Angajații Procuraturii Anticorupție l-au reținut marți pentru 72 de ore pe fostul șef al Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș. El este suspectat de îmbogățire ilicită. Procurorii au constatat că, începând cu 2014 și până în prezent, magistratul a deținut prin intermediul unor persoane bunuri care depășesc substanțial valoarea mijloacelor dobândite oficial.

Publicația nordnews.md a publicat imagini video de la Curtea de Apel Bălți în care se observă cum intră oamenii legii în edificiul Curții de Apel Chișinău Bălți, în special în biroul lui Gheorghieș.

Procuratura Generală a emis un comunicat în care a detaliat că au fost efectuate percheziții în biroul de serviciu, în mijloace de transport, precum și în alte locații ce aparțin judecătorului Alexandru Gheorghieș.

„Astfel, procurorii anticorupție în comun cu ofițerii SIS au constatat existența bănuielii rezonabile că, începând cu 2014 și până în prezent, magistratul a deținut și folosit prin intermediul persoanelor terțe bunuri, care nu au fost incluse în declarația de avere și interese personale și care depășesc substanțial valoarea mijloacelor dobândite oficial pe parcursul exercitării funcției de judecător. Aceste bunuri includ: trei automobile luxoase, o casă de locuit, precum și alte imobile”, se menționează într-un comunicat al Procuraturii Generale.  

Procurorul general interimar Dumitru Robu a obținut acordul Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) pentru demararea anchetei în cazul judecătorului Alexandru Gheorghieș din cadrul Curții de Apel Bălți. Acesta este suspectat de îmbogățire ilicită.

În toamna lui 2019, Alexandru Gheorghieș a fost unul dintre judecătorii care a încercat să saboteze activitatea CSM. Duelul dintre un grup de magistrați și CSM a început la 13 septembrie, când un grup din 87 de magistrați a cerut CSM să convoace, la 20 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru ridicarea mandatelor celor pe care i-au ales anterior ca să îi reprezinte.

Magistrații și-au argumentat gestul prin necesitatea reformării sistemului din interior. CSM s-a opus solicitării, argumentând că ar fi vorba de o manipulare a majorității magistraților de un grup restrâns care urmărește anumite interese. 

Pe 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău a obligat CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor.

În cadrul Adunării, organizate la 27 septembrie, peste 200 de magistrați au decis ridicarea mandatelor membrilor permanenți și membrilor supleanți ai CSM, aleși din rândul magistraților. Președinte al Adunării a fost ales Alexandru Gheorghieș. 

El a expediat pe adresa tuturor instanțelor un mesaj privind organizarea, pe 25 octombrie, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării ține, de fapt, conform legii, de competența CSM.

Gheorghieș preciza în mesajul expediat că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM.

Întrebat în baza căror împuterniciri a dispus ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor și dacă acest fapt nu reprezintă o depășire a atribuțiilor de serviciu, Alexandru Gheorghieș susținea că nu ar fi încălcat legea.

Ridicarea mandatelor membrilor CSM nu a fost recunoscută de Guvern. Ulterior, ședințele CSM au fost amânate în repetate rânduri, din lipsă de cvorum, iar conducerea de atunci a CSM acuza că ședințele sunt intenționat boicotate și „se încearcă blocarea activității organului de autoadministrare judecătorească”.