Bani publici

800.000 de lei și declarații de avere ce nu-s la vedere

Autor: Victor Moșneag
30/07/2015 9478

La patru luni de la expirarea termenului prevăzut pentru depunerea declarațiilor pe venit, acestea nu sunt publicate încă pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate, așa că opinia publică nu poate afla ce averi au acumulat funcționarii anul trecut. Mai mult, declarațiile nici n-au fost scanate deocamdată pentru a fi plasate online. În același timp, cheltuielile pentru scanare și publicare s-au triplat față de 2014. Astfel, firma care va presta acest serviciu, selectată în urma licitații ce a avut loc cu mare întârziere, abia cu două săptămâni în urmă, va încasa aproape 800.000 de lei.

Comisia Naţională de Integritate (CNI) este obligată să publice declaraţiile pe venit ale funcționarilor pe pagina sa web în termen de 30 de zile de la primire și să asigure accesul permanent la acestea... Așa spune Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere.

Astăzi, suntem la sfârșitul lunii iulie, adică au trecut nu 30, ci 120 de zile de când a expirat termenul-limită de depunere a declarațiilor, însă niciuna nu a fost făcută publică. Abia în urmă cu două săptămâni, CNI a organizat licitația cu privire la selectarea companiei ce urmează să prelucreze declarațiile și să le publice pe site-ul comisiei.

Opt lei pentru prelucrarea unei declarații

Datele prezentate de CNI arată că, în 2013, instituția a plătit pentru prelucrarea, scanarea și publicarea declarațiilor 492.000 de lei firmei „BTS Pro” SRL. Un an mai târziu, licitația organizată de CNI este câștigată de ÎS „Fiscservinform”, pentru 284.994 de lei. Anul acesta, suma pentru aceste servicii a crescut considerabil. Același agent economic, ÎS „Fiscservinform”, a obținut dreptul de a procesa cele 109.179 de declarații de venituri și proprietăți ale funcționarilor pentru suma de 798.600 de lei. Adică prelucrarea unei declarații va costa aproape opt lei.

Președintele CNI Anatolie Donciu se află în prezent în concediu. În absența sa, și-a delegat atribuțiile lui Leonid Morari, membru al comisiei, și nu vicepreședintelui Victor Strătilă, cu care este în conflict.Leonid Morari susține că prețul pentru prelucrarea declarațiilor a crescut pentru că s-a majorat volumul de lucru pe care agentul economic care a câștigat licitația urmează să-l facă. „Se majorează de câteva ori numărul metadatelor. Pentru că vrem ca în viitor să trecem de la depunerea declarațiilor în formă scrisă la cea online, avem nevoie de mai multe modificări. Cu alte cuvinte, cei care au câștigat au mai mult de lucru. Mai mult decât atât, la licitație a participat o companie care oferea pentru aceleași servicii un milion și ceva de lei. Doar că firma respectivă nu a prezentat toate documentele necesare. În fine, întreprinderea de stat a propus cel mai bun preț și a câștigat licitația”, a precizat Leonid Morari, membru al CNI. Leonid Morari are o explicație și pentru faptul că declarațiile de avere încă nu sunt făcute publice, deși termenul legal a expirat acum trei luni: nu a fost aprobat la timp bugetul instituției.

„Totul s-a oprit din cauza bugetului. Acum, din câte am înțeles, totul este. Da, ar fi normal ca imediat ce au fost depuse, declarațiile să fie publice, pentru a le putea verifica. Dar, uitați-vă cum e la noi!.. Și noi avem un minus în lucru, dar și dumneavoastră, cei care ați dori să le vizualizați, la fel”, continuă funcționarul.

„Legea prevede ca declarațiile să fie publicate în termen de 30 de zile. Înseamnă că CNI nu a ținut cont de o prevedere legislativă foarte importantă. Înțeleg că instituția, poate, nu reușește să plaseze online 100.000 de declarații într-un timp atât de scurt, dar trebuia, poate, să ceară modificarea legii, pentru a nu o încălca”, susține Mariana Kalughin, expert anticorupție în cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC).

„Bugetul e de vină...”

Tărăgănarea procesului este în favoarea celor care depun declarații, mai exact a celor care vor să ascundă anumite venituri și proprietăți. Trișările pot rămâne nedepistate, iar trișorii – nepedepsiți și asta va fi în limitele legii. Or, legea prevede că termenul de prescripţie pentru verificarea declaraţiilor nu poate depăşi un an de la primirea acestora de către CNI. Din cauza întârzierilor din acest an, termenul se restrânge. Iar dacă ținem cont de faptul că o investigație a CNI durează câteva luni, plus că nu CNI pune punctul final, ci Procuratura Generală, pedepsirea trișorilor devine, practic, imposibilă.

L-am întrebat și pe Victor Strătilă, vicepreședintele CNI, de ce publicarea declarațiilor de avere ale funcționarilor a fost tergiversată, dar și de ce instituția plătește de aproape trei ori mai mulți bani decât în 2014 pentru scanarea și publicarea acestora. Aflat în conflict deschis cu președnintele CNI, Anatolie Donciu, pe care l-a acuzat, împreună cu alți doi colegi, inclusiv de fals în acte, Victor Strătilă susține că, deși este vicepreședinte, nu a fost informat despre licitația organizată de instituție și nici despre prețul propus de câștigător. Strătilă a evitat să se pronunțe dacă suma de 800.000 de lei este potrivită sau exagerată.

I-am întrebat și pe reprezentanții „Fiscservinform” de ce prețul oferit pentru prelucrarea declarațiilor de avere a funcționarilor a crescut brusc în 2015. Tatiana Staicova, șefa serviciului de presă al întreprinderii, ne-a spus că prețul propus a fost „în conformitate cu solicitările CNI și cu caietul de sarcini”. „Anul trecut au fost 95.000 de declarații, anul acesta sunt 110.000. La fel, s-a schimbat numărul de metadate. Dacă anul trecut au fost 7-8, anul acesta sunt 40-60”, a explicat reprezentanta „Fiscservinform”.

„În primul rând, eu nu cred că este bine ca un agent economic să prelucreze declarațiile funcționarilor, pentru că este vorba de date cu caracter personal și nu oricine trebuie să aibă acces la ele. Totodată, instituția trebuie să motiveze foarte clar cum și pentru ce cheluiește banii, pentru a nu lăsa loc de interpretări”, este de părere experta anticorupție Mariana Kalughin.

Declarații electronice din 2016?

Începând cu 2016, problema scanării declarațiilor pe venit, dar și a transparenței întregului proces ar trebui să dispară. Anul trecut a fost semnat un acord de colaborare între CNI și Centrul de Guvernare Electronică, iar ulterior au fost elaborați termenii de referință privind crearea Sistemului informațional „E-Integritate”, care prevede depunerea online a declarațiilor de avere de către funcționari. A fost organizată o licitație și la 30 ianuarie 2015 a intrat în vigoare contractul semnat cu firma câștigătoare, care va implementa acest proiect.

De fapt, conform informațiilor oferite de Centrul de Guvernare Electronică, licitația a fost câștigată de un consorțiu format din două companii: „InfoSafe” SRL și „BTS Pro” SRL. Suma contractului este de 1,57 milioane de lei, bani dintr-un împrumut oferiți Republicii Moldova de Banca Mondială. Cele două firme au mai mulți „numitori comuni”, dar și relații cu CNI. Astfel, „BTS Pro” SRL a fost cea care a plasat online declarațiile de avere ale funcționarilor în 2013, perioadă în care Dorin Grițcan, actualul fondator și administrator al „InfoSafe” SRL, era manager de proiect la prima firmă. „InfoSafe” SRL a câștigat în ultimii ani nu mai puțin de 10 tendere organizate prin intermediul Agenției Achiziții Publice (AAP). Majoritatea dintre ele au fost organizate de Ministerul Justiției, pentru realizarea unor servicii de E-guvernare. De precizat și faptul că, pe site-ul AAP, firma „BTS Pro” SRL apare într-o listă a agenților economici fără drept de a participa la licitații. Decizia datează din 6 februarie 2015 și ar urma să rămână în vigoare până în 2018. În martie însă executarea acesteia a fost suspendată.

Dumitru Postu, managerul proiectului E-Integritate, susține că implementarea proiectului de depunere electronică a declarațiilor de avere nu poate fi afectată în nici un fel de faptul că agentul economic ce urmează să o facă figurează într-o „listă neagră” a AAP. „Noi nu am desfășurat licitația conform regulilor Agenției Achiziții Publice, ci conform cerințelor Băncii Mondiale, pentru că banii pentru acest proiect vin din fondurile alocate de Banca Mondială. Sunt bani împrumutați de la Banca Mondială, care urmează, ulterior, să fie rambursați de către stat”, a menționat Dumitru Postu. El afirmă că implementarea acestui proiect va demara la începutul anului viitor și va permite funcționarilor să depună, din fața calculatorului, declarația de avere. Respectiva declarație va putea fi văzută de eventualii doritori aproape imediat după ce va fi depusă.

Licitațiile CNI pentru scanarea declarațiilor de avere ale funcționarilor

2013 - „BTS Pro” SRL  492.000 lei + contract adițional din noiembrie 2013 în valoare de 147.000 de lei
2014 - ÎS „Fiscservinform”- 284.994 lei
2015 - ÎS „Fiscservinform” – 798.600 lei

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea banilor publici, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova.

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii