Aproape 200 de milioane de lei este suma plătită, în ultimii doi ani, de către fermieri pentru a beneficia de subvenţii în agricultură. Acuzaţia vine din partea unor reprezentanţi ai agricultorilor, care au participat aseară la emisiunea “Politica” de la postul de televiziune TV 7. Ei susţin că funcţionari de la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (AIPA) i-ar impune să dea mită - cel puţin 20 la sută din suma subvenţiei. Responsabilii de la agenţie au respins aceste acuzaţii.

Preşedintele "UniAgroProtect", Alexandru Slusari, susţine că există mai multe scheme de corupţie pentru subvenţionarea agriculturii, care îi împiedică pe fermieri să facă investiţii mari. “Despre corupţia la AIPA se ştie de mult timp, doar că aceste cazuri nu au fost scoase la suprafaţă, pentru că exista o înţelegere între PD şi PLDM. Toţi fermierii ştiu că trebuie să dea funcţionarilor de la AIPA cel puţint 20 de procente din subvenţie, mai ales dacă suma depăşeşte 500 de mii de lei. Dacă e să luăm în calcul că în ultimii doi ani suma subvenţiilor este de peste un miliard de lei, atunci reiese că cei de la AIPA au pus în buzunar în jur de 200 de milioane de lei”, a spus Slusari.

Acesta acuză organele de drept că nu au intervenit în combaterea schemelor de corupţie de la AIPA, în ciuda faptului că au fost sesizate. “N-a fost niciun dosar penal pentru corupţie pasivă în privinţa celor de la AIPA. Vara trecută se strecurase o ştire că procurorii anticorupţie au făcut percheziţii  la domiciliul şi în biroul directorului AIPA şi cu aceasta s-a terminat. Procuratura Generală anunţă că au fost intentate 34 de dosare  penale în legătură cu subvenţionarea agriculturii. Dar aceste dosare nu reperizintă starea reală a lucrurilor. 28 dintre ele se referă  la plantaţiile de coacăză, pentru care s-au alocat subvenţii de 10 milioane de lei, un dosar se referă la necorespunderea datelor dintr-o factură, altul la o linie de sortare a cireşelor în valoare de patru milioane de lei, care nu a fost procurată. Cred că corupţia din agricultură se va stopa doar odată cu schimbarea clasei politice, deoarece toate schemele sunt protejate de factorii politici”, a subliniat şeful "UniAgroProtect".

La rândul ei, Aliona Mandati, proprietara unei livezi de meri din raionul Floreşti, susţine că fermierii se tem să facă investiţii mari în agricultură, deoarece nu au încredere că le vor fi acordate subvenţiile. “Pentru ca fermierul să primească subvenţia, trebuie să facă mai întâi investiţia. De cele mai multe ori sunt nevoiţi să ia credite contra gaj.  În ultimii doi ani, volumul investiţiilor în agricultură a scăzut cu aproape 40 la sută. Fermierii nu riscă să facă investiţii mari, nu sunt convinşi că le vor fi alocate subvenţiile.  Mulţi nu vor să dea mita de 20 la sută celor de la AIPA şi renunţă la subvenţii. Dosarele de corupţie de cele mai multe ori s-au împotmolit la CNA. Am fost în audienţă la ex-procurorul Anticorupţie, Eduard Harunjen, mi-a promis ca aceste cazuri să fie elucidate până la capăt”, spune Mandati.

Şi fostul ministru al Agriculturii, Vasile Bumacov, vorbeşte despre corupţia din sistem. El susţine că AIPA a scăpat de sub controlul ministerului în anul 2014. “S-a  transformat într-un stat în interiorul altui stat”, explică Bumacov.  Fostul ministru afirmă că a încercat să elimine schemele de corupţie, însă  a fost oprit şi chiar ameninţat. ”Am mers la o şedinţă la AIPA  şi am întrebat ce se întâmplă , iar ei mi-au dat de înţeles că nu trebuie să mă intereseze acest lucru. Am înţeles atunci că AIPA are susţinere din partea PG şi CNA. Doi şefi  importanţi din cadrul Agenţiei sunt foşti angajaţi ai CNA. Cred că au păstrat legăturile cu foştii colegi. Am vorbit despre aceasta şi la şedinţa Guvernului, dar fără rezultat. Am mers atunci la partenerii străini care oferă bani şi i-am rugat să intervină cumva, dar aceştea s-au abţinut. În consecinţă, eu am fost cel atacat din toate părţile”, a precizat Bumacov.

Procuratura Generală a anunţat că a iniţiat 34 de dosare penale  pentru utilizarea frauduloasă a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, după ce s-au depistat mai multe încălcări în acest domeniu.Potrivit oamenilor legii, cauzele penale ţin de falsificarea şi prezentarea la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură a documentelor despre implementarea investiţiei şi solicitarea subvenţiei pentru procurarea tehnicii noi, când aceasta, de fapt, era deja utilizată. Totodată, erau prezentate date denaturate privind investiţia efectuată: autorităţile eliberau documente ce confirmau faptul efectuării investiţiei, contrar procedurii legale, însă, erau majorate artificial costurile investiţiei, în scopul măririi valorii subvenţiei solicitate de la AIPA.