, a fost reținut de colegii săi în luna octombrie a acestui an. El s-ar face vinovat de faptul că, sub semnătura sa, dosarul cunoscutului hoț în lege Grigore Karamalak, deschis în Republica Moldova, a fost transferat în Federația Rusă. Acest fapt presupunea că Grigore Karamalak putea veni în Moldova fără să fie reținut sau pedepsit pentru infracțiunile care i-au fost imputate, pentru că organele competente din Rusia l-au achitat.

Pântea a fost plasat în arest, iar o lună mai târziu dosarul deschis pe numele lui a fost transmis în judecată, fostul procuror fiind acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu. Între timp, pe 21 septembrie, Procuratura Generală a dispus anularea ordonanţei prin care a fost dispusă transmiterea cauzei penale de învinuire a lui Grigore Karamalak către autorităţile Federaţiei Ruse, astfel fiind reluată urmărirea penală în privinţa interlopului.

Ex-prim-procurorul general adjunct a părăsit sistemul în septembrie 2015, din proprie inițiativă. Câteva luni mai devreme, el a obținut licența de avocat. De-a lungul anilor, Andrei Pântea a fost subiectul mai multor anchete de serviciu, a fost acuzat de comiterea unor acte de corupție, precum și de legături cu lideri din lumea interlopă. Totodată, el a părăsit funcția de procuror cu o avere de invidiat, având în proprietate câteva apartamente, automobile și case de locuit. Asta chiar dacă, oficial, familia acestuia nu are afaceri, trăind doar din banii statului. Printre altele, Centrul de Investigații Jurnalistice în parteneriat cu Ziarul de Gardă au scos la iveală, în cadrul unei anchete privind averile procurorilor, că omul legii şi-a înălţat o casă modernă cu două nivele pe o stradelă din oraşul Codru din Chişinău. 

Dosarul judecătorilor implicați în „Spălătoria rusească”:  trei luni de arest, învăluite în tăcere

16 actuali și foști magistrați au fost reținuți pe 20 septembrie fiind acuzați de implicare în spălarea a circa 18 miliarde de dolari din Federația Rusă, prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova. Magistrații nu au avut acces la mass-media din momentul reținerii lor, iar procurorii nu au mai oferit detalii despre dosar de mai bine de trei luni.

Acum o lună, mai mulți judecători învinuiți în dosarul „Spălătoria rusească” au fost mutați din izolatorul CNA în Penitenciarul nr. 13. Avocații magistraților au calificat  decizia de transferare drept ilegală, iar experții au criticat dur transferul, precizând că viața acestor judecători la Penitenciarul 13 este în pericol.

La mijlocul lunii noiembrie, fostul magistrat al Judecătoriei sectorului Râșcani Iurie Țurcan, cercetat penal în dosarul „Spălătoria rusească”, a decedat.  Potrivit presei, Țurcan suferea de o boală incurabilă. Moartea i-ar fi fost grăbită de condițiile proaste din detenție. 

Potrivit avocaților, încă doi dintre judecătorii aflați în prezent în detenție în acest dosar se află în stare gravă din cauza problemelor de sănătate.

Anterior, Ziarul Național în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice au arătat în cadrul unei anchete că, în perioada anilor 2010 - 2014, Republica Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. Din schemă au făcut parte cel puțin 17 magistrați moldoveni care au legalizat profituri care ar fi fost obținute ilegal. Mulți dintre judecătorii care au dictat verdicte în aceste cazuri au fost implicați și în atacurile raider din sistemul bancar din Republica Moldova, dar au fost lăsați să plece onorabil din sistemul judecătoresc. 

Schema moldovenească de legalizare a miliardelor de dolari provenite din Rusia funcționa în felul următor: în baza solicitărilor unor firme off-shore din Marea Britanie, Belize, SUA, Africa de Sud, Noua Zeelandă sau Scoția, magistrații din R. Moldova obligau firme rusești, dar și cetățeni moldoveni să le întoarcă datorii de sute de milioane de dolari. În schemă s-au pomenit implicați și 23 de cetățeni ai Republicii Moldova, unii dintre care nu au știut în ce „afacere” intră, după ce și-au lăsat semnăturile pe foi albe în schimbul a câtorva sute de dolari.

Dosarul Domnicăi Manole: anchetată penal pentru că le-a dat dreptate la 400.000 de cetățeni

Domnica Manole, magistrată a Curţii de Apel Chişinău, este cercetată penală pentru că a adoptat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către popor, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr. În mai curent, procurorul general interimar a depus o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cerând acceptul pentru pornirea urmăririi penale în privința magistratei care s-ar face vinovată de emiterea unei decizii ilegale şi depăşirea competenţelor prin faptul că şi-a permis interpretarea Constituţiei.

Iniţiativa privind organizarea unui referendum prin care să fie modificată Constituţia, iar şeful statului să fie ales de către popor a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală pe 30 martie, după ce un grup de iniţiativă condus de Platforma Demnitate şi Adevăr a depus la CEC 400.000 de semnături în susţinerea plebiscitului. În scurt timp, grupul de iniţiativă a depus o cerere de chemare în judecată a CEC, iar la 14 aprilie 2016 Domnica Manole a emis o hotărâre prin care a dispus anularea hotărârii CEC şi iniţierea refrendumului republican constituţional. Ulterior, decizia Curții de Apel a fost anulată de Curtea Supremă de Justiție.

Pe 7 decembrie curent, Domnica Manole a fost pusă oficial sub învinuire. În paralel, Curtea Supremă de Justiție examinează o cerere a judecătoarei de anulare a deciziei CSM prin care a fost eliberat acordul pentru urmărirea penală a magistratei, pe motiv că membrii CSM au admis mai multe încălcări la adoptarea hotărârii.

Domnica Manole este unul dintre cei mai aprigi critici ai situației din sistemul judecătoresc. 

Lilian Popescu, scos basma curată după ce ar fi pretins 180.000 de euro de la un agent economic

Dosarul fostului președinte democrat al raionului Ialoveni, deschis în anul 2015 pentru estorcarea a 180.000 de euro de la un om de afaceri, a luat o turnură neașteptată în 2016: martorul-cheie s-a dezis de acuzații. Lilian Popescu era cercetat penal pentru faptul că ar fi pretins suma exorbitantă de bani ca să favorizeze desemnarea firmei Supersonic SRL drept câştigătoare a licitaţiei publice pentru construcţia unui centru de simpozioane a mediului de afaceri european în satul Ruseştii Noi din Ialoveni. Fostul președinte al raionului a fost ales manager al proiectului şi, profitând de funcţia sa, ar fi reuşit să convingă membrii grupului de evaluare a ofertelor să desemneze compania învingătoare a licitaţiei. Inițial, funcţionarul ar fi primit 25.000 de euro, restul sumei urmând să o obţină după finalizarea lucrărilor.

Popescu a fost denunțat procurorilor chiar de către administratorul firmei Supersonic SRL, Vladimir Balaur. În luna mai a acestui an, democratul a scăpat de arest, fiind obligat de instanță să nu părăsească țara pentru o perioadă determinată de timp. Trei luni mai târziu, Vladimir Balaur s-a dezis însă de acuzații. Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, preciza în luna august că Balaur deja neagă că fostul președinte de raion ar fi pretins bani de la el pentru a-i favoriza firma la licitație. Mai mult, el s-ar fi confruntat și cu alte probleme: o instanță de judecată l-ar fi condamnat pe omul de afaceri pentru escrocherie în proporții deosebit de mari, într-un dosar care ține de activitatea lui anterioară.

La scurt timp, în luna octombrie, omul de afaceri a făcut dezvăluiri despre motivele pentru care a renunțat ulterior la acuzațiile sale. Potrivit scrisorii transmise Centrului de Investigații Jurnalistice, Balaur ar fi decis să își schimbe depozițiile în anchetă pentru că Lilian Popescu l-a asigurat că îi va întoarce banii, 25.000 de euro pe care omul de afaceri i-ar fi dat mită fostului președinte al raionului Ialoveni. În schimb, în închisoare a ajuns Balaur însuși. Scrisoarea integrală semnată de Vladimir Balaur o puteți citi aici.

Dosarele Primăriei: funcționari învinuiți de corupție și fals în acte publice, dar reveniți la locurile de muncă

35 de dosare penale au fost pornite la începutul acestui an pentru corupţie pasivă în cadrul Primăriei Chişinău. În baza acestora, pe 22 februarie, ofițerii CNA și procuroii Anticorupție au desfășurat percheziții și descinderi în urma cărora mai mulți funcționari au fost reținuți, inclusiv arhitectul-şef al sectorului Buiucani al Capitalei. Potrivit reprezentanților CNA, oamenii legii au documentat mai multe cazuri de mituire a unor funcţionari din cadrul Primăriei Chişinău pentru perfectarea actelor de recepţie finală a construcţiilor.

Peste trei luni, în mai 2016, viceprimarul Capitalei Vlad Coteţ şi Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei arhitectură şi urbanism, au fost reţinuţi de către ofiţerii CNA și procurorii Anticorupţie, fiind bănuiţi de corupere pasivă, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi fals în acte publice. Pe numele lor au fost intentate alte zece dosare penale. Bănuiții ar fi favorizat contra plată urgentarea eliberării actelor pentru darea în locaţiune a încăperilor şi arendarea terenurilor, precum şi pentru darea în exploatare a construcţiilor, iar cea mai mare mită ar fi fost de 12.000 de euro.

Coteț a fost plasat în arest în Penitenciarul nr. 16, instituţie de detenţie cu statut de spital, iar Blaj - în izolatorul CNA. În luna septembrie, dosarul corupției de la Primărie a fost expediat în judecată. Pe banca acuzaţilor au ajuns şapte persoane, printre care Vlad Coteț, Radu Blaj, vicepretorul sectorului Botanica, câțiva angajaţi ai Inspecţiei de stat în construcţii şi reprezentanţii unor agenţi economici. Între timp, cu două zile mai devreme, Radu Blaj a revenit la serviciu. Potrivit lui Ion Carpov, fost arhitect-șef interimar al Capitalei, atâta timp cât nu a venit un dispozitiv din partea judecății, Blaj nu poate fi suspendat din funcție.

Și dosarul lui Efim Cheptănari, fostul director al întreprinderii municipale Regia Exdrupo, a fost expediat în instanţa de judecată în luna august. Cheptănari este inclupat în cauza privind neregulile la procurarea şi amenajarea pavajului în curţile blocurilor locative din municipiul Chişinău, în perioada 2014 - 2015. Între timp, în luna aprilie 2016, funcţionarul a fost numit director adjunct al Regiei Exdrupo, iar Stepan Racu, fostul adjunct, a devenit şef al întreprinderii.

Dosarul anabolizantelor: un flagrant delict, o anchetă parlamentară și o investigație jurnalistică

În februarie 2016, un grup operativ format din mai mulți ofițeri SIS și polițiști de frontieră au dat buzna la Aeroportul Internațional Chișinău unde au descoperit, printre pachetele Poștei Moldovei pregătite pentru a fi încărcate într-un avion, 15 saci poștali care conțineau 387 de colete cu anabolizante, camuflate sub formă de cărți și produse publicistice.  

Ulterior, un fost angajat al Poștei Moldovei, Sergiu Cebotari, a făcut mai multe dezvăluiri publice despre contrabanda cu anabolizante de la Poșta Moldovei. Urmare a scandalului din presă, Parlamentul a decis să creeze o comisie parlamentară de anchetă pentru a investiga implicarea instituțiilor de stat (Poșta Moldovei și Serviciul Vamal) în contraband cu aceste substanțe interzise pentru export.

În toamna acestui an, președintele comisiei, deputatul Grigore Cobzac, a ieșit cu un raport de anchetă în care a dezvăluit, cu probe, cum are loc contraband cu anabolizante prin intermediul Poștei Moldovei. Potrivit raportului, schema ar fi protejată de mai mulți demnitari de stat: ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, ministrul MTIC Vasile Botnari, directorul general al Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, directorul general al Î.S. „Poșta Moldovei”, Serghei Nastas, și a directorul general adjunct al ÎS „Poșta Moldovei”, Sergiu Batiușca.

Ulterior, Ziarul Național în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat o anchetă amplă despre piața anabolizantelor din R. Moldova și cum sunt exportate acestea clandestine peste hotare. Deși au anunțat că au inițiat o anchetă penală pe acest caz, procurorii nu oferă niciun detaliu despre mersul anchetei și cine sunt persoanele bănuite.

Dosarele din Sport: șefii de la Baschet și Judo, în vizorul oamenilor legii

Un alt dosar în care figurează sume exorbitante este cel pornit în primăvara anului 2016 pe numele lui Octavian Vucol, preşedintele Federaţiei de Baschet din Republica Moldova (FBRM). Managerul a fost reținut de oamenii legii fiind bănuit de dobândirea averii străine în proporţii deosebit de mari, prin înșelăciune.

Potrivit victimei, un cetăţean al Republicii Slovacia, Vucol împreună cu alte persoane l-ar fi deposedat de 210.000 de euro. Mai exact, el l-ar fi convins pe cetățeanul slovac să investească 340.000 de euro în construcţia unui complex sportiv în Chișinău. Asta chiar dacă FBRM nu deţinea acte și autorizație asupra terenului. Avansul care ar fi fost transmis pe conturile Federației s-a ridicat la 210.000 de euro. Vucol a stat în arest preventiv și s-a declarat nevinovat pe perioada anchetei, susținând că ar fi vorba de un atac murdar asupra persoanei sale. La mijlocul verii, cauza de învinuire a președintelui FBRM a ajuns pe masa judecătorilor.

Între timp, pe același dosar a fost reținut și un ofițer de investigație din cadrul CNA, după ce ar fi pretins şi primit 100.000 de euro de la Octavian Vucol pentru a mușamaliza respectiva cauză penală. Omul legii i-ar fi promis lui Vucol că îi va determina pe colegii săi să ia o decizie favorabilă în privinţa sa şi l-a asigurat că nu va ajunge în arest. Însă, Ruslan Harcenco însuși a fost plasat în arest. Dosarul pornit pe numele lui la fel a ajuns în instanță, în septembrie 2016, Harcenco fiind învinuit de trafic de influență cu primirea de bunuri în proporţii deosebit de mari.

Pe 9 decembrie 2016, un alt manager din Sport a fost reținut. Este vorba despre Andrei Golban, președintele Federației de Judo, suspectat că, împreună cu un sportiv de performanță şi un fost angajat al Poliției, ar fi estorcat prin șantaj 13 milioane de ruble rusești (echivalentul a circa 200.000 dolari) de la un moldovean care lucrează în Federația Rusă. Banii ar fi fost o datorie inventată. Potrivit Inspectoratului General de Poliție, Golban și complicii săi sunt membri ai grupării criminale condusă de Grigore Karamalak. Maria Vieru, șef serviciului de presă a Procuraturii Generale, a precizat pentru Anticoruptie.md că în prezent urmărirea penală continuă, Andrei Golban fiind cercetat în stare de arest preventiv. Bărbatul a devenit președinte al federației în martie 2015, după ce oficialii aleși în fruntea instituției cu o lună mai devreme și-au dat demisia in corpore.