Iurie Leancă: „gafe monumentale”, prietenia cu Victor Ponta și „cârdășia” cu PD

Anastasia Nani
26/10/2016
Iurie Leancă. Foto: CIJM

Șansele ca Iurie Leancă să ajungă șef de stat nu sunt mari, arată mai multe sondaje. Rugat de colegii de partid, dar și de parteneri externi să se retragă din cursa electorală, politicianul rămâne ferm pe poziții – vrea la Președinție. Anticoruptie.md vă prezintă pas cu pas cariera politică a politicianului, realizările, dar și cele mai controversate decizii luate în perioada în care a ocupat funcția de premier.  

Funcții și carieră politică

Diplomatul Iurie Leancă a revenit în politică acum aproape opt ani, aderând la PLDM la sfârșitul lunii ianuarie 2009. La alegerile parlamentare din acel an - de la 5 aprilie și la anticipatele de la 29 iulie - politicianul a ocupat locul zece în lista de candidaţi ai formațiunii. La scrutinul de peste un an, Iurie Leancă urcă pe poziția a cincea, iar la electorala de acum trei ani a ocupat locul doi, avându-l în față pe Vlad Filat, liderul PLDM de atunci. Politicianul a renunțat însă la fotoliul de deputat, devenind în 2009 ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene și viceprim-ministru în Guvernul Filat I și II. În mai 2013, Leancă a devenit premier după ce Vlad Filat a fost demis din această funcţie cu votul a 54 de deputaţi care au susţinut moţiunea de cenzură depusă de fracţiunea PCRM. În decembrie 2014, după alegerile parlamentare, Cabinetul de miniștri condus de Iurie Leancă și-a prezentat demisia, politicianul venind în fotoliul de parlamentar.

Peste doar trei luni, după ce nu a reușit să obțină votul deputaților PCRM ca să acceadă din nou în funcția de prim-ministru, proaspătul deputat a anunțat că părăsește PLDM și că va crea o nouă formațiune politică pro-europeană. „PD şi PLDM neagă cu ipocrizie coaliţia cu PCRM, dar o confirmă prin fapte. Vreau ca opinia publică să ştie că situaţia la care s-a ajuns astăzi a fost pregătită din timp. Am crezut că este doar o impresie că negocierile se mimează. Nu a fost aşa. Miza finală a fost o alianţă cu PCRM - un partener comod pentru cei care nu vor să lupte cu corupţia, care vor să îngroape adevărul despre jaful de la Banca de Economii, să controleze instituţiile statului”, argumenta atunci Iurie Leancă.

Astfel a apărut Partidul Popular European din Moldova (PPEM), despre care politicianul spunea că „va fi crescut și finanțat prin contribuția cetățenilor, nu din bani cu proveniență neclară și dubioasă”. „Câți bani vom reuși să adunăm, atâția bani vom cheltui”, promitea Iurie Leancă. 

Până a reveni în politică, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al companiei Ascom, deţinută de milionarul Anatol Stati. Iurie Leancă s-a angajat în domeniul privat după ce a ocupat mai multe funcţii în Ministerul Afacerilor Externe, ajungând în 1999 prim-viceministru al Afacerilor Externe, funcție pe care a păstrat-o până în 2001, an în care s-a angajat la Ascom.  

Iurie Leancă, la Clubul Jurnaliștilor de Investigație

 

Iurie Leancă, în drum spre Grecia. Foto: gov.md 

Cerere de demisie de ochii lumii și scandalul cu automobilele de lux de la Moscova

Aflându-se în funcția de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă a declarat că dacă până la sfârșitul anului 2012 cetățenii moldoveni nu vor avea regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, va demisiona. În decembrie 2014, Iurie Leancă a depus o cerere de demisie pe care Vlad Filat a respins-o. „Categoric, eu nu pot să accept această solicitare. Domnul Leancă este un ministru bun”, a declarat fostul prim-ministru, condamnat între timp pentru acte de corupție.

Regimul de vize a fost anulat acum doi ani, pe când Iurie Leancă era deja șef la Executiv. Pe 28 aprilie 2014, un avion cu 100 de moldoveni la bord, printre care și Iurie Leancă, a decolat spre Atena, Grecia, astfel fiind marcat evenimentul. Tot în 2014, a fost semnat și Acordul de Asociere cu UE. Aceste două evenimente au avut o importanță majoră în relația Chișinăului cu structurile UE, în acea perioadă Republica Moldova fiind prezentată drept „o poveste de succes” a Parteneriatului Estic.

Între timp, în mai 2013, înainte de a ajunge şef al Cabinetului de miniştri, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, condus de Iurie Leancă, a ajuns în centrul unui scandal legat de circa 60 de automobile de lux cu numere de înmatriculare atribuite misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Rusia. Printre cei care circulau prin Moscova cu numere diplomatice era omul de afaceri Ilan Șor, dar şi soţia sa, interpreta Jasmin. Deşi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie au mers în capitala Federaţiei Ruse pentru a efectua investigaţii, cazul nu a fost încă elucidat. „Eu, cât am fost în funcția de ministru, nu știam de aceste Bentley. Mașinile au fost înregistrate pe angajați tehnici de la Ambasadă. Nu știm numele, contează să venim cu un sistem pus la punct. Ilan Șor, din câte am auzit, a avut și dânsul. Acum, nu mai are. I s-au retras”, a declarat Iurie Leancă în iulie 2013. 

Iată ce a spus deputatul la Clubul Jurnaliștilor de Investigație, din această campanie electorală: „Am fost primul care am făcut ordine la Moscova cu numerele diplomatice. Dânsul (Ilan Șor - n.r.) nu a avut un număr de înmatriculare dat în timpul meu. Poate a avut înainte de asta. Dacă nu mă înșel, mașinile erau ale lui Veaceslav Platon, nu atât ale lui Ilan Șor. Am cerut urgent de la Ambasada Moldovei la Moscova lista tuturor vehiculelor care de-a lungul anilor au beneficiat de plăcuțe de înmatriculare diplomatice. Ministerul de Interne de la Moscova așa și nu ne-a răspuns, așa că am mers pe datele care erau la Ambasadă și am cerut rezilierea acestor înțelegeri.”   

Iurie Leancă, pe când ocupa funcția de premier. Foto: gov.md

„Gafele monumentale” ale Guvernului Leancă

În perioada în care Iurie Leancă a ocupat fotoliul de premier al Republicii Moldova, Guvernul a concesionat Aeroportul Internațional Chișinău, una dintre cele mai controversate „afaceri” încheiate de Executiv. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul Național a arătat că, deși la concurs au fost invitate cinci companii de talie europeană, cu experiență în activitatea aeroportuară, comisia de concurs a ales o companie anonimă, fondată de un aeroport din Rusia și o uzină rusească de producere a locomotivelor, care în scurt timp au cedat „afacerea” unui off-shore. „În cazul Aeroportului am admis chestia asta, dar cred că aș fi acționat altfel. Cel puțin aș fi verificat de câteva ori rezultatele acelei comisii care a selectat compania. Mi s-a spus că este și o companie din Coreea de Sud care deține 35% din întreprinderea mixtă din Habarovsk. Mi s-a explicat de ce trebuie să fie tender închis. Deci, dacă aș fi fost mult mai experimentat, atunci cred că n-aș fi mers pe situația respectivă”, a recunoscut Iurie Leancă la o ședință a Clubului Jurnaliștilor de Investigație, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice.

În aceeași perioadă, Guvernul a pierdut pachetul majoritar de acțiuni la Banca de Economii a Moldovei și a acordat în ședință închisă 9,4 miliarde de lei credite de urgenţă din rezervele BNM celor trei bănci devalizate: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. „Nu a fost o decizie a lui Iurie Leancă. A fost o decizie a Guvernului, colectivă, în baza sesizării foarte insistente a BNM. Două luni m-am tot chinuit în acest sens, fiindcă, până la urmă, Guvernul putea să nu facă nimic. Putea pur și simplu să spună că toată responsabilitatea trebuie pusă pe seama acționarilor”, a declarat Iurie Leancă în cadrul aceleiași ședințe a Clubului Jurnaliștilor de Investigație.

Oferind explicații pe marginea aceluiași subiect, în februarie 2015, politicianul a spus la Jurnal TV: „Am fost doar prim-ministru, n-am fost nici procuror, nici judecător.”

Ulterior, mai mulți demnitari, dar și foști funcționari au sugerat că Iurie Leancă ar urma să fie tras la răspundere. Printre aceștia a fost și Mihail Gofman, fost şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor de la CNA, care a declarat că politicianul va fi arestat pentru deciziile dubioase privind sectorul bancar.

Și liderul PCRM, Vladimir Voronin, a spus același lucru. „Vor fi trași la răspundere și Iurie Leancă, și Chiril Gaburici (care a ocupat funcția de premier după Iurie Leancă și pe timpul căruia a fost luată decizia de a acorda suplimentar alte câteva miliarde de lei celor trei bănci falimentare – n.r.). Nu au avut dreptul să semneze acest document. Deși Leancă se vede nu știu unde și nu știu ce, o să meargă și el în acea echipă (va fi arestat – n.r.) și încă foarte repede”, spunea Vladimir Voronin în emisiunea „Puterea a patra” de la N4.

„Guvernul Leancă, pe durata mandatului său, a comis o serie de gafe monumentale, care au culminat cu cedarea pachetului majoritar la BEM și concesionarea Aeroportului. Iurie Leancă nu a înţeles până la capăt esența unor procese. Indiferent de faptul că a fost influență din partea unor factori politici, Guvernul nu avea dreptul să facă aceste lucruri, chiar dacă dânsul a spus că a fost un simplu prim-ministru. Vârful tuturor acestor probleme s-a întâmplat în acea perioadă”, a declarat și liberal-democratul Valeriu Streleț, pe când ocupa funcția de prim-ministru. 

Scurgerile Dcleaks.com: Iurie Leancă a cerut bani de la George Soros pentru consilierii săi

Politicianul a mai ajuns în atenția publică în august 2016, după ce pe site-ul Dcleaks.com a fost publicat un act care a scos la iveală că, pe când era prim-ministru, a cerut suport de la George Soros pentru salarizarea, din iulie 2013 până în iunie 2014, a trei consilieri: Vladislav Kulminski, Valeriu Prohnițchi și Eugeniu Sturza. Ulterior, în iulie 2014, Iurie Leancă a mai solicitat peste 140.000 de dolari pentru consilierii săi, în listă figurând și Liliana Vițu. Atunci, Leancă cerea prelungirea finanțării până în februarie 2015. „Inițial, perioada de activitate a consilierilor era preconizată până la sfârșitul lunii iunie, pentru că existau îngrijorări că ar fi putut să nu mai rămână în funcția pe premier. Acum ar urma să rămână până la formarea unui nou Guvern, la începutul primăverii 2015”, se arată în actul prin care se cerea suportul financiar repetat.

Document publicat pe site-ul Dcleaks.com

În urma acestor scurgeri, Rise Moldova scria că pentru a legaliza salariile oferite de fundația lui George Soros celor patru consilieri, în tranzacția financiară a fost cooptată o organizație neguvernamentală din Germania - Institut für Europäische Politik, iar prin intermediul unui program al OSF care se axează pe promovarea drepturilor omului și combaterea corupției în mai multe țări ex-sovietice, banii ceruți de fostul premier au ajuns la organizația de la Berlin. La rândul ei, instituția i-a contractat pe consilierii lui Iurie Leancă, aceștia fiind angajați și plătiți în calitate de cercetători-consultanți. „Da, am vorbit cu George Soros. I-am explicat cât de greu e să atragi în oficiu consilieri valoroși, dacă le oferi doar salariul de câteva mii de lei”, a recunoscut Iurie Leancă tot la Clubul Jurnaliștilor de Investigație.

De altfel, Vladislav Kulminski a participat la înregistrarea Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), directorul căruia este în prezent fostul viceministru de Externe Iulian Groza. Institutul împarte aceeași clădire cu PPEM de pe strada Vasile Alecsandri, 87. Scopul declarat al organizației este „dezvoltarea şi promovarea unor noi idei de politici care ar asigura servicii publice de o calitate mai înaltă, o societate mai puternică şi o economie mai dinamică”. Unii experți salarizați ai IPRE sunt de fapt și fruntași ai formațiunii. „Atâta timp cât legea nu interzice, înseamnă că e voie. Am încercat să separăm foarte clar activitatea partidului de cea a IPRE”, a comentat candidatul la funcția de șef al statului, întrebat dacă aceasta ar fi o modalitate de a susține indirect partidul din finanțări din exterior acordate pentru proiectele Institutului.

Victor Ponta alături de Iurie Leancă. Foto: gov.ro

 

Tot în perioada în care a fost prim-ministru, Iurie Leancă a atras mai multe critici după ce, la alegerile prezidenţiale din România, l-a susţinut pe Victor Ponta, în timp ce PLDM, din care făcea parte, l-a sprijinit pe Klaus Iohannis, ieşit învingător în acea cursă. Atunci Iurie Leancă îl prezenta pe Victor Ponta drept „partener de încredere” cu care, de altfel, și democratul Vlad Plahotniuc a dezvoltat o relație de prietenie. În prezent, fostul premier al României este cercetat penal pentru acte de corupție. 

„Cârdășia” cu Vlad Plahotniuc și explicațiile lui Iurie Leancă

Anunțul de la 26 februarie 2015 privind retragerea din PLDM și crearea PPEM a venit după ce, cu două săptămâni înainte, la 12 februarie 2015, un nou Cabinet de miniștri format de Iurie Leancă a fost respins de Parlament. PLDM şi PD au mizat atunci pe sprijinul deputaților PCRM, dar care însă n-au votat.

Atunci, în spațiul public s-a vorbit despre eventuale supărări dintre Vlad Filat și Iurie Leancă, lucru confirmat de deputat. „Și dânsul (Vlad Filat - n.r.), și eu am vorbit nu o singură dată că avem rmai mult decât relații colegiale. Am apreciat anumite chestii ale lui Vlad Filat, mai ales în primii ani de după 2009. Din momentul în care am intrat eu la etajul cinci al Guvernului, la insistența lui, peste o lună, două, trei, relațiile au început să se răcească și după asta au urmat o traiectorie nu neapărat favorabilă. Am avut mai multe discuții privind sistemul bancar pentru că anumite chestii le auzeam, îl întrebam, verificam”, a comentat Iurie Leancă. 

Rând pe rând, la formarea noii formațiuni, Iurie Leancă a fost urmat de deputatul Eugen Carpov, fost viceprim-ministru al Republicii Moldova, șeful Biroului pentru Reintegrare, Victor Lutenco, ex-șef al Biroului pentru Relații cu Diaspora, Iulian Groza, fost viceministru de Externe, analistul Oazu Nantoi etc.

În iulie 2016, Oazu Nantoi îl acuza pe liderul formațiunii că a intrat „în cârdășie” cu Vlad Plahotniuc. Declarațiile au urmat după ce Partidul Popular European din Moldova a declarat că va negocia un acord de parteneriat cu coaliţia majoritară, pe care Iurie Leancă îl prezenta ca pe un „parteneriat pe subiectul integrării europene”. „El trebuie să explice cetățenilor Republicii Moldova de ce a ajuns să intre în cârdășie cu Plahotniuc. Eu nu știu de ce. Dar eu constat că statul de drept Republica Moldova nu există și, în asemenea situație, cel care se află la putere, îl am în vedere pe Plahotniuc, poate decide atât intentarea sau neintentarea dosarelor penale, cât și ținerea cuiva în suspans”, a declarat Oazu Nantoi pentru DW.

„Multă lume m-a întrebat de ce am semnat acordul de parteneriat privind integrarea europeană cu coaliția majoritară. Mereu am pornit de la ideea că poți avea un rol de opoziție dură, dar cu efecte minime asupra situației din țară și am mai spus că poți avea și o atitudine foarte critică față de ceea ce se întâmplă în țară, dar să încerci să schimbi anumite realități. Nu cred că în Republica Moldova, să admitem peste doi ani, ar putea să vină o forță cu 55 sau 78 de deputați care va porni de pe o foaie curată și va face reformele absolut necesare. Așa ceva nu va exista. Știu însă că vom avea mereu coaliții și știu că trebuie să încerci să folosești anumite dependențe în raport cu Occidentul, să folosești pe cei care sunt astăzi influenți. (...) Atunci când a trebuit să discut despre acordul respectiv  m-am văzut și cu Vlad Plahotniuc. Mă văd cu Andrain Candu în Parlament, cu Marian Lupu ne cunoaștem de 25 de ani”, a spus Iurie Leancă. 

Și Maia Sandu, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că Iurie Leancă, pe când era prim-ministru, i-a sugerat să nu-l critice pe Vlad Plahotniuc, lucru infirmat de liderul PPEM.

Mesaj postat pe Facebook la 31 august

Candidatul de neclintit

Lansat în cursa pentru fotoliul de președinte, Iurie Leancă nu a acceptat ideea candidatului comun din partea opoziției de dreapta. „Așa cum ați văzut, candidatul unic se numește Maia Năstase, dacă ar fi să facem haz de necaz. Eu am anunțat de câteva ori că negocierile au fost mimate și nu s-a vrut niciodată candidat unic. Astăzi nu este un candidat unic al opoziției de dreapta pentru că în mod real nu s-a dorit. Tot ce v-au spus Maia Sandu și Andrei Năstase în urmă cu două săptămâni, că vor veni cu candidat de dreapta, a fost doar o demagogie ieftină. Acești oameni nu se pot înțelege dintr-un simplu motiv: unuia nu-i dă voie stăpânul, iar celălalt are nevoie de loc de muncă pentru că stă de câteva luni și nu-și găsește ocupație după ce a plecat din funcția de ministru în guvernul PD-PCRM-PLDM”, a scris liderul PPEM pe rețeaua de socializare Facebook, la 31 august.

Recent, tot mai multe voci i-au sugerat lui Iurie Leancă să se retragă din cursă. Bunăoară, Oazu Nantoi și-a arătat sprijinul în favoarea Maiei Sandu. „Vreau să-i spun domnului Iurie Leancă: e timpul să se retragă din campania electorală. Consider că prin semnarea, la 29 iulie curent, a acordului între PPEM şi coaliţia de guvernare, creată prin corupere şi şantaj, Partidul Popular European a devenit complice la construcția statului captiv”, a declarat Oazu Nantoi într-un video.

Și conducerea Partidului Popular European l-a îndemnat pe Iurie Leanca să se retragă din cursa electorală „pentru a consolida șansele Maiei Sandu la victorie”. Iurie Leancă nu s-a lăsat însă convins.

Casa lui Iurie Leancă de la Ialoveni. Foto: CIJM

Avere: a intrat în politică fără casă

La alegerile parlamentare din iulie 2009, potrivit declaraţiei pe venit depusă atunci la Comisia Electorală Centrală, Iurie Leancă a indicat că în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2008 a avut un venit de 78.680 de euro şi 320.990 de lei. Pe lângă asta, sub formă de dobândă, politicianul a câştigat 15.000 de lei şi 2.600 de euro, deţinând un depozit bancar de 53.000 de euro. Tot atunci, a declarat că are un lot de pământ în Ialoveni de 600 de metri pătraţi şi două automobile: un VAZ 06 fabricat în 1989 şi un Audi 6 din 2001. Oficial, Iurie Leancă a intrat în politică fără casă. În acel an, el nu a declarat niciun imobil. În schimb, la alegerile din aprilie 2009, el a donat PLDM 150.000 de lei

La o distanţă de aproape șase ani, demnitarul pare să nu se fi îmbogăţit prea mult. Diferenţa e că, printr-un contract de donaţie din 2012, Iurie Leancă a obţinut o locuinţă la Ialoveni. Totuşi, se ştie că aceasta este casa în care politicianul a stat cu familia şi anterior. Locuinţa are o suprafaţă de 223 de metri pătraţi, valoarea cadastrală fiind de 696.101 lei. Tot în 2012, liberal-democratului i-a fost donat şi un lot de pământ de 0.0585 hectare, cu o valoare de 77.000 de lei. Un alt teren pe care îl deţine este cel declarat şi în 2009 - de 0,0601 hectare, cu o valoare cadastrală de 86.000 de lei. 

Pe parcursul anului trecut, Iurie Leancă a avut un salariu de aproape 180.000 de lei, alți 120.000 fiind venitul pentru activitatea științifică. Totodată, deputatul păstrează în conturile bancare 90.000 de euro, cu 40.000 mai mult decât în 2009. Acum câțiva ani, politicianul şi-a vândut unul dintre automobile, iar în urma tranzacţiei a câştigat 120.000 de lei. Este vorba despre un Mercedes E 220 CDI despre care, în mai 2010, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au scris că Iurie Leancă a uitat să-l indice în declaraţia pe venit din 2009. Jurnaliştii au făcut referire la registrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale potrivit căruia maşina a fost înregistrată în februarie 2009. Recent, Iurie Leancă a declarat pentru Ziarul de Gardă că în 2016 și-a cumpărat un autoturism nou de model Skoda Octavia pe care ar urma să-l indice în declarațiile ulterioare.

Sursa: avere.md

Experții Aso­ci­a­ţiei pen­tru Demo­cra­ţie Par­ti­ci­pa­tivă (ADEPT) care moni­to­ri­zează ave­rile fun­cţio­na­ri­lor publici susțin că declaraţiile lui Iurie Leancă depuse în perioada 2009 - 2011 conţin informaţii incomplete despre proprietăţile acumulate până la data depunerii declaraţiei, fapt ce contravenea legislaţiei în vigoare. „Legislaţia la acel moment era una confuză şi conţinea inadvertenţe care au generat practici neuniforme de declarare selectivă a proprietăţilor. Contrar legislaţiei, Iurie Leancă a omis să includă în declaraţia pentru anul 2009 venitul obţinut din urma unei eventuale vânzări a automobilului Audi 6, pe care îl deţinea la începutul anului 2009, conform declaraţiei depuse la CEC pentru 2007 - 2008”, se arată pe site-ul www.avere.md. Pe lângă faptul că demnitarul nu a raportat despre achiziţionarea în anul 2009 a automobilului Mercedes E 220 CDI, Iurie Leancă nu a indicat valoarea automobilului VAZ-21063 în niciuna dintre declaraţiile sale din 2009 şi până în prezent.

La începutul anului 2016, Iurie Leancă a ajuns în vizorul Comisiei Naționale de Integritate pentru că nu a declarat un mandat privind folosirea unui automobil pe care l-ar fi utilizat anterior. „Nu am știut că trebuie să raportez un mandat pe un autoturism care nu-mi aparține mie. Nu știu dacă e cea mai mare problemă, dacă asta chiar e un act de corupție sau de lipsă de integritate. Puteau să mă invite să le explic foarte simplu. În 2012 am luat de la un prieten un automobil mai solid ca să merg la mare în Grecia, că tot e mai ieftin să mergi cu mașina decât cu avionul”, a declarat Iurie Leancă.

Membrii CNI au clasat cauza cu unanimitate de voturi, „pe motivul lipsei încălcărilor intenționate a legislației în vigoare”.

Cu pază de la stat și finanțări de la colegi

Deși nu mai este premier de mai mult de un an și jumătate, Iurie Leancă este în continuare însoțit de paza de corp oferită de stat, fiindu-i supravegheată și casa. „Beneficiez de pază ca și ex-prim ministru al Republicii Moldova, în baza deciziei președintelui statului, care la rândul său e rezultatul unei analize de riscuri. Din câte știu, nu sunt deloc un caz unicat. Mai sunt ex-demnitari de rang înalt care au beneficiat și beneficază de astfel de servicii, inclusiv foști prim-miniștri”, a declarat Iurie Leancă, citat de Unimedia.info.

Potrivit rapoartelor financiare depuse la CEC, Iurie Leancă a acumulat în această campanie electorală aproape trei milioane de lei din donații electorale. Banii au venit de la membri ai PPEM (Eugen Carpov, Valeriu Chiveri), dar și de la mai multe persoane fizice necunoscute. 

Întrebat despre finanțarea partidului, Iurie Leancă s-a plâns la Clubul Jurnaliștilor de Investigație pe situația foarte complicată. „E chiar foarte complicat. Am mizat pe cotizații și să-i învățăm pe membrii de partid să achite cotizații. Anul acesta noi am colectat 100.000 de lei. Ne motivăm unii pe alții, dar îi motivăm și pe alții să facă donații: oameni de afaceri, cetățeni - 100 de lei, 1.000 de lei, dar necondiționat”, a spus deputatul.

„Din păcate, Ascom trece prin niște situații foarte complicate, ce țin inclusiv de faptul că în Kazahstan, cu osânda tovarășului Voronin, i-au fost naționalizate activele și până acum se judecă la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, iar în Irak e tocmai zona fierbinte cu așa-zisul Stat Islamic. Situația e dificilă. Eu aș fi onorat și nespus de fericit dacă compania Ascom ar putea să mă ajute cu donații deschise, pe contul partidului. Deocamdată, din cauza acestor probleme, e complicat”, a comentat Iurie Leancă, fiind întrebat dacă miliardarul Anatol Stati îl susține financiar în campanie. 

O anchetă recentă a Rise Moldova arată că, acum câțiva ani, înainte de a intra în politică, politicianul a administrat o companie din Luxemburg care intenționa să construiască o centrală electrică la Bălți. Afacerea a rămas însă doar la nivel de proiect, după ce planurile grupului Ascom de a aduce gaz natural direct din Kazahstan au eșuat.

Articolul a fost realizat în cadrul proiectului „Shining a light on electoral transparency in Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul Freedom House.

 

Anastasia Nani
26/10/2016




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii