În circumscripția nr. 28, Chișinău, Râșcani, s-au înscris în lupta pentru un fotoliu în Parlament șapte concurenți electorali: Nicolae Balaur (PDM), Vlad Batrîncea (PSRM), Reghina Apostolova (Partidul Șor), Alexandru Slusari (blocul electoral ACUM), Dumitru Cebotarescu (candidat independent), Dumitru Ciubașenco (Partidul Nostru) și Ion Cebanu (PL).

Nicolae Balaur, candidatul Partidului Democrat la funcția de deputat în circumscripția uninominală nr. 28, este pretorul sectorului Râșcani. De profesie este inginer. Anterior, a deținut funcția de consilier la Primăria din Stăuceni și s-a regăsit pe lista de candidați ai PL la alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Balaur a mai lucrat tot în Pretura Râșcani în calitate de secretar, apoi ca inspector inferior în cadrul IGP a MAI în orașul Criuleni, dar și în IGP la Serviciul Poliției Judecătorești. A fost asistent al deputatului liberal Iurie Dîrda. Alte detalii despre cariera și averea lui Nicolae Balaur, citiți într-un articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Potrivit declarației de avere depuse la CEC, în anii 2017-2018 Nicolae Balaur împreună cu soția sa au adunat 991 de mii de lei din salarii, indemnizații și vânzarea unui imobil. Încă o mie de euro a ajuns în bugetul familiei sub formă de donație. Potrivit declarației de avere, Balaur nu deține niciun teren și nicio locuință. Candidatul democraților mai declară un automobil de marcă Toyota Yaris, cumpărat în 2016 cu 65 de mii de lei. Balaur a mai declarat două certificate de împrumut de 25.000 de euro, respectiv 47.540 de euro, de la compania B&B Lider Company la care apare ca fondator.

Următorul în buletinul de vot este deputatul socialist Vlad Batrîncea. Acesta s-a remarcat prin discurs instigator la ură împotriva străinilor, minorităților etnice și comunității LGBT. 

Batrîncea a intrat în politică în tinerețe, deținând funcția de secretar al Organizaţiei Teritoriale a PCRM Râşcani şi, după ce a aderat la PSRM, secretar executiv al acestei formaţiuni. Chiar dacă a indicat în declarațiile sale de avere venituri modeste, a fost de-a lungul anilor unul dintre cei mai generoși sponsori ai PSRM-ului, cu sume ce depășesc sute de mii de lei. De exemplu, în 2012–2013, a declarat venituri în valoare de 55.000 de lei obține la „locul de muncă de bază”, de vreme ce pentru campania electorală din 2014 el a declarat că a făcut donații în valoare de 90.000 de lei.  

Batrîncea s-a evidențiat printr-un comportament agresiv, cu accente șovine și xenofobe, în special la adresa românilor. Un episod de acest gen a fost a înregistrat chiar în Parlamentul Republicii Moldova, atunci când, la 10 martie 2016, a rupt harta României, motivând că în școală se învață istoria României, și nu cea a Moldovei. Despre alte „pete” din biografia candidatului PSRM în circumscripția nr. 28, citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Potrivit ultimei sale declarații de avere depusă la CEC, în contextul alegerilor parlamentare, pentru anii 2017-2018, Vlad Batrîncea a încasat în ultimii doi ani 461 de mii de lei din salariul de deputat și indemnizații. Parlamentarul a mai trecut pe hârtie cota de 1/3 dintr-un apartament de 94,8 metri pătrați pe care o deține. Valoarea imobilului nu este indicată.

Reghina Apostolova, viceprimarul orașului Orhei și una dintre persoanele care figurează în raportul Kroll, este candidata Partidului Șor în circumscripția nr. 28. 

Reghina Apostolova și-a început cariera în 1968 în calitate de instructor de pionieri la Școala rusă nr.14 din Chișinău, actualmente liceul rus „Natalia Gheorghiu”. După absolvirea studiilor, este angajată în calitate de profesoară de geografie, iar în 1981 este avansată la funcția de director-adjunct al școlii. La 8 iulie 1985, este desemnată în funcția de directoare a Liceului „Natalia Gheorghiu”, funcție pe care o deține până la 20 februarie 2007, fiind numită pretor al sectorului Râșcani al Capitalei. Anterior, Reghina Apostolova a fost timp de opt ani consilier municipal în Chișinău, fiind aleasă pe listele Partidului Comuniștilor. Ea s-a aflat în funcția de pretor timp de opt luni, după care a revenit la Liceul „Natalia Gheorghiu” şi a activat în calitate de profesoară.

În 2015, când Ilan Șor câștigă funcția de primar al orașului Orhei, Reghina Apostolova este numită viceprimară a orașului Orhei, responsabilă de domeniul construcții și infrastructură. Apostolova mai deține și funcția de preşedintă a Organizaţiei de Veterani a Partidului „Șor”. În 2018 a fost candidata Partidului „Șor” la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, dar a fost exclusă din competiția electorală pe motiv că ar fi fost finanțată din surse externe. 

Numele Reghinei Apostolova apare în primul raport Kroll în lista de persoane private care, în 2013, au cumpărat acţiuni de la Banca Socială și Unibank, pe bani împrumutați de la off-shore-uri britanice, folosind conturi în Banca ABLV din Riga, Letonia, considerată a fi una dintre cele trei instituții bancare care au servit drept „porți europene” pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci din R. Moldova care au ajuns să fie lichidate din cauza fraudei bancare de aproximativ un miliard de euro. Într-o dezbatere de la postul de televiziune PRO TV Chișinău, Reghina Apostolova a declarat că a rambursat toate creditele și că nu are probleme cu legea. Despre alte detalii din cariera Reghinei Apostolova, citiți într-un articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice. 

Conform declarației depuse de Apostolova la CEC, în perioada anilor 2017-2018, ea a avut venituri în mărime de 241 de mii de lei din salariu, pensie și indemnizație. Candidata lui Șor mai raportează în proprietate și jumătate dintr-un apartament cu suprafața de 93,7 metri pătrați, valoarea căruia este de 541 de mii de lei.

Sub numărul patru în buletinul de vot se regăsește exponentul blocului electoral ACUM, Alexandru Slusari, vicepreşedinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), funcţie pe care o deţine din decembrie 2015. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, între 2013 şi 2015, a fost vicepreşedinte al Partidului Forţa Poporului (predecesor al Platformei Demnitate și Adevăr). La alegerile parlamentare din 2014 a participat cu numărul doi pe listele acestui partid. Este absolvent al Facultăţii de Drept de la USM (1994-2000), şi al Facultăţii de Istorie de la aceeaşi instituţie de învăţământ,  unde a studiat între anii 1991 şi 1996. Între 2010 şi 2017 a fost preşedinte al  Asociației de agricultori UniAgroProtect. Anterior, din martie 2005 până în martie 2010, a fost vicepreşedinte al acestei structuri. UniAgroProtect a fost fondată în 2001 şi reunește circa 1600 producători agricoli.

Alexandru Slusari este unul dintre donatorii partidului din care face parte. În 2016  acesta a donat 5000 de lei. În 2017 suma donaţiilor se ridică la  39.900 lei. În anul 2018, Slusari a contribuit cu 26 mii de lei la formarea bugetului partidului din care face parte.

În declaraţia de pe site-ul CEC pe care a depus-o în calitate de candidat electoral, Slusari a arătat că în 2017 şi 2018 a avut câştiguri salariale în mărime de 148 de mii de lei. În declaraţie mai sunt indicate dividente în valoare de peste 570 de mii de lei de la SRL Rural-Asig, pe care a fondat-o, dar şi un venit de peste 77 de mii din activitatea de întreprinzător de la Întreprinderea Individuală Alexandru Slusari, a cărei fondator şi administrator este. Firma, fondată în 2006, este specializată în întermedieri în asigurări agricole, asistență juridică şi comercializarea producției agricole. Slusari deţine două apartamente. Primul, cu suprafaţa de 113,2 metri pătraţi şi valoarea de 850 de mii de lei, a intrat în posesia candidatului în anul 2012. Cel de-al doilea imobil are suprafaţa de 45,4 metri pătraţi şi valoarea de 121 de mii. În document mai este indicat un automobil – Nisan X-trail, produs în 2005 şi achiziţionat în 2015 contra sumei de 25 de mii de lei. 

Alexandru Slusari este urmat în buletinul de vot de candidatul independent Dumitru Cebotarescu, care este om de afaceri. De profesie este inginer-mecanic și psiholog, administrează Întreprinderea Individuală „Cros Cebotarescu”. Candidatul raportează cote părți în capitalurile sociale ale mai multor companii, care dețin rețele de restaurante - „Roma Club”, „Trattoria della Nonna”, „Star Kebab”, „Don Taco”. Soția sa este angajată în două dintre firmele sale.

În declarația de avere pentru 2017-2018, Dumitru Cebotarescu a indicat venituri de 84 de mii de lei, din salariu. Alte 330 de mii de lei au intrat în bugetul familiei din vânzarea unui automobil și a unui imobil, 55 de mii, din indemnizații, 403 mii, din contracte de locațiune, 104 mii de lei, din activitatea întreprinderii individuale, iar 65 de mii, sub formă de dividende de la compania Trattoria SRL. Cebotarescu este proprietarul unui apartament de 115,9 metri pătrați, al două construcții și trei garaje. El are în proprietate și trei automobile, prețul total al cărora se cifrează la 170 de mii de lei.

Candidatul cu numărul șase în circumscripția nr. 28 este Dumitru Ciubașenco, vicepreședintele Partidului Nostru. El este jurnalist de profesie, cu o experiență de peste 30 de ani în presă. A fost fondator și redactor-șef al publicațiilor Republica și Moldavschie Vedomosti, iar din anul 2009 administrează ziarul Panorama. Jurnaliștii de la RISE Moldova au scris anterior despre faptul că deși SRL-ul Publicația Periodică Ziarul ПАНОРАМА, proprietar al gazetei cu același nume, și-a schimbat de mai multe ori acționariatul, Ciubașenco tot timpul a deținut jumătate din afacere. Partener al jurnalistului este Petru Burduja, consilier în Consiliul Municipal Chișinău din partea Partidului Socialiștilor (PSRM). În 2016 s-a înscris în cursa electorală pentru fotoliul de președinte al Republicii Moldova. Atunci portalul Anticoruptie.md scria că, deși cu un venit modest, familia Ciubașenco deține un automobil, un apartament de 79,5 metri pătrați și un garaj la Chișinău, precum și o vilă de 157 de metri pătrați în comuna Stăuceni, neînregistrată la Cadastru, potrivit Ziarului de Gardă. 

În ultimii ani, candidatul la Președinție s-a regăsit în listele mai multor partide politice. În anul 2009, a candidat din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova la alegerile parlamentare anticipate, dar nu a acces în Legislativ, fiind pe locul 25. La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010, Ciubașenco a candidat pe listele Partidului Umanist (PUM), al cărui purtător de cuvânt era. 

Potrivit declarației de avere pentru ultimii doi ani, Dumitru Ciubașenco a obținut șapte mii de euro din vânzarea unui apartament. El este proprietarul a două loturi extravilane, al unui apartament de 79,5 metri pătrați și al unui garaj. În 2017 și vila din suburbia Capitalei a fost trecută oficial în acte. Din 2011, Dumitru Ciubașenco conduce un Subaru Forester în valoare de 21 de mii de euro.

Ultimul în buletinul de vot în circumscripția nr. 28 este liberalul Ion Cebanu. Ex-ministru al Tineretului și Sportului în Guvernul Filat, între 2013 și 2015, Cebanu a fost director la „Mina din Chișinău”, dar și director general al Agenției Moldsilva. A demisionat în 2017, după ce Partidul Liberal a anunțat că părăsește coaliția de guvernare. Actualmente, Ion Cebanu este ales local din partea Partidului Liberal în Consiliul Municipal Chișinău.

Cebanu a trecut în declarația de avere pentru ultimii doi ani venituri de 278 de mii de lei din salariu și indemnizații. Potrivit actului prezentat la CEC, el nu are în proprietate nicio locuință, niciun teren și niciun autoturism.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.