În circumscripția nr. 49, care cuprinde 48 de state, situate la est de Republica Moldova, în cursă s-au implicat șapte candidați: Ina Sîrbu (PDM), Gheorghii Para (PSRM), Nicolai Țipovici (Partidul Nostru), Valerii Klimenko (Partidul Șor), Dorin Frăsîneanu (blocul electoral ACUM), precum și candidații independenți Dumitru Pogorea și Igor Ticuș.

Ina Sîrbu este candidata PD în circumscripția 49 din diasporă. Și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moscova „M.V. Lomonosov”. A activat în cadrul Academiei de Științe a Republicii Moldova și Ambasadei RM în Rusia. Potrivit datelor de pe site-ul CEC, nu are un loc de muncă în prezent.

Potrivit declarației de avere depuse la CEC, în ultimii doi ani democrata nu a avut niciun fel de venituri. În 2018, Sîrbu a obținut dreptul de posesie și folosință asupra la a șaptea parte dintr-un apartament cu suprafața de 69,4 metri pătrați, estimat la 447 de mii de lei. Candidata declară și două contruri bancare în Federația Rusă, de 11 mii de ruble și de 359 de euro.

Gheorghii Para este profesor, manager și președinte al Sindicatului Constructorilor din Sankt-Petersburg, Rusia. Are studii superioare și este candidat în Științe Pedagogice. În 1977 a absolvit Institutul de Cultură Fizică „П.Ф. Лесгафта” din Sankt-Petersburg, iar în 2006 - Institutul de Stat pentru Servicii și Economie din același oraș. În 1989 a fost ales președinte al comitetului sindical de construcții nr.18 din Sankt-Petersburg. Din luna februarie 2000 a ocupat funcția de vicepreședinte și din aprilie 2001 de președinte al Organizației Sindical-Teritoriale din Sankt-Petersburg și regiunea Leningrad. Deține titlul de constructor de onoare al Rusiei și veteran al muncii, se arată în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația de avere și interese personale depusă la CEC pentru ultimii doi ani, Gheorghii Para indică mai multe venituri și proprietăți. Astfel, funcția de președinte al Sindicatului Constructorilor din Sankt-Petersburg i-a adus un venit de 1,6 milioane de ruble sau 439 de mii de lei. La Universitatea de Stat de Arhitectură și Construcții din Sankt-Peteresburg a obținut un venit de 600 de mii de ruble, echivalentul a 156 de mii de lei. De asemenea, Para beneficiază de pensie, iar timp de doi ani a acumulat 600 de mii de ruble (156 de mii de lei). Candidatul este proprietarul unui apartament de 50 de metri pătrați, cumpărat în 2018 și care este evaluat la 5,8 milioane de ruble (1,6 milioane lei). Para mai deține o treime dintr-un apartament de 60 de metri pătrați, dobândit în 1982. Pe lângă aceasta, candidatul are în proprietate un teren de 1,2 hectare, dobândit în 2017 și estimat la 11 milioane de ruble (2,8 milioane de lei). Gheorghii Para conduce un Audi A6 în valoare de 500 de mii de ruble (130 de mii de lei). De asemenea, familia Para deține un Peugeot 206 care valorează 11 mii de euro și un Nissan Tiida în valoare de 14 mii de euro. Gheorghe Para este fondatorul a trei firme, dintre care două și-au încetat activitatea: Геоли ООО și СПБОО МНКА. În prezent activează doar ООО ТД Каса Маре. Firma se ocupă de darea în arendă a spațiilor nelocative. 

Nicolai Țipovici este vicepreședintele Partidului Nostru, ales local în cadrul Consiliului Municipal Chișinău și fost activist al Partidului „Patria-Rodina”. În decembtie 2014 el a fost reținut de poliție, fiind învinuit că în complicitate cu șeful său de partid, Renato Usatîi, l-ar fi amenințat cu moartea pe șeful-adjunct al Inspectoratului General de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc. Țipovici a fost eliberat din arest la 26 februarie 2015. Conform datelor de pe site-ul CEC, Nicolae Țipovici lucrează în calitate de administrator la Gospodăria Țărănească, care îi poartă numele. 

În declarația depusă la CEC, Țipovici raportează Gospodăria Țărănească, care îi poartă numele și în ultimii doi ani i-a adus un venit de 339 de mii de lei. Țipovici mai raportează o donație de 50 de mii de euro, fără ca să indice proveniența acesteia, 450 de mii de lei, proveniți de la vânzarea automobilului de teren de model Toyota, o îndemnizație de aproape 19 mii de lei din partea Primăriei Chișinău și îndemnizația de peste 44 de mii de lei pentru îngrijirea copilului. Candidatul se declară proprietarul a cinci terenuri în extravilan și a unui apartament de 64,5 metri pătrați, care i-a fost donat în 2017. Țipovici mai deține și două automobile, o Skoda Octavia procurată în 2016 cu 15 mii de euro și o Dacia Logan procurată anul trecut cu 12,8 mii de euro. Candidatul mai declară în proprietate și o pensiune, evaluată la 2,2 milioane de lei.

Valerii Klimenko este politicianul românofob care i-a cedat lui Ilan Șor partidul și l-a ajutat să ajungă primar de Orhei. Valerii Klimenko este președintele de onoare al Partidului Șor, formațiune constituită în baza mișcării social-politice create de el însuși, „Ravnopravie” la data de 27 octombrie 1998. Din 1997 până în prezent el este și președintele Congresului Comunităților Ruse din Republica Moldova. În 2002–2003 a fost reprezentant al Congresului Comunităților Ruse din Republica Moldova în Consiliul Conaționalilor, pe lângă Duma de Stat a Rusiei. În perioada 1999–2011 a fost consilier în Consiliul municipal Chișinău, ales pe listele Mișcării „Ravnopravie”.

În toamna anului 2010,„Ravnopravie” s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova cu sloganul „Pentru Moldova în componența Rusiei!”. Liderul formațiunii declara atunci: „Moldova își păstrează hotarele actuale. Devine subiect al Federației Ruse, după exemplul Tatarstanului, Crimeii”. Dar pe 22 noiembrie „Ravnopravie” s-a retras din cursa electorală pentru parlamentarele din 2014.

Valerii Klimenko s-a remarcat de mai multe ori prin declarațiile românofobe. În 2017, Vitalia Pavlicenco, președinta PNL, a câștigat definitiv procesul civil intentat lui Klimenko pentru apărarea demnității și onoarei, după ce Klimenko i-a numit pe unioniști extremiști. Activistul Oleg Brega, care candidează la alegerile din 24 februarie, a declarat anterior în repetate rânduri că a fost agresat și amenințat de Valerii Klimenko. Alte detalii despre candidatul Partidului Șor în circumscripția nr. 49, citiți aici.

Potrivit declarației de avere depuse la CEC, Valerii Klimenko dispune de două loturi agricole și de două apartamente în Chișinău. Unul, cu suprafața de 65,5 metri pătrați, l-a primit de la stat împreună cu soția în 1982, în calitate de tineri specialiști. Cel de al doilea apartament, cu suprafața de 52,1 metri pătrați, a fost procurat de Klimenko în 2006. Președintele de onoare al Partidului Șor raportează acțiuni în valoare de 779,3 mii de lei la SA Steclomont și 51 la sută din activele SRL Pâine și Tehnologii. Candidatul mai declară și două automobile, un Mercedes E 300, produs în 2013 și procurat în 2017 cu 400 de mii de lei, și un Hyunday Elantra, produs în 2007 și procurat în același an cu 134 de mii de lei. Pentru anii 2017-2018, Klimenko raportează venituri sarariale de 49 de mii de lei de la SRL Aparate Exacte și venituri din pensie de 74 de mii de lei. Întreprinderea Aparate Exacte SRLaparține familiei Klimenko, este administrată de Valerii Klimenko și înregistrată pe numele soției. Întreprinderea respectivă nu se regăsește în declarația depusă la CEC.

Candidatul blocului electoral ACUM, Dorin Frăsîneanu, este licențiat în drept englez și francez, la Universitatea din Leicester, Marea Britanie și Universitatea din Strasbourg, Franța. Din 2018 Dorin Frăsîneanu lucrează în calitate de consultant junior la Centrul european pentru tranformarea Guvernului, unde oferă consultanţă pentru Administraţia Norvegiană a Muncii și Protecţiei Sociale. Între 2016 și 2018, Frăsîneanu a făcut cel de-al doilea master, în științe politice, la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse (МГИМО). Din 2018 este masterand la Colegiul Europei din Brugge, Belgia. Dorin Frăsîneanu s-a făcut remarcat anul trecut, când, la o întâlnire a lui Dodon la Moscova cu un grup de conaționali, l-a întrebat pe președintele țării de ce nu luptă împotriva sistemului și nu face ce a promis în campania electorală.

Potrivit declarației de venit și interese depusă la CEC, în ultimii doi ani Frăsîneanu a avut venituri salariale de 15,5 mii de lei de la o firmă din Moldova și de 5.556 de lire de la o școală din Marea Britanie. Frăsîneanu a raportat și o bursă de 24,4 mii de euro. Acesta nu are niciun bun mobil sau imobil înregistrat pe numele său.

Dumitru Pogorea este, potrivit datelor de pe site-ul CEC, director al Întreprinderii Individuale Pogorea, specializată în construcții. El este președintele Centrului național cultural „Luceafărul” din orașul rus Novosibirsk. În declarația de avere și interese depusă la CEC, candidatul declară întreprinderea de construcție, care în ultimi doi ani i-a adus venituri de 175 de milioane de ruble. Peste opt milioane de ruble candidatul le-a obținut din înstrăinarea unui teren, a două imobile și a două unități de transport. Pogorea mai deține în proprietate opt terenuri agricole, o casă de peste 200 de metri pătrați, un apartament de 42 de metri pătrați și un automobil de model Hyundai Santa Fe.

Igor Ticuș lucrează în calitate de director la „Radio Moldova mea” din Moscova. Este președintele Congresului Producătorilor și Antreprenorilor Moldoveni, cu sediul la Moscova. Activează în domeniul construcțiilor. Este un susținător al integrării RM în Uniunea Vamală și al colaborării cu țările CSI. Ticuș a raportat în declarația depusă la CEC venituri de puțin peste un million de lei din darea în locațiune a încăperilor. Ticuș declară în proprietate un imobil de 340 de metri pătrați, estimat la trei milioane de dolari, și un apartament de 80 de metri pătrați, estimat la 250 de mii de dolari. În 2007, Ticuș și-a procurat automobil cu 75 de mii de dolari.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.