Achiziţii publice

Incompetența în achizițiile publice ne costă milioane

Foto: CIJM
Autor: Natalia Porubin, Elena Moldoveanu
05/05/2016 18545

Banii publici ajung să fie cheltuiți fără noimă pentru că persoanele responsabile de achiziții nu au pregătirea necesară. Greșelile responsabililor de achiziții publice ne costă milioane. Deoarece autoritățile nu au capacități să facă instruiri, specialiștii afirmă că învăță cum se face un tender de pe internet, dar și din propriile greșeli. Pentru mulți, elaborarea unui caiet de sarcini arată ca o formulă din fizica aplicată.

Investigația a fost realizată ca urmare a unei sesizări pe Harta Corupției.

Nu știe cum arată un caiet de sarcini

O eroare de calcul făcută de administrația Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” din or. Orhei a crescut suma contractului pentru reparația acoperișului unui bloc de studii cu peste 240 de mii de lei. La concursul anunțat de direcția instituției s-au înscris cinci participanți, câștigătoare fiind desemnată firma „Lemfabric”. Contractul inițial a fost semnat pentru o sumă de 1.793.811 lei, după care, la numai o lună,  volumul lucrărilor a fost mărit pentru încă 241.995 lei. Astfel, acoperișul a ajuns să coste peste 2 milioane de lei.

Valentina Sandul, directoarea Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei

Neregulile au început chiar din primele zile. Unul dintre diriginții de șantier avea licența expirată, iar cel de-al doilea a prelungit-o când deja lucrările se încheiau. Așa că timp de o lună construcția s-a făcut practic fără un diriginte de șantier. Solicitată de reporterul Centrului de Investigații Jurnalistie directoarea colegiului, Valentina Sandul, spune că nici nu a observat această neregulă, întrucât nu s-ar fi uitat la data de pe licență, ci doar că pe una scria „luna noiembrie”, iar pe cealaltă – „luna decembrie”.

Șirul încălcărilor, însă, nu se încheie aici. Astfel, lucrările s-au făcut fără un plan de achiziții, iar caietul de sarcini (în care sunt detaliate toate lucrările care trebuie făcute) nici nu a existat. Directoarea are și aici o justificare afirmând că e prima dată când organizează o licitație publică. „Noi la devizul de prețuri îi spunem caiet de sarcini. Nu am știut anumite lucruri pentru că a fost prima oară când am organizat o licitație. Am făcut grup de lucru, am luat și expert ca să ne orienteze, prima dată am mers prin lucrurile respective și nu știam. Am fost și la Ministerul Construcțiilor și ne-au făcut Raport de avizare a devizului ofertei.”

Volumul lucrărilor creștea în funcție de banii transferați

Deși lucrările adiționale erau importante, acestea nu au fost prevăzute la începutul licitației, întrucât nu se știa ce sumă va aloca Ministerul Educației, afirmă directoarea colegiului. „Așa ni s-a spus: întâi vedem, pentru că banii ni s-au dat de la minister în rate, era sfărșit de an financiar, îi utilizați și dacă o să intrați în timp, vă mai dăm. Era toamna târziu. Nu am știut dacă o să fie suficient și dacă o să ne încadrăm în timp și o să putem valorifica suma. Banii au venit pe etape. Și am făcut lucrările în funcție de ceea ce a venit, de asta avem acordul adițional”, precizează Valentina Sandul. Potrivit ei, când au venit banii de la minister, setul de acte, la fel ca lucrările au fost făcute în viteza gândului, așa că până la Revelion acoperișul a fost pus.

Nu a avut nici plan de achiziții

Cât despre planul de achiziții, directoarea susține că nici nu l-a avut. „Am avut planul nostru - Planul de reparații pe care îl înaintăm anual la Ministerul Educației. Am înaintat planul în 2013 pentru 2014. Cele 2 milioane au fost date de la stat fiindcă ploua și se deteriora tot acoperișul. Am ales „Lemfabric” pentru că a fost cea mai avantajoasă ofertă și prețul a fost avantajos, dar a avut și tehnică, adică a avut toate condițiile de construcție ”, adaugă Valentina Sandul.

La fel, în setul de documente pentru licitație, lipsesc declarațiile privind imparțialitatea și conflictul de interese al grupului de lucru. Valentina Sandul are aceeași explicație: „Nu am știut”.

Incompetența generează cheltuieli în plus

Cazul de la Orhei nu este singurul din țară. Consiliul raional Ialoveni a majorat suma unui contract de reparație a edificiului cu peste 1 milion de lei, deoarece caietul de sarcini nu a fost elaborat corect. CRI a încheiat un contract în sumă de 3947,6 mii lei cu SRL „Getarcon Grup” care urma să efectueze lucrările de construcție a unei mansarde. La un an distanță, a fost încheiat un contract adițional, suma contractului fiind majorată până la 5, 1 mil lei. Deoarece responsabilii nu au prevăzut în contract o garanție de bună execuție a lucrărilor, a mai fost nevoie de alte aproape 200 de mii de lei pentru reparații  adiționale la ultimul etaj al clădirii, care a fost inundat de ploi. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, „nu a fost asigurată prezentarea de către antreprenor a garanției de bună executare a contractului, iar Aparatul președintelui raionului a fost lipsit de pârghii de constrângere în cazul apariției prejudiciului adus în urma executării unor lucrări necalitative”.

Nicolae Secrieru, specialist la Secția Construcții a Consiliului raional Ialoveni susține că inițial în contract era prevăzut un acoperiș provizoriu, dar ulterior s-a renunțat la el deoarece lucrările trebuiau făcute pe timp de vară. „Nimeni nu s-a gândit că în vara respectivă va ploua foarte mult”, susține Secrieru. În afară de aceasta, inițial în caietul de sarcini nu a fost prevăzut un material de construcție numit etalbond, costul căruia s-a ridicat la un milion de lei. „Problema a apărut în procesul lucrului. În caietul de sarcini etalbonul nu a fost inclus”, mai spune Secrieru.

Nu știu, pentru că nu au pregătirea necesară

Experții spun că cele mai multe nereguli în procesul de achiziții publice sunt admise la etapa stabilirii caietului de sarcini pentru agenții economici, iar persoanele responsabile nu au pregătirea necesară pentru elaborarea documentelor de licitație.

Igor Schin, reprezentant al Centrului regional de dezvoltare socio-economică din Cahul

Mai mulți responsabili de organizația licitațiilor pe bani publici afirmă că au greșit în procesul de lucru, dar că aceasta s-ar fi întâmplat pentru că nu aveau pregătirea necesară. În timp ce în multe țări aceste persoane beneficiază de instruiri specializate, în Republica Moldova nu există instituții care să ofere servicii educaționale în acest domeniu. Igor Schin, reprezentantul Centrului regional de dezvoltare socio-economică din Cahul, consideră că facultățile de economie din țară ar trebui să aibă un curs special pentru instruirea specialiștilor în domeniul achizițiilor publice.

Învață din propriile greșeli

Mai mulți primari din raionul Cahul spun că au învățat din mers cum se face corect o ofertă în procesul unei licitații. „La început am greșit pentru că nu știam cum să elaborăm documentele de licitație pentru agenții economici. Scriam că ne trebuie unt, dar nu arătam, de exemplu, procentul de grăsime și primeam un produs care era mai degrabă plastelină decât unt. Ceapa ne-au adus-o pe cea mai mică, eu ce trebuie să descriu diametrul ca să ne aducă un produs de calitate?! Noi nu putem să refuzăm produsul dacă nu ne convine, deoarece copiii trebuie hrăniți. Am învățat din greșeli – trebuie să descriem corect produsul de care avem nevoie”, povestește Nina Munteanu, primarul comunei Pelinei din Cahul. Ea consideră că în primării ar trebui să existe un specialist în achiziții pentru a face mai eficient acest proces. „Specialistul respectiv ar putea fi responsabil și de atragerea investițiilor din exterior. În prezent proiectele de acest fel sunt elaborate de angajații Primăriei care și așa au multe obligații de serviciu”,  spune edilul.

„Bine că există internetul”

Nina Munteanu afirmă că cea mai mare dificultate a grupului pentru achiziții o reprezintă elaborarea caietului de sarcini. „Acestea sunt foarte greu de îndeplinit,

Nina Munteanu, primarul comunei Pelinei 

mai ales în cazurile de achiziționare a bunurilor, serviciilor și lucrărilor. De exemplu, trebuia să achiziționăm mobilă pentru grădiniță, dar nici eu, nici contabila şi nici angajații grădiniței nu aveam cunoștințele necesare în domeniu. Trebuia să descriem produsul în așa fel încât acesta să corespundă tuturor parametrilor necesari pentru creșterea și dezvoltarea adecvată a copiilor. Ne-am descurcat cu informația pe care am găsit-o în internet. Multumim că există internetul”, spune edilul de la Pelinei.

Problema este în legislație

Gradul scăzut de pregătire a responsabililor de achiziții publice este remarcat și de unii agenți economici. Nicolae Dunas, reprezentantul firmei „Nico Art” din Cahul  declară că de multe ori autoritățile contractante întâmpină greutăți mari în elaborarea specificațiilor unor bunuri sau servicii. „Probleme sunt de sistem și e foarte important să fie soluționate de către responsabilii de politicile din domeniul respectiv. Eu nu pot să accept ca copilul meu să fie alimentat prost în grădiniță. De aceea trebuie de făcut raportul între calitate și preț. Problema este în legislație, care este una foarte proastă și nu oferă soluții sistemice”, subliniază agentul economic.

Și experții în achiziții publice constată că autoritățile contractante comit greșeli atunci când cumpără bunuri sau servicii pe banii statului. 

Nu îi putem instrui pe toți

Valeriu Secaș, director adjunct la Agenția Achiziții Publice

Valeriu Secaș, director adjunct la Agenția Achiziții Publice recunoaște că multe nereguli în procesul de achiziții au loc din cauza necunoașterii, de către grupul de achiziții, a legislației în domeniu, care este una extrem de complexă. „În fiecare instituție există câte un grup de lucru abilitat cu organizarea licitațiilor și evaluarea ofertelor, dar membrii acestuia nu au pregătirea necesară”, precizează Secaș. Potrivit acestuia, existența câtorva mii de autorități contractante și fluctuația de cadre în instituțiile statului, fac imposibilă existența acestui gen de instruiri. În 2015, Agenția de Achiziții Publice a organizat doar 7 seminare de instruire pentru angajații autorităților contractante și numai 6 pentru angajații săi din cadrul serviciilor teritoriale.

Un alt expert în achiziții publice, Serghei Merjan, constată că autoritățile contractante comit greșeli atunci când cumpără bunuri sau servicii pe banii statului. Potrivit lui, de multe ori autoritățile contractante nu știu să identifice serviciile și bunurile de care are nevoie comunitatea sau instituția. Drept urmare, se fac achiziții inutile și nu mai ajung bani pentru servicii de care este cu adevărat nevoie. „Din lipsă de cunoștințe, multe autorități formulează cerințe inadecvate față de agenții economici - foarte generale, sau, dimpotrivă, exagerate”, susține expertul. Cei care formulează cerințe foarte generale  ajung să cumpere  servicii sau lucrări de calitate joasă, care presupun și costuri exagerate pentru mentenanță. În același timp, autoritățile care formulează cerințe exagerate față de agenții economici ajung să achiziționeze  bunuri care depășesc necesitățile reale”, afirmă Serghei Merjan.

Potrivit lui, unele autorități inițiază și atribuie contracte de achiziții în lipsa resurselor financiare care să acopere costul total al lucrărilor. În aceste cazuri, se întâmplă frecvent ca obiectele de construcții să rămână nefinalizate, iar bunurile procurate să nu fie funcționale. 

Într-un raport al Curții de Conturi privind auditul performanței sistemului de achiziții publice se arată că Agenția de Achiziții Publice nu deține informații cu privire la numărul persoanelor implicate în procesul de achiziții publice din cadrul autorităților contractante și, respectiv, privind necesitățile acestora de instruire pentru a asigura eficiența achizițiilor publice. În 2015, Agenția de Achiziții Publice a organizat doar 7 seminare de instruire pentru angajații autorităților contractante și numai 6 pentru angajații săi din cadrul serviciilor teritoriale.

Valoarea contractelor de achiziții publice înregistrate de AAP în anul 2014 a însumat 11538,4 mil.lei, ce constituie circa 10,3% din Produsul Intern Brut (111757 mil.lei). Anul trecut suma a fost de 1 884 736 705,84 lei.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii