Roman Boțan: „O lege care pune în pericol securitatea țării și care va susține corupția”

Tudor Iașcenco
2018-06-02 02:47:00

Deputatul Roman Boțan a explicat, în cadrul unui interviu pentru portalul Anticorupție.md, motivele pentru care a decis să demisioneze din funcția de preşedinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică. Potrivit lui, plecarea din funcție este un act de protest împotriva modului în care au fost aprobate modificările la Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte și Legea cetățeniei. Boțan consideră că noile prevederi lasă loc pentru acte de corupție și pun în pericol securitatea țării. 

Anticoruptie.md: Domnule Boţan, demisia Dvs., din postul de preşedinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică a fost unul din cele mai răsunătoare evenimente din viaţa politică de la Chişinău din săptămâna trecută. Care au fost motivele acestei acţiuni?

Roman Boțan: Motivul plecării mele din această funcție țin de dezacordul față de modul în care colegii din Legislativ au promovat anumite modificări la legislație. Vreau să menționez că președintele unei comisii parlamentare este obligat să vegheze ca procesul de examinare a proiectelor de legi care se află pe agenda Comisiei să se facă în conformitate cu procedurile legale. În opinia mea, în cazul examinării proiectului de lege nr. 346 din 09 noiembrie 2017, care se referă la modificarea și completarea Legii privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte și Legea cetățeniei, procedurile nu au fost respectate. Asta în pofida faptului că am discutat despre acest fapt cu autorii proiectului, cu conducerea Parlamentului, inclusiv prin demersuri scrise. Mai mult decât atât, în calitate de deputat și de membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, consider că modificările aduse prezintă riscuri de securitate și de coruptibilitate. În ce privește riscurile de coruptibilitate, acestea au fost confirmate și prin constatarea Centrului Național Anticorupție în raportul de expertiză anticorupție.

Dar să le luăm pe rând. La 28 martie curent, în ședința Comisiei securitate națională a fost audiat raportul de activitate al CNA pentru 2017, la ordinea de zi fiind doar un singur subiect. Prin votul membrilor Comisiei – reprezentanți ai majorității parlamentare - ordinea de zi a fost completată cu examinarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte nr. 346 din 09 noiembrie 2017. La acest proiect parvenise cu câteva zile înainte amendamente din partea deputaților Igor Vremea și Eugen Nichiforciuc. Unele amendamente presupuneau cheltuieli bugetare, altul a schimbat conceptul proiectului prin introducerea modificărilor și în Legea cetățeniei. Aceste amendamente urmau să fie avizate de către Guvern și, respectiv, expertizate, de către CNA, conform Legii integrității. Cei din majoritatea parlamentară au neglijat acest fapt și au votat pentru adoptarea unui raport pentru lectura a doua. În aceeași zi, a avut loc ședința Biroului permanent, care a decis examinarea proiectului în următoarea zi, 29 martie, în ședința plenară a Parlamentului. Am atenționat Plenul despre abaterile procedurale, despre necesitatea avizului Guvernului și expertizei CNA. În pofida acestor avertizări, Proiectul a fost votat de majoritatea parlamentară în lectura a doua, deși cei care votase știau că proiectul încalcă prevederile constituționale. Pot afirma acest lucru pentru că am discutat personal cu mulți dintre ei. 

În următoarele zile a parvenit răspunsul de la CNA, în care se menționa că proiectul deja a fost votat în lectura a doua și nu mai poate fie expertizat, deoarece e lege iar legile nu se expertizează. La ședința ulterioară a Biroului permanent am atenționat despre necesitatea examinării proiectului cel puțin în lectură finală, inclusiv prin demers în scris. Domnul Andrian Candu, însă, mi-a recomandat, că dacă nu sunt de acord cu prevederile votate în lectura a doua, să le atac la Curtea Constituțională. Totuși, la etapa redactării, Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului, a subliniat prin Notă Informativă mai multe obiecții, inclusiv și cele menționate de mine. Această notă a fost remisă domnului Candu, care a pus rezoluția ca aceasta să fie examinată de către deputații Raisa Apolschii și Serghei Sîrbu, probabil în calitate de autori ai proiectului. Prin urmare mă așteptam ca domnul Candu, în calitate de președinte al Parlamentului, să remită oficial această Notă în adresa Comisiei securitate. Acest lucru, însă, nu s-a întâmplat. Am luat o copie a Notei de la Direcția generală juridică.

Trebuie să menționez, că în data de 7 mai, cunoscând recomandarea Direcției generale juridice ca proiectul să fie examinat în lectură finală, am solicitat opinia Serviciului de Informații și Securitate referitor la riscurile de securitate.

Cu toate acestea, la data de 8 mai, prin votul membrilor Comisiei – reprezentanți ai majorității parlamentare - ordinea de zi a fost completată cu examinarea proiectului de lege în lectură finală, fără ca opinia SIS-ului să fie cunoscută. Eu am anunțat în zadar despre acest fapt. Membrii Comisiei s-au expus prin vot asupra obiecțiilor și au votat raportul pentru lectura finală. Luând în considerare cele menționate anterior, la ședința următoare a Biroului Permanent am anunțat membrii Biroului și pe președintele Candu că eu personal, în calitate de președinte al Comisiei, nu voi semna nici un act administrativ procedural, referitor la acest proiect, deoarece acesta este promovat cu încălcări grave de procedură.

La 10 mai a avut loc ședința Grupului de lucru privind implementarea Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017–2020, ședință la care am solicitat repetat, și direct reprezentantului CNA, în contextul examinării în lectură finală a proiectului, expertizarea anticorupție și s-a confirmat disponibilitatea efectuării acesteia. Demersul a fost formalizat și în scris atât în adresa CNA, cât și în adresa Guvernului. 

Am primit raportul de expertiză anticorupție din partea CNA câteva zile mai târziu, în data de 14 mai. Printre altele, în raport se menționează despre faptul că proiectul conține factori și riscuri de corupție și este necesară excluderea unor norme potențial coruptibile reflectate în raport. Totodată, CNA a specificat că, pentru adoptarea proiectului de lege, este necesar ca modificările propuse să fie acceptare de Guvern. Sinteza obiecțiilor CNA a fost remisă membrilor Comisiei. Dar autorii au refuzat sa le examineze.

La data de 15 mai a parvenit și răspunsul de la Serviciul de Informații și Securitate, în care se menționează că prevederile propuse nu se pot materializa în riscuri de securitate. Eu personal mă îndoiesc în cele constatate. La data de 21 mai, Cancelaria de Stat ne-a informat că nu va aviza propunerile, deoarece ei au constatat din stenograma ședinței că amendamentele nu au fost acceptate de majoritatea parlamentară, ceea ce este fals, amendamentele discutate au fost propuse anume de deputați din majoritatea parlamentară. Am discutat telefonic cu cei de la Cancelaria de Stat, deși deja trimisesem din partea Comisiei 2 demersuri scrise. Despre această stare de lucruri a fost informat în scris domnul Candu, cu solicitarea de a interveni pe lângă Guvern pentru a soluționa problema avizării amendamentelor, care inclusiv conform raportului CNA, trebuie avizate de Executiv.

În cele din urmă, în cadrul ședinței din 23 mai Guvernul a avizat pozitiv acest proiect. În data de 24 mai, în ședința Parlamentului, la propunerea unui grup de deputați, ordinea de zi a fost completată cu proiectul de lege nr. 346. În calitate de președinte al Comisiei am atenționat că raportul Comisiei este din 8 mai, iar raportul de expertiză anticorupție din 14 mai, opinia SIS din 15 mai și avizul Guvernului din 23 trebuie examinate de Comisie cu emiterea unui raport care să ia în calcul obiecțiile CNA, pentru a respecta procedura legală. Mi s-a închis microfonul. Am insistat să mi se ofere încă 10 secunde, timp în care am anunțat că în contextul în care se adoptă legi fără respectarea procedurilor eu, în semn de protest, îmi depun demisia din această funcție.

Din câte am văzut ulterior, votul pentru acest proiect a fost amânat pentru o ședința următoare a Parlamentului.

Anticorupție.md: Acestea sunt aspectele de procedură cu care nu sunteți de acord. Vorbind despre riscuri la securitatea țării, la ce vă referiți?

Roman Boțan: Dacă vorbim despre prevederile proiectului atunci, în calitate de deputat și de membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, consider că modificările aduse prezintă riscuri de securitate și de coruptibilitate. În ce privește riscurile de coruptibilitate acestea au fost confirmate și prin constatarea CNA în raportul de expertiză anticorupție. Iată de ce: prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 283 din 16.12.2016 au fost operate un șir de modificări prin care cetățenilor străini și apatrizilor care varsă o contribuție la Fondul de investiții publice li se poate acorda cetățenia R. Moldova. Acordarea cetățeniei în acest caz urma să fie limitată, în mod justificat la 5 mii de persoane. În numărul de 5 mii de persoane erau incluși și membrii de familie ai persoanei care a obținut cetățenia, conform prevederilor menționate supra. Dar în conformitate cu prevederile promovate acum sintagma „5 mii de persoane” s-a modificat în „5 mii de solicitanți principali”. Noțiunea de „solicitant principal” reprezintă cetățeanul străin sau apatridul, care solicită obținerea cetățeniei. Prin urmare în acest număr nu sunt incluși membrii de familie (soț, soție, copii, părinţi). Astfel limita de 5 mii de persoane este compromisă prin posibila creștere a acestui număr la câteva zeci de mii de cetățeni străini. 

Un alt aspect grav ține de faptul că prin prevederile propuse, persoanele care vor obține prin această modalitate cetățenia R. Moldova, (solicitanți principali și membrii familiei) sunt exceptați de condiția cunoașterii prevederilor Constituției Republicii Moldova și a limbii române (limba de stat). Această prevedere anterior se referea doar la pensionarii pentru limită de vârstă și pentru persoanele cu dizabilități a căror dizabilitate este stabilită pe o perioadă nedeterminată. Astfel, chiar dacă persoanele care obțin cetățenie contra investiții nu sunt pensionari și persoane cu dizabilități aceștia nu vor fi obligate să cunoască Constituția și limba oficială a statului, ceea ce, din punctul meu de vedere, generează riscuri.

Alt aspect dubios este și prevederea conform căreia decretul Președintelui Republicii Moldova privind acordarea cetățeniei pentru investiții va conține doar date de identificare ale dosarelor solicitanților, fără a indica numele și prenumele acestora.Este straniu că se dorește secretizarea în acest caz pentru cei care vor obține cetățenie pentru investiții și e plauzibilă situația când aceste investiții ar putea proveni din fraude, iar încetățenirea în baza unei legi interpretabile ar crea premisele legalizării unor active ilegale direct sau prin persoane interpuse. Acest risc este identificat și de CNA în raportul de expertiză anticorupție.

Toate aceste modificări legislative, modul în care sunt promovate, compromit încrederea că aceste prevederi sunt lipsite de riscuri de securitate și coruptibilitate.

Mai mult ca atât, vechile reglementări referitor la acordarea cetățeniei pentru investiții care au fost adoptate în decembrie 2016, inițiativă pe care am subsemnat-o cu bună credință și bună intenție atunci, în calitate de reprezentant al unei componente a defunctei alianțe, consider că este implementată de Guvern în mod nepotrivit. Astfel, felul în care Guvernul, prin Regulamentul cu privire la dobândirea cetățeniei prin investiție (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 786 din 04.10.2017, modificată prin Hotărârea Guvernului nr.282 din 04.04.18) a decis să implementeze prevederile proiectului adoptat de Parlament în 2016 ne pune în gardă!

De asemenea, este straniu că Guvernul a ales să gestioneze dobândirea cetățeniei prin investiție prin intermediul unei companii private. Aceasta urmează să fie selectată prin concurs, termenul căruia a fost prelungit până la 30 mai 2018. Inițial termenul-limită a fost 15 mai. Potrivit invitației de participare la concurs, documentația poate fi obținută de la Ministerul Economiei și Infrastructurii, contra unei plăți nerambursabile de 10.000 de euro sau echivalentul în lei moldovenești la cursul BNM la data efectuării transferului. Taxa de participare la concurs nu se restituie. Întrebarea este pentru ce avem instituită Agenția Servicii Publice, or o companie privată e mai în măsură să se ocupe de cetățenie? 

Dacă Guvernul a ales să aplice astfel legea veche, consider că modificările noi discutate în Parlament, modul prin care se promovează, au compromis definitiv încrederea că asemenea prevederi sunt lipsite de riscuri de securitate și coruptibilitate. Eu nu doresc să fiu asociat la procesul de adoptare a unor prevederi, care din punctul meu de vedere, prezintă riscuri, nici în calitate de președinte al Comisiei sesizate în fond (fiind obligat să semnez acte administrative în numele Comisiei, chiar dacă personal, ca membru al acesteia, am votat împotriva proiectului) nici ca deputat. De aceea, am refuzat să semnez raportul Comisiei la acest proiect. L-a semnat vicepreședintele Comisiei, domnul Eugen Carpov. Să își asume responsabilitatea cei care promovează asemenea proiecte.

Anticoruptie.md: Cum au reacţionat la declaraţia Dvs., colegii din Legislativ?

Roman Boțan: Colegii mei din Fracțiunea Partidului Liberal au înțeles gestul meu și l-au susținut. Și a trebuit să îmi dau demisia în semn de protest, pentru ca în rezultat votul pentru acesta să fie amânat pentru o ședința următoare a Parlamentului.

Anticorupție.md: În unul din numerele trecute ale ziarului CUVÂNTUL, ex-deputata Nadejda Brânzan scria că graţie modificărilor operate în legislaţie de actuala majoritate parlamentară, străinii ar putea în câţiva ani deveni stăpâni ai bogăţiei principale a R. Moldova – pământul. Pe cât de reale sunt temerile dnei Brânzan, dar şi ale colegilor ei din primul Parlament al R. Moldova?

Roman Boțan: Am solicitat un studiu Direcției informațional-analitice a Secretariatului Parlamentului referitor la Practica internațională privind acordarea cetățeniei pentru investiții în alte state. Există asemenea practici și în state europene, doar că criteriile nu lasă loc de interpretare și înainte de acordarea cetățeniei solicitantul trebuie de exemplu să locuiască 1-5 ani în statul al cărui cetățean vrea să devină, sumele pentru investiții se ridică la ordinul milioanelor de euro etc.

Referitor la temerile formulate de ex-deputata Nadejda Brânzan acestea au temei dacă avem în vedere modalitatea neprocedurală prin care se promovează modificări la lege, exonerarea solicitanților de obligații pe care le are oricare alt solicitant al cetățeniei, excluderea specificării numărului limită a persoanelor care pot obține cetățenie pentru investiții, felul în care Guvernul înțelege să implementeze aceste prevederi, detalii despre care am menționat anterior.

Anticoruptie.md: Situaţia ar mai putea fi schimbată? Cum?

Roman Boțan: Situația poate fi schimbată prin presiunea opiniei publice și prin efortul parlamentarilor conștienți.

Anticoruptie.md: La ce mutaţii periculoase din partea actualei majorităţi parlamentare ar mai putea să se aștepte electoratul din R.Moldova în cele câteva luni care au mai rămas până la expirarea mandatului?

Roman Boțan: Nu pot ști ce intenționează majoritatea parlamentară, dar pentru noi toți este important să nu admitem călcarea în picioare a democrației, utilizarea justiției și structurilor de ordine publică și de securitate în scopuri politice.

Anticorupție.md: Vă mulțumim pentru interviu. 

Tudor Iașcenco
2018-06-02 02:47:00

Comentarii