Cum se pierd terenurile publice din Chișinău: afacerea „Terenuri pentru familii nou-create”

Autor: Cornelia Cozonac

22/10/2014 11271

În ultimii trei ani, zeci de terenuri situate în zonele centrale ale Capitalei au ajuns, prin anumite scheme dubioase, în mâini private. Fără licitaţie, dar nu fără concursul unor funcţionari din cadrul Primăriei Chișinău, a unor judecători, avocaţi şi executori judiciari. Fiecare teren pierdut valorează zeci de mii de euro. Reprezentanţi ai primăriei şi membri ai Consiliului Municipal se învinuiesc reciproc sau dau vina pe legislaţia imperfectă şi pe judecători, care s-ar „substitui ilegal administraţiei publice locale”. Problemele sunt cu barbă, schemele sunt cunoscute de ani buni, iar pierderile de pe urma înstrăinării ilegale a patrimoniului public sunt de miliarde, spun unii experţi. Cu toate acestea, nicio structură de stat nu a făcut până acum propuneri de modificare a legislaţiei pentru a stopa fraudarea patrimoniului public.

O schemă, aparent simplă, de preluare a terenurilor publice funcţionează de ani buni fără abateri în Capitală. Arhitecţii schemei utilizează cu abilitate prevederile din legislaţie. Acaparate sub pretextul dreptului la construcția casei garantat de lege pentru familiile nou-create, terenurile obţinute gratuit sunt ulterior vândute de câteva ori în decurs de un an. Întreg procesul este tras la indigo: aceiaşi actori, aceleaşi texte şi formulări – de la depunerea cererii la primărie până la hotărârile instanţelor de judecată şi înregistrarea dreptului de proprietate la Cadastru. Terenurile luate prin astfel de scheme se află în zone ultrascumpe şi sunt perfecte pentru construcţia unor cartiere rezidenţiale. Interesul sporit pentru astfel de terenuri este justificat de profiturile enorme care pot fi obţinute în urma construcţiei blocurilor de locuit – cel puţin un milion de euro la o clădire cu șapte etaje, spun experţii de la Centrul Analitic Expert-Grup.

Pasul 1: Solicitare către Primărie

Cum funcţionează totul? Arhitecţii schemei identifică terenul ce urmează a fi acăpărat, situat, de regulă, într-o zonă centrală a oraşului, unde poate fi ridicat un bloc de locuit. Apoi sunt identificați interpuşii – familii tinere care, conform documentelor, nu au locuinţă în Chişinău. Tinerii căsătoriţi solicită Consiliului Municipal Chişinău (CMC) teren pentru construcţia casei de locuit. În cerere se face referire la prevederile Codului Funciar, articolul 11, care garantează familiilor nou-create dreptul la un loc de trai sau la îmbunătăţirea condiţiilor locative. CMC fie nu răspunde, fie că respinge solicitarea, invocând lipsa de fonduri sau faptul că terenurile pentru construcţie pot fi înstrăinate doar prin licitaţie publică. Şi astfel edilii parcă s-ar spala pe mâini. Procesul însă se derulează în continuare după un plan bine stabilit.

Pasul II: Instanţa de judecată

Şi într-un caz şi în altul, în termen de o lună, tânăra familie atacă CMC în judecată. Dacă în mod obișnuit procesele de judecată durează ani de zile, în aceste cazuri instanţa acţionează surprinzător de repede – în numai o lună reclamanţii se aleg cu o decizie definitivă prin care CMC este obligat să le atribuie teren pentru construcţia casei. Primăria, în cele mai dese cazuri, nu atacă încheierea judecătorului sau o face cu întârziere.

Pasul III: Identificarea terenului şi punerea sechestrului

Primăria nu îndeplineşte hotărârea instanţei şi în schemă intră executorul judiciar, care, „pentru a asigura acţiunea” pune sechestru pe un teren public – cel identificat de autorii schemei. În majoritatea cazurilor pe care le-am investigat participă aceiaşi executori judiciari.

Pasul IV: Instanţa substituie municipalitatea

Odată ce au identificat terenul, care este sechestrat, reclamanţii se adresează din nou instanţei de judecată cu cererea de „schimbare a ordinii de executare a hotărârii instanţei”. Adică, instanţei i se cere să atribuie direct terenul pe care s-a pus sechestru, fără a aştepta decizia Primăriei. În cerere, ATENŢIE!, este indicat codul cadastral al terenului pe care tânăra familie doreşte să-şi construiască casă de locuit (!). Decizia instanţei este aceeaşi în toate cazurile, iar textul e următorul: „Se admite cererea lui X. Se schimbă ordinea de executare a hotării Curţii de Apel nr. Y din data Z privind atribuirea familiei cetăţeanului X a terenului destinat construcţiei casei de locuit individuale, ca familie nou formată…”. Mai departe instanţa îşi atribuie rol de gestionar de fonduri funciare şi decide, cu text deschis, alocarea terenului, indicând numărul cadastral şi obligând Oficiul Teritorial Cadastral (OTC) să înregistreze dreptul de proprietate pe numele persoanei X.

Pasul V: Înstrăinarea

Mai departe este utilizat acelaşi scenariu în toate cazurile. Terenul luat gratuit – în cel mai bun caz contra unei sume mizere, de câteva sute de lei (preţul nominal calculat conform legislaţiei) – este vândut în mai puţin de o lună de la înregistrarea la Cadastru, evident, la preţ de piaţă. Apoi terenul este vândut încă o dată şi încă o dată, ca apoi să ajungă în proprietatea celui care l-a jinduit. Schema este binegândită, întrucât cel de al treilea cumpărător se consideră de bună credinţă şi nimeni nu-l poate acuza că a fost implicat într-o schemă dubioasă.

Terenuri din strada Albişoara, sectorul Centru

Două terenuri învecinate din strada Albişoara au ajuns în proprietatea a două familii tinere prin schema descrisă mai sus. Ambele familii au solicitat în mod separat teren pentru construcţia casei, iar Consiliul Municipal Chişinău a refuzat să le satisfacă cererea, menţionând că terenurile din proprietatea municipiului se înstrâinează doar prin licitaţii publice. După aceasta, cele două cazuri parcurg o cale identică – acelaşi executor judecătoresc pune sechestru, în aceeaşi zi, pe ambele loturi, în instanţa de judecată, acelaşi magistrat judecă ambele cazuri, iar Primăria Chişinău, în ambele cazuri, nu atacă încheierea judecătorului. Ulteror cele două terenuri alăturate sunt vândute de două ori unora şi aceloraşi persoane. Dar să vedem cum s-au derulat lucrurile în fiecare caz în parte.

Cazul Sturza

Andrei şi Ana Sturza au solicitat în 2011 teren pentru constructia casei, motivând că sunt tineri căsătoriţi si au nevoie de loc de trai. La 21 octombrie 2011 Consiliul Municipal refuză să aloce teren tinerilor căsătoriţi. Aceştia imediat atacă CMC-ul în judecată. În mai puţin de o lună, la 15 decembrie 2011, obţin o decizie favorabilă a Curţii de Apel Chişinău, care obligă CMC să le atribuie „teren pentru construcţia casei în intravilanul municipiului Chişinău”. CMC nu a executat decizia instanţei şi tânăra familie depune o nouă cerere, deja în Judecătoria Centru, pentru „schimbarea modului de ordine de executare a deciziei CA din 15 decembrie 2012”. Judecătorul Serghei Namaşco, în motivarea deciziei, face apel la CEDO şi notează că: „instanţa de judecată constată că eschivarea debitorului de a executa hotărârea CA constituie o ingerinţă a dreptului lui Ana şi Andrei Sturza garantat de art.6, art.1 Protocol 1 CEDO şi consideră necesar de a schimba modul şi ordinea de executare a hot din 15.12.11, pentru a asigura lui Ana şi Andrei Sturza un trai decent, aşa cum reclamă prevederile at 27 al Constitutiţiei R.Moldova şi art 10 Cod cu privire la locuinte”. În Hotărârea din 7 iunie 3013, Serghei Namaşco decide „… A transmite în proprietatea creditorilor Ana şi Andrei Sturza dreptul de proprietate asupra lotului de teren situat în municipiul Chişinău, str. Albişoara, cu suprafaţa de 0,06679 ha cu nr.cadastral 0100418292. A obliga OCT Chişinău să înregistreze dreptul de proprietate după Ana şi Andrei Sturza asupra lotului de teren…”

La 12.07.2013, cei doi înregistrează la Cadastru drepturile asupra terenului din strada Albişoara. În numai o lună, terenul este vândut (!). Cumpărătorii sunt Dumitru Rusu şi Sanda Rusu, care apar în calitate de cumpărători şi la alte terenuri. La mai puţin de un an, în iunie 2014, se produce o a doua tranzacţie. Terenul este din nou vândut. De remarcat că terenul dat se află în zonă de parc, la strada principală Albişoara, în faţa unui bloc de locuit, unde nu sunt case particulare. Costul unui teren similar în aceasta regiuue este de cel puţin 60-80 mii euro, potrivit experţilor imobiliari.

Cazul Rusu

Un caz trans la indigo este cel al lui Alexandru Rusu şi vizează un lot alăturat celui solicitat de soţii Sturza. Alexandru Rusu solicită de la Primăria Chişinău, după aceeaşi schemă, un lot de teren pentru constructia casei. La 5 decembrie 2012 Primaria refuză. Urmează cererea în judecată. Întro lună cererea este pusă pe rol şi în mai puţin de o lună, la 27 februarie 2012, Curtea de Apel Chişinău declară ilegal refuzul CMC şi obligă autoritatea municipală să-i acorde lui Alexandru Rusu si familiei sale„în conformitate cu art. 11, Cod Funciar, un sector de teren din intravilanul municipiului Chişinău cu suprafaţa de 0.04 ha – 0,07 ha pentru construcţia casei de locuit particulare”. Primăria nu execută decizia instanţei, iar Alexandru Rusu împreună cu executoru identifică un teren, tot pe strada Albisoara, pe care se impune sechestru.

Atât în cazul Rusu, cât şi în cazul Sturza intervine acelaşi executor judecătoresc - Igor Doroftei, care pune sechestru pe al doilea teren, alăturat celui sechestrat la cererea familie Sturza. Sechestru este aplicat în ambele cazuri în aceeaşi zi - 26 iunie 2012. Aşa se întâmplă că cererile celor doi pretendenţi la terenuri publice pentru construcţia casei de locuit în vederea schimbării modului şi ordinei de executare a hotărârii Curţii de Apel Chişinău sunt examinate în aceeaşi zi, la 7 iunie 2013, de către acelaşi judecător – Serghei Namaşco (!). Textul celor două hotărâri este identic (!), cu execepţia numelui reclamantului. Evident, dispoziţia este similară celei emise în cazul Sturza: „A transmite în proprietatea creditorului Rusu Alexandru şi membrilor familiei dreptul de proprietate asupăra lotului de teren situat în municipiul Chişinău str. Albisoara cu suprafaţa de 0,069 ha cu nr. cadastral 0100418291, cu incasarea de la Alexandru Rusu în contul debitorului a sumei de 835,62 lei”.

Înscrierea la Cadastru, ca şi în cazul Sturza, se face în aceeaşi zi – 12.07.2012.

În numai două săptămâni, la 30 iulie 2013, ambele loturi sunt vândute unora şi aceloraşi persoane - soţii Rusu Dumitru şi Sanda, iar în mai puţin de un an ambele terenuri sunt vândute din nou, în aceeaşi zi, 12 iunie 2014. Cumpărătorii sunt aceeşi în ambele cazuri – soţii Ceaicovschi, aşa cum arată înscrisurile de la Cadastru.

Terenuri în strada Trandafirilor, Botanica

Alte două terenuri, la fel, învecinate, din strada Trandafirilor, o zonă ultrascumpă din Capitală, sunt preluate, după schema descrisă mai sus. Soarta celor două terenuri se decide în aceeaşi zi, de către aceeaşi instanţă de judecată. Curtea de Apel Chişinău admite, la 25 martie 2013, cererile a două persoane diferite Cebotari şi Coşulean, cărora CMC le-a refuzat repartizarea loturilor de teren pentru construcţia casei, şi decide să li se acorde terenuri în strada Trandafirilor. Ambele terenuri sunt înregistrate la Cadastru în aceeaşi zi, la 24 mai 2013. La mai puţin de o lună, tot în aceeaşi zi - 13.06.2013, ambii proprietari vând terenul. Cumpărătorii sunt persoane cu vârsta de peste 70 de ani. În primul caz este o familie din Chişinău, iar în al doilea caz – o bătrână din oraşul Bălţi. Ultima, la 6 ianuarie 2014, a grevat drepturile patrimoniale SRL Wall Coninvest &CO. Iată cum s-au derulat şi aceste două cazuri:

Cazul Cebotari

Alexandru Cebotari s-a căsătorit în mai 2012. În aceeaşi lună depune, la CMC Chişinău, o solicitare nr. C-4744/12, prin care cere să i se atribuie un lot de teren. CMC, în răspunsul său, le solicită tinerilor căsătoriţi, să prezinte copiile buletinelor de identitate şi dovada că au nevoie să-şi îmbunătăţească condiţiile de trai. Alexadru Cebotari nu se mai oboseşte să îndeplinească cerinţele CMC, şi, la 1 iunie 2012, se adresează în judecată, pe motiv că „răspunsul CMC este ilegal, deoarece acest drept este garantat de lege” şi cere instanţei „să recunoască ilegal răspunsul CMC cu num.01/1-09-1142 din 18 mai 2012 şi să oblige CMC să-i acorde familiei sale un sector de teren în intravilanul municipiului Chişinău pentru construcţia casei de locuit”. Curtea de Apel admite cererea şi în doar trei săptămâni(!), la 25 iunie 2012, pronunţă încheierea prin care obligă CMC să aloce familiei Cebotari teren pentru construcţia casei. Aceasta hotărâre nu este contestată de reprezentanţii CMC şi decizia intra în vigoare la 4 septembrie 2013. CMC însă nu excută hotărârea instanţei şi reclamatul depune, la 16 ianuarie 2013, o nouă cerere prin care solicită Curţii de Apel Chişinău schimbarea modului şi ordinii de executare a hotărârii CA din 25 iunie 2012. La 25 martie 2013, CA admite cererea şi „transmite în proprietatea lui Alexandru Cebotari lotul de teren cu suprafaţa de 0.07 ha nr.cadastral 0100101870 din strada Trandafirilor, municipiul Chişinău, cu încasarea din contul lui Alexandru Cebotari în beneficiul CMC preţul normativ al lotului de 821,75 lei” (!). Preţul de piaţă al acestui lot în această regiune, potrivit experţilor imobiliari, este de minimum 60 mii de euro. De data aceasta, CMC atacă cu recurs, menţionând că prima instanţă a emis o încheiere bazată pe aplicarea incorectă a normelor de dret procesual. Completul Colegiului civil, comercial şi de contecios administrativ al CSJ consideră recursul CMC „neîntemeiat şi care urmează a fi respins ca fiind depus tardiv”. „La depunerea recursului în afara termenului legal, recurentul nu a solicitat repunerea recursului în termen şi nu a prezentat probe ce ar justifica imposibilitatea îndeplinirii actului în termen”, se menţionează în hotărârea CSJ din 3 iulie 2013, prin care este lăsată în vigoare decizia CA din 25 martie 2013. Completul de judecători este format din Svetlana Novac, Ion Vîlcov şi Tatiana Vieru.

Ce se întâmplă mai departe cu terenul? Alexandru şi Nadejda Cebotari îşi înregistrează drepturile de proprietate la 24 mai 2013, fără să aştepte decizia ultimei instanţe , de parcă ar fi cunoscut care va fi verdictul. În mai puţin de o lună, la 10 iunie 2013, terenul este vândut altei persoane, conform contractului de vânzare-cumpărare înregistrat la Cadastru. Noii proprietari sunt o familie de pensionari cu vârta de 71 si 76 de ani.

Cazul Coşulean

Şi lui Coşulean Vasile, CMC refuză să-i aloce teren pentru construcţia casei. Urmează procesul de judecată. La 9 februarie, 2011, CA Chişinău obligă CMC să-i dea teren familiei nou-create. La 28 februarie, aceeaşi instanţă trimite spre executare CMC Chişinău Hotărârea, iar la 17 martie Directia juridică a Primăriei o adresează spre executare. Coşulean însă nu aşteaptă ca CMC să execute hotărârea instanţei şi la 25 martie ataca CMC la Curtea de Apel privind neexecutarea deciziei judecătoreşti. La 12 decembrie 2012, Coşulean depune o cerere privind schimbarea modului de executare a hotărârii judecătoreşti şi instanţa în numai o lună admite cererea şi îi atribuie lui Vasile Coşulean lot de teren în strada Trandafirilor.

După cum se vede din planul cadastral în această regiune nu sunt case particulare, iar cele două terenuri sunt perfecte pentru construcţia unui cartier rezidenţial.

Terenuri din strada Trifan Baltă, Telecentru

Alte două terenuri învecinate, altă zonă destul de scumpă din Captală. De data aceasta, la Telecentru, în regiunea străzii Trifan Baltă. Două familii diferite, acelaşi scenariu de derulare a cazului. În final cele două terenuri alăturate ajung în proprietate unui agent economic.

Cazul Barbula

Familia Barabula intră în posesia terenului de 0, 07 ari din strada Trifan Baltă la 8 august 2013, având la bază încheierea Judecătoriei Centru din 26 iunie 2013. Cazul s-a consumat la prima instanţă, prin urmare Primăria nu a atacat decizia instanţei. În nici două săptămâni de la intrarea în drepturile de proprietate, la 19 august, terenul este vândut, iar până la sfârşitul lunii terenul este vândut a treia oară.

Similar decurge şi cazul terenului alăturat din strada Trifan Baltă. Acesta este obţinut, întrun final, tot prin proces de judecată, de către familia Dudnic. Aceasta înregistrează dreptul de proprietate asupra terenului la 14.02.2014, în baza hotărârii Judecătoriei Botanica din 5 noiembrie 2013, ceea ce denotă că nici în acest caz CMC nu a atacat decizia instanţei de judecată şi cazul s-a consumat, la fel ca şi cel descris anterior, la prima instanţă.

Terenul obţinut de familia Dudnic este vândut la numai o săptămână de la înregistrarea la Cadastru. Noul proprietar este domiciliat în regiunea transnistreană. La 8 august anul curent, terenul este vândut a treia oară, la fel ca şi terenul din vecinătate.

În final cele două terenuri învecinate de 0,07 ha şi 0,05 ha intră, în aceeaşi zi, în proprietatea unui agent economic. La 19 septembrie 2014, ambele terenuri sunt cumpărate de SRL Melenvit Prim, cu sediul în strada Munceşti, 623.

Cazul Caşu

Alte terenuri, alt sector, la fel de scump pe piaţa construcţiilor. De data aceasta este sectorul Buiucani. Solicitantul de teren - Sergiu Caşu, un tânăr familist care depune, la 30 septembrie 2011, o cerere şa CMC, solicitând un lot de teren pentru construcţia casei familiei nou-formate în baza art.11 din Codul Funciar. CMC refuză să-i satisfacă cererea. În nicio o lună de la depunerea cererii la Primărie, Caşu acţionează CMC în judecată. În mai puţin de o lună, la 3 noiembrie, CA Chişinău admite cererea lui Caşu şi „obligă CMC să-i atribuie familie nou-formate pentru construcţie individuală în intravilanul municipiului Chişinău”. Recursul declarat de CMC „a fost restituit ca fiind depus cu omiterea termenului de prescripţie” şi decizia CA a devenit irevocabilă. CMC nu execută decizia instanţei şi Sergiu Caşu acţionează în judecată, după aceeaşi schemă, solicitând „schimbarea ordinii de executare a hotărârii CA din 03.11.2011 privind atribuirea terenului”. Judecătoarea Marina Guzun face, ca şi ceilalţi judecători, referinţă la CEDO: „instanţa conchide că prin admiterea acestei cereri s-ar exclude condamnarea R.Moldova la CEDO pentru neexecutarea în termen a unei hotărâri judecătoreşti”. La 30 octombrie 2012, CA admite cererea reclamantului şi „îi atribuie lui Sergiu Caşu terenul cu numărul cadastral 0100515259 situat pe adresa municipiul Chişinău, sr. Vasile Lupu, cu suprafaţa de 0,0638 ha”.

Ce se întâmplă mai departe cu terenul? La 11 decembrie 2012, Sergiu şi Ludmila Caşu îşi înregistrează la OCT dreptul de proprietate asupra terenului din strada Vasile Lupu. În numai 3 zile (!) terenul este vândut , contractul de vanzare cumparare fiind perfectat la 14.12.2012 pe numele lui Carp Oleg si Carp Cristina. La 7 luni, terenul este din nou vândut, deja împărţit în două, conform contractelor, încheite la 1 august 2013. În luna mai 2014, cei doi proprietari ai terenului grevează drepturile asupra terenului Societăţii Comerciale JILA & COM SRL, cu sediul în strada Constructorilor, 39. Terenul obţinut absolut gratuit devine perfect valabil pentru construcţia unui bloc de locuit. Dacă terenul dat ar fi fost vândut în cadrul unei licitaţii publice, în bugetul Capitalei ar fi intrat cel puţin 40-50 mii de euro, spun experţii imobiliari.

Edilii capitalei sunt surzi la semnalarile subalternilor

Acum câteva luni, şeful Direcţiei Funciare a Primăriei Chişinău, Nicolae Crăciun, ne spunea că multe terenuri sunt pierdute foarte uşor din cauză că juriştii din cadrul Primăriei Chişinău nu atacă cu apele sau recurs hotărârile instanţelor, nu se prezintă la şedinţele de judecată sau depun tardiv recursul. „Am prezentat şi o listă cu zeci de decizii în care CMC a pierdut procesele din cauză că Direcţia Juridică nu şi-a onorat obligaţiunile, iar în ultimii ani am făcut mai multe sesizări, note informative către primar şi secretariatul CMC, dar nu s-a schimbat nimic. Primăria contnuă să piardă procesele, iar terenurile să ajungă fără licitaţie în sectorul privat. Direcţia noastră a înaintat propuneri ca să fie instituită o comisie de control juridic, după modelul Cehiei, ca să fie instituit un sistem de control a dosarelor în care este implicată primăria. În Cehia, dacă reprezentanţii legali ai Primăriei pierd procesul în prima instanţă, raportează în mod obligatoriu comisiei, care decide cine se face vinovat de pierderea procesului şi stabileşte paşii următori. La noi nu se întâmplă nimic dacă se pierd procese de judecată şi zeci de terenuri ajung astfel în proprietate privată”, a declarat Nicolae Crăciun. Nicolae Crăciun spune că direcţia pe care o conducea a pregătit şi o modifcare la proiectului Codului Funciar, ca să se interzică repunerea în circuitul civil a terenurilor alocate familiilor tinere sau altor categorii care beneficiază de facilităţi.

Drept dovadă, Nicolae Crăciun ne-a arătat un teanc de sesizări făcute în ultimii trei ani către conducerea CMC şi a Primăriei, rămase fără răspuns. Iată câteva din ele:

6 mai 2011 Directorul Direcţiei generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii funciare (DGAURF), Vlad Modârcă, trimite o notă de serviciu pe numele secretarului CMC în care se menţionează „Vă aducem la cunoştinţă că în adresa Direcţiei, parvin adresările Direcţiei Asistenţă juridică prin care se remit hotărârire Curţii de Apel Chişinău, privind obligarea CMC de a atribui în propiretate privată terenuri pentru construcţia caselor de locuit particulare. Hotărârile în cauză nu sunt contestate şi ni se remit nouă după omiterea termenului de contestare prevăzut de lege. Având în vedere că CMC nu a împuternicit reprezentantii Direcţiei asistenţă juridică cu dreptul de a decide de a contesta sau nu actele judecatoresti adoptate în detrimentul intereselor autorităţilor publice locale, solicităm să vă implicaţi în problema abordată, pornind de la competenţa reglementată de art.39 al Legii privind administraţia locală”

27 iulie 2011 Directorul interimar al DGAURF, Radu Blaj, scrie în adresa secretariatului CMC că la 14.05.2011, Curtea de Apel Chişinău a admis cerera Irinei şi lui Octavian Rău împotriva CMC privind obligarea atribuiri unui lot de pământ pentru proiectare şi construcţia casei particulare. Hotărîrea în cauză nu a fost contestată.

Întro altă notă de serviciu, Radu Blaj semnalează despre cererea lui Valeriu Chiperi împotriva CMC. Instanţa de judecată a obligat CMC să-i atribuie un lot de pământ pentru proiectarea şi construcţia unei case de locuit. Reprezentantul CMC nu a contestat hotărârea instanţei. Se solicită investigarea cazului.

O altă notă emisă în aceeasi zi vizează dosarul Catalina Glaschevici împotriva CMC privind atribuirea unui lot de pământ pentru construcţia casei. Aceasta, în pofida faptului că persoana respectivă avea viza de reşedinţă în comuna Stăuceni. Nici în cazul dat hotărârea instanţei nu a fost contestată.

22.02.2012 Şeful Directiei Funciare din cadrul DGAURF, Nicolae Crăciun, trimite o notă de serviciu în adresa primarului Dorin Chirtoacă şi a CMC privitor la decizia instanţei prin care CMC este obligat să-i atribuie lui Serghei Tabuncic un lot de pământ pentru construcţia casei de locuit particulare. Decizia instanţei „emisă la 16.06.2011 n-a fost contestata, prin nota de serviciu din 1.09.2011, am solicitat investigarea cazului dat”, se menţionează în nota respectivă.

22.03.2012 Notă de serviciu adresată de Nicolae Crăciun Primarului Dorin Chirtoacă şi secretariatului CMC: „CMC a fost obligat prin decizia Curtii de Apel din 03.11.2011 să-i atribuie cetăţeanului Sergiu Caşu un lot de pământ pentru construcţia casei. Hotărârea instanţei a fost contestată la data de 10.01.2012, peste termenul prevăzut de lege”.

16 octombrie 2012 Nicoale Crăciun semnalează secretriatului CMC despre alte trei cazuri: „Solicităm să investigaţi cazurile de necontestare a Hotărârilor Curţii de Apel Chişinău, ilegale, remise spre executare de Direcţia asistenţă juridică, care flagrant încalcă drepturile administraţiei publice locale de gestionare a proprietăţii municipale şi să înaintaţi propuneri de rigoare Primarului General al municipiului Chişinău”.

Întâmplător sau nu, dar în septembrie curent, Nicolae Crăciun a fost demis din funcţie de către Primarul capitalei Dorin Chirtoacă. Reprezentantul Primăriei este cercetat întrun dosar penal, instrumentat de CNA, despre care nu cunoaştem prea multe detali.

Edilii capitalei recunosc că în Primărie există corupţie

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, recunoaşte că în Primărie este un nivel înalt de corupie şi admite că unele terenuri din patrimoniul municipal ajung în mod dubios în proprietate privată, dar spune că repartizarea terenurilor constituie o problemă mai veche, care a început încă în anii 90. Explicaţia constă în preţul înalt al terenurilor din capitală, preţul pentru un ar variind de la 10 la 20 de mii de Euro.

Potrivit lui Dorin Chirtoacă, anume „pentru implicarea în scheme frauduloase de repartizare a terenurilor municipale pentru construcţii a fost schimbată conducerea Direcţiei arhitectură şi urbanism şi a fost destituit din funcţie şeful Direcţiei funciare, care este cercetat penal de către CNA pentru corupţie pasivă”. Primarul capitalei a spus că vede soluţionarea problemei în angajarea persoanelor cu integritate în domeniul respectiv, o monitorizare mai strictă a repartizării terenurilor, cât şi în anularea drepturilor pentru unele organizaţii de a lua cu titlu gratuit terenuri pentru construcţia blocurilor locative. Primarul a mai adăugat că s-au înaintat propuneri de modificare a legislaţiei, dar nu şi-a putut aminti când şi ce modificări au fost propuse.

Viceprimarul capitalei Nistor Grozavu spune că judecătorii iau decizii abuzive, că în mai multe cazuri îşi atribuie funcţiile organului de decizie municipal şi alocă terenuri, dar admite că şi Direcţia juridică a primăriei pe alocuri nu-şi face bine treaba. „Trebuie să examinăm fiecare caz în parte ca să vedem unde s-a greşit. Sunt mai multe cazuri dubioase, în care firme necunoscute ajung să obţină terenuri prin procese de judecată. Trebuie să vedemcine şi unde a greşit”, a declarat Nistor Grozavu.

Cancelaria de Stat nu poate face nimic

Reprezentanţi ai Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, abilitat cu dreptul de a supraveghea legalitatea activităţii administraţiei publice locale, spun că nu pot face nimic în astfel de cazuri.

Iancu Ţurcanu, într-o şedinţă a serviciilor desconcentrate

„Totul se decide în procese de judecată. E greu să monitorizezi acţiunea Consiliului Municipal, să poţi sesiza la timp abuzurile. Deciziile CMC ajung la noi cu întâriere. Dacă constatăm depăşiri ale atribuţiilor sau abuzuri şi sesizăm CMC, de cele mai dese ori nu primim un răspuns sau îl primit cu întârziere. Suntem nevoiţi să mergem în proces de judecată, iar în instanţă procesele durează cu anii. Până obţinem o decizie, terenul este vândut de câteva ori. Şi-apoi legislaţia actuală nu prevede pedepse pentru deciziile colectve şi aproape că nu putem trage la răspundere primarii şi cu atât mai mult membrii consiliilor municipale. La moment avem câteva zeci de dosare pe rol în care am atacat deciziile CMC şi ale Primarului Dorin Chirtoacă, însă, chiar dacă obţinem câştig de cauză, nu se schimbă nimic, aceleaşi abuzuri continuă”, ne-a declarat Iancu Ţurcanu, şeful Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat.

La CNA - dosare multe, condamnări niciuna

La Centrul Naţional Anticorupţie ni s-a comunicat că la moment în proces de investigare sunt mai multe episoade legate de atribuirea terenurilor din proprietatea municipală prin procese de judecată, dar nu ni s-au oferit detalii. Dintrun răspuns al CNA aflăm că “în perioada anilor 2009-2014, în privinţa factorilor de decizie şi ai Consiliului Municipal Chişinău au fost pornite 51 cauze penale, iar conform competenţei de la alte organe de urmărire penală în adresa CNA pentru efectuarea urmăririi penale au parvenit alte 15 cauze penale. Din numărul total de cauze penale instrumentate, în instanţa de judecată cu rechizitoriu au fost expediate 7 dosare. În 19 cauze penale, în baza ordonanţei procurorului, urmărirea penală a fost clasată. În 3 cauze penale, în baza ordonanţei procurorului , urmărirea penală a fost suspendată, în legătură cu neidentificarea persoanei care poate fi pusă sub urmărire. La situaţia din 1 august 2014, ca restanţă, în procedura organului de urmărire penală al CNA se aflau 29 cauze penale, în cadrul cărora obiect al investigaţiile au constituit ilegalităţi comise de către factori de decizie din Primăria municipiului Chişinău şi instituţiile di subordinea acesteia”.

Centrul Naţional Anticorupţie ne-a oferit şi o listă cu dosare trimise în judecată în ultimii cinci ani în care erau vizaţi angajaţi ai Primăriei Chişinău.

În apele tulburi se prind peşti mari

Centrul Analitic Expert Grup a constatat întrun studiu făcut public în mai anul curent, că problemele legate de pierderea terenurilor publice prin diferite scheme dubioase persistă de ani buni. În anii 2011-2014, peste 120 de loturi de teren cu o supărafaţă de peste 320 de hectare au fost ocupate ilegal, îngrădite sau edificate construcţii ilegale sau uşor demontabile. Prejudiciul adus Chişinăului în ultimii patru ani este de cel puţin 50 de milioane de lei, dacă aceste terenuri ar fi fost privatizate la preţ normativ. Dacă ar fi fost vândute la preţul real, de piaţă, în bugetul muncipal ar fi intrat cel puţin 750 de milioane de lei, afirmă autorii studiului. Multe probleme sunt cauzate de netransparenţă şi lipsa informaţiei despre înregistrarea terenurilor, determinarea destinaţiei şi schimbarea destinaţiei, e de părere expertul Igor Guţan: „Lipseşte registrul terenurilor în care să fie informaţia despre câte terenuri avem şi caracteristicile acestora, amplasarea zonală, câte dintre ele pot fi privatizate, care sunt cele deja privatizate şi care sunt cele arendate”.

Avocatul Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO, spune că dacă se atestă că anumite prevederi din legislaţie lasă portiţe pentru abuzuri, legea se amendează imediat şi se elimină orice situaţie care ar genera abuzuri, pierderi pentru bugetul public, încălcări ale anumitor drepturi etc.

„Este ne neînţeles faptul că toţi cunosc despre existenţa, funcţionarea unor eventuale scheme frauduloase în care ar fi implicaţi judecători şi funcţionari publici, dar nu se face nimic pentru a le curma. Pentru orice infracţiune comisă trebuie să existe pedeapsă, iar cei vinovaţi mai devreme sau mai târziu trebuie să fie traşi la răspundere. Vedem exemplul României – acum sunt trimise pe banca acuzaţilor şi condamnate persoane care se credeau de neatins. Asta se va întâmpla şi în Moldova, odată ce a ales cale integrării europene”, susţine avocatul Stanislav Pavlovschi.

Potrivit studiilor realizate de „Expert-Grup”, municipalitatea a pierdut în ultimii cinci ani peste un miliard de lei din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public. Doar în anii 2010-2014, au fost ocupate ilegal 300 de hectare de teren, iar bugetul municipal a suportat pierderi de cel puţin 500 milioane de lei.

Judecător demis pentru atribuirea de teren colegului său

Anul trecut, un judecător de la Curtea de Apel a fost demis pentru o decizie similară celor descrise în investigaţie. Magistratul Grigore Zubati, în vârstă de 59 de ani, a fost eliminat din sistemul judecătoresc în februarie 2013 de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru că a obligat Primăria Chișinău să-i vândă colegului său Mihail Ciugureanu un teren din proprietate publică. Schema prin care magistratul a obţinut teren este similară celor descrise mai sus. Ciugureanu, venit în 2001 de la Soroca, a depus o cerere la Primărie, solicitând, în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, să-i fie repartizat un teren pentru a-și contrui o casă. Pentru că Primăria a respins solicitarea, invocând lipsa de fonduri, peste 7 ani, la 9 iunie 2008, magistratul a depus o cerere la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care lucrează, care a obligat Primăria să-i atribuie teren. La 23 mai 2012, magistratul a depus la Curtea de Apel Chișinău o altă cerere prin care a solicitat schimbarea ordinii de executare a hotărârii judecătorești, argumennd că Primăria tărăgănează aprobarea proiectului care prevede repartizarea terenului, de aceea vrea emiterea unei încheieri prin care rezolva totul: cerea atribuirea lotului fără a mai aştepta decizia Primăriei, înregistrarea dreptului său de proprietate la Agenţia Cadastru şi încasarea din contul său a preţului nominal al terenului, calculat conform legislaţiei.

Deşi aceste pretenţii au fost considerate ulterior ilegale, ele au fost satisfăcute integral de către colegul lui Ciugureanu, Grigore Zubati. Peste o săptămână, la 1 iunie 2012, acesta a și emis o încheiere care, în proporție de 80 la sută, conţine acelaşi text ca şi cererea scrisă de Ciugureanu. Peste două luni, ministrul Justiției a sesizat CSM, cerând sancţionarea ambilor magistraţi. Potrivit ministrului, Grigore Zubati s-au aflat în situaţie de conflict de interese şi în plus, s-a substituit ilegal administraţiei publice locale. Ministrul a depus atunci şi o sesizare la Procuratura Anticorupţie.

Vedem că mai mulţi colegi de-ai lui Zubati au emis hotărâri similare, substituindu-se ilegal administraţiei publice locale, însă nu au ajuns să fie cercetaţi.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea fondurilor publice“ desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

/VIDEO/ Proiect pe bani europeni, lăsat de izbeliște

2,5 milioane de euro. Atât a investit Uniunea Europeană în acest Parc logistic agro-industrial din raionul Sîngerei, dotat cu depozit frigorific și hale de sortare și ambalare. Proiectul transfrontalier urma să creeze o rețea agricolă între fermierii din Republica Moldova, Ucraina și România. În plin sezon agricol, însă, parcul este pustiu, nu vedem nicio activitate și are lacătul pus la intrare. Care e cauza, vă spunem în ancheta ce urmează. La mai puțin de 2 km de orașul Bălți, pe traseul care duce spre Chișinău, pe o suprafață de 12 hectare, se întinde Parcul logistic agro-industrial Sîngerei. Dispune de mai
/VIDEO/ Generozitate din interes? De ce agenții economici donează bani Primăriei Bălți

Primăria Bălți a adunat, anul trecut, din donații circa 1,7 milioane de lei, dintre care puțin peste un milion au fost oferiți pentru organizarea Hramului Orașului. Banii au fost transferați de mai multe companii din oraș, dar și din Capitală, iar sumele donate variază între o mie și jumătate de milion de lei. Este o practică care se repetă an de an. Cine sunt agenții economici care virează în buzunarul autorităților locale bani și cum explică aceștia această generozitate, vă spunem în ancheta ce urmează. 22 mai 2023. Ziua în care locuitorii Bălțului sărbătoresc Hramul Orașului. Piața Vasile Alecsandri e
MILIONARII DIN CONSILIUL DE SUPRAVEGHERE AL BNM

La sfârșitul lunii iulie curent expiră mandatul de șapte ani al celor patru membri ai Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale (BNM), numiți de Parlament în anul 2016. Învestiți cu funcția de „paznici ai sistemului bancar” de un legislativ condus de democrați, aceștia au reușit să adune indemnizații cu șase zero-uri în timpul activității în principala instituție bancară a țării. Retribuțiile acestora, care sunt stabilite în „interiorul familiei” cu o majoritate simplă de voturi, întrec scandaloasele salarii ale conducerii agențiilor de stat, totodată fiind de câteva ori mai mari decât cele ale primelor persoane în stat, respectiv și agitația în jurul
CANTINELE DE LUX ALE PUTERII

Un prânz cald în cantinele Parlamentului, Guvernului sau Băncii Naționale vine cu un bonus plăcut și responsabil direct de starea de sațietate a creierului – prețul! Cu banii pe care îi achită un ales sau un funcționar al poporului pentru un meniu complet, muritorii de rând își pot pune pe tavă doar jumătate de porție. „Masa bogaților” este subvenționată din bugetele instituțiilor cu sume deloc neglijabile. Principala instituție financiară din țară, de exemplu, deja a pus deoparte, pentru anul 2023, aproape 1 milion 500 de mii de lei pentru achiziționarea produselor alimentare, dar și alte peste 570 de mii
TERENUL-FANTOMĂ DE LA BAZINUL „DINAMO”

Statul își adjudecă în instanță dreptul asupra terenului de peste un hectar de pe teritoriul bazinului Dinamo care, în urma unui contract de locațiune cusut cu ață albă, ar putea ajunge pe un termen nelimitat în buzunarul companiei „Prosport Invest”. Deși reprezentanții firmei își declară nobila intenție de a dezvolta sportul, mai multe instituții de control vorbesc despre un potențial risc de înstrăinare a bunului public, care ar aduce un prejudiciu de 58 de milioane de lei vistieriei statului. Terenul în litigiu ar putea repeta soarta altor proprietăți funciare care, prin aplicarea schemelor dubioase, au încăput pe mâna unor
GĂURILE NEGRE DIN „FONDUL VERDE” AL STATULUI

Anual, sute de milioane de lei sunt alocate de către stat pentru implementarea proiectelor ecologice. Aproximativ 90 la sută din această „mană bugetară” ajunge la autoritățile publice locale, pentru dezvoltarea infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare. Spuma care rămâne, până la 10 procente din total, este disputată aprig de asociații neguvernamentale și agenți economici, iar tendința să-și facă drum cu coatele și ocolind legea nu este o raritate. Timp de 29 de ani din momentul în care a fost creat, Fondul Ecologic Național a împărțit miliarde de lei, dar statisticile oficiale arată că în 2022 moldovenii trăiesc tot
Pe urmele „miliardului”: 30 de milioane de la Banca de Economii, „înecate" pe malul unui iaz de lângă Nisporeni

Credite în sumă de peste 30 de milioane lei, luate de la Banca de Economii printr-o schemă dubioasă pentru un gaj care nu acoperă nici a zecea parte din sumă, şi-au pierdut urma la Nisporeni. Banca a reuşit să recupereze puţin sub jumătate de milion din imensul împrumut, după ce a vândut gajul pentru cele 30 de milioane. În schemă apare numele unuia din cei mai prosperi oameni de afaceri din raionul Nisporeni, Dorin Cibotaru, fiul fostului preşedinte al raionului şi actualului consilier, Gheorghe Cibotaru, şi ginerele judecătorului de la Curtea de Apel Chişinău, Ghenadie Morozan, cumnat cu fostul preşedinte al
Firma de securitate a poliţiştilor lui Igor Dodon

Întreprinderea de Pază şi Securitate Premium Security Grup, al cărei beneficiar efectiv este fostul ministru de Interne din perioada aflării la guvernare a Partidului Socialiştilor, Pavel Voicu, a reuşit să câştige câteva contracte bănoase cu instituţiile statului, licitaţiile fiind desfăşurate după ce Parlamentul a votat în a doua lectură amendamentele la legislaţie, prin care a fost interzisă prestarea serviciilor de pază pentru instituţiile statului de către firmele private. PSG este singura companie privată care a „pus mâna” pe contracte cu instituţiile statului, printre acestea fiind şi cele cinci sedii ale Judecătoriei din Chişinău. Vulnerabilitatea situaţiei a ieşit la suprafaţă în
Sheriff: Platforma germană

● După pretinsul proces de privatizare în Transnistria, Victor Gușan și Ilya Kazmaly și-au deschis firme în Germania unde apar ei înșiși ca acționari ● Firmele nemțești ale celor doi oligarhi sunt prezentate actualmente drept investitori germani în Transnistria ● Victor Gușan și Ilya Kazmaly reprezintă, direct și prin interpuși, clientela anturajului Kremlinului De la echipamente de comunicații și televiziune până la imobiliare, caviar și textile, micul imperiu transnistrean Sheriff este legat ombilical de țări din Europa. Afacerile patronilor transnistreni Viktor Gușan și Ilya Kazmaly în Germania, Cipru și Rusia, sunt administrate de o serie de angajați, prieteni și parteneri. Deși rapoartele independente
Diabeticii din Moldova, la cheremul fostei firme a Ruxandei Glavan

Fosta firmă a Ruxandei Glavan, Polisano Prim SRL, este acuzată, din nou, că ar fi favorizată la procedura de achiziții de consumabile și glocumentre pentru diabetici. În cazul atribuirii contractului, Polisano Prim, ar câștiga cu 30–40% mai mult decât ceilalți operatori economici. Administrația firmei nu vrea să comenteze situația, sugerând că toate întrebările trebuie puse Centrului de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), iar fosta ministră a Sănătății și actuala deputată Ruxanda Glavan respinge orice asociere cu firma respectivă. După ce nu a mai efectuat achiziții de consumabile și dispozitive medicale pentru diabetici din 2018, CAPCS intenționează să procure, pentru
Complex sportiv gigantic început și abandonat la Rezina, după o investiție de cca 13 milioane de lei

Un obiect lansat cu fast în anul 2015 în orașul Rezina, care urma să devină un complex sportiv modern și prezentat inițial ca un grandios proiect al guvernării democrate, a fost abandonat după ce în el s-au investit aproape 13 milioane de lei, bani publici. De trei ani acolo nu se mai fac lucrări. Fosta președintă a raionului Rezina, care a fost unul dintre inițiatorii proiectului, spune acum că ce s-a făcut este doar prima etapă. Pentru o a doua etapă ar fi nevoie, potrivit ei, de 54 de milioane de lei. Eleonora Graur, devenită între timp deputată, afirmă
Bani europeni, destinați unei grădinițe din Ungheni, au dispărut în conturile unui ONG

Grădinița „Licurici” din orașul Ungheni ar fi ajuns astăzi una dintre cele mai moderne și bine amenajate instituții preșcolare din țară, dacă banii oferiți în anul 2014 de Uniunea Europeană ar fi fost folosiți conform destinației. Pentru că banii au început să dispară cu miile chiar la începutul implementării proiectului, Delegația Uniunii Europene a oprit finanțarea. După cinci ani, banii așa și nu au fost restituiți și nimeni nu a fost tras la răspundere. Început promițător În anii 2011-2012, cațiva experți autohtoni au elaborat mai multe proiecte cu impact asupra mediului și de imbunătăţire a condiţiilor de trai ale cetăţenilor, pentru a
REFORMA UNIVERSITARĂ: între necesitate și riscuri

Din an în an tot mai puțini tineri aleg să învețe la universitățile din Moldova. Dacă în 2009 în sistemul universitar își făceau studiile 110 mii de studenți, pe parcursul a zece ani numărul lor s-a înjumătățit, ajungând, în 2019, la 52 de mii. Învățământul superior în Moldova devine neatractiv, spun cei care aleg să-și facă studiile în universități din afara țării. Calitatea modestă a învățământului superior din Moldova se răsfrânge asupra calității democrației și dezvoltării economice. Experți în domeniu afirmă că întreg sistemul universitar trebuie reformat și adus la standardele internaționle. O reformă a învățământului superior a fost
Abuzuri și fraude de zeci de milioane la Rezina, „protejate” de organele de drept

Organele de drept din Republica Moldova au lansat linii telefoninice dedicate, numite linii verzi sau de încredere, și îi îndeamnă pe cetățeni să comunice cazuri de corupție, să dezvăluie abuzurile și practicile ilegale admise de funcționarii public, aleșii locali sau demnitarii de la conducerea entităților publice. La nivel oficial, autoritățile afirmă că mizează și pe rolul mass-media în acest sens, realitatea arată însă că anchetele jurnaliștilor de investigație despre schemele de corupție, abuzuri, cheltuirea frauduloasă a banilor publici sunt trecute cu vedere de cei care sunt obligați să întreprindă măsuri. Bunăoară, la Rezina, jurnaliștii de investigație rămân singuri în lupta cu cei care încalcă legea,
Pricopseală pe timp de pandemie

Firma vicepreședintelui raionului Criuleni, Oleg Ogor, s-a căpătuit cu 170 de mii de lei din fondul de rezervă al raionului în perioada stării de urgență din primăvară. Banii au fost alocați întreprinderii Olcriscom pentru cazarea și hrana personalului medical din Criuleni, antrenat în tratarea pacienților infectați cu Covid-19. Oleg Ogor face parte din consiliul de administrare al Spitalului Raional Criuleni, iar în perioada stării de urgență a fost membru al Comisiei Raionale pentru Situații Excepționale. Suma ajunsă în contul firmei lui Ogor depășește resursele alocate din fondul de rezervă al raionului Criuleni pentru procurarea echipamentelor de protecție și a dezinfectanților în perioada respectivă. Medicii cazați la tabăra lui
Afacerea „preoțească” cu terenuri la Trușeni

Un teren public cu suprafața de aproape 800 de ari din centrul comunei Trușeni, suburbie a Capitalei, a ajuns gratuit în posesia unui om de afaceri, în urma unei scheme în care este implicată biserica și reprezentanți ai autorității publice. Terenul a fost împărțit în loturi mai mici, destinate construcțiilor, iar în prezent acestea sunt vândute cu circa 2.000 de euro pentru un ar. Noul proprietar ar urma să se căpătuiască cu cca 1,6 milioane de euro, bani care ar fi putut să ajungă în bugetul local, dacă se organiza o licitație publică, așa cum prevede legea. Cazul a fost investigat
Șantierul - monstru de la Rezina care înghite milioane din banii publici

Construcţia Complexului sportiv din Rezina, proiect estimat iniţial la 72 milioane de lei, ulterior la 100 mln de lei, a fost prezentat ca o mare realizare a președintei raionului, Eleonora Graur, tot ea şi vicepreşedintă a Partidului Democrat. Vorbim, de fapt, de o cifră ireală pentru bugetul raionului Rezina, care, fusese aprobat la venituri şi cheltuieli, de aproape 105 mln lei. Locuitorii din Rezina cred că noul Complex sportiv este încă un obiect de spălare și deturnare a banilor publici în scopuri personale și de grup. Pentru comparație, pentru construcția unui asemenea Complex sportiv, în alte localități din țară, au fost cheltuite până la 5 milioane de lei. Un proiect cu multe
Investiţii mâncate de rugina nepăsării şi a ignoranţei

Peste 30 de milioane de dolari au fost investiţi, în anii 2011-2018, în instalarea sistemelor de încălzire cu biomasă în peste 230 de instituții publice din R.Moldova, în cea mai mare parte școli și grădinițe. Sistemele de încălzire au fost furnizate gratuit în cadrul Proiectului Energie şi biomasă în Republica Moldova, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD. Comunităţile participante au contribuit la realizarea acestui proiect cu aproape 28,3 mln de lei. Alte 24 centrale termice pe biomasă, în valoare de 5,96 mln de lei au fost instalate în instituții publice în perioada 2014-2015, cu contribuția Guvernului Japoniei, prin
Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădinițele din Capitală sunt lăsate la mila părinților

De mai mulți ani, grădinițele din Capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii statului

Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordați în noiembrie 2014 și martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) și Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenții celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari și 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordați în baza deciziilor unei comisii speciale, creată de Guvern, a cărei componență este ținută în mare secret. Centrul de Investigații Jurnalistice a reușit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcții publice
Politicieni și afaceriști controversați se bat pe banii românești din grădinițele moldovenești

Peste 17 milioane de euro a investit statul român în Republica Moldova pentru ca aproape 800 de grădinițe să fie renovate și, astfel, redate circuitului educațional. Printre cele două sute de firme de construcții care au primit lucrări, însă, se regăsesc și profitori politici, dar și oameni de afaceri care au probleme legale sau de integritate. Licitațiile s-au făcut la țară În 2010, România și Republica Moldova au încheiat un acord de asistență financiară nerambursabilă prin care statul din dreapta Prutului acorda vecinului său o sută de milioane de euro pentru a investi în domenii ca infrastructra, educația, energia sau mediul.
„Reforma Filip” și nașul de la CRIS Registru

Mai multe entități publice din cadrul Guvernului ar putea să fie lichidate prin absorbție de către ÎS Centrul de Resurse Informaționale de Stat Registru. În componența întreprinderii ar putea ajunge Serviciul Stare Civilă (SSC), ÎS Camera Înregistrării de Stat (CIS) și Camera de Licențiere (CL). Proiectul vine de la Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC), fondator al CRIS Registru, în contextul reformei anunțate în vara anului trecut de premierul Pavel Filip de optimizare a structurii Guvernului. Experții consideră proiectul periculos, dat fiind faptul că statul nu poate delega unei întreprinderi astfel de atribuții, iar Inspecția Financiară și Curtea de
Scenarii // Ar putea fi fraudate alegerile prezidențiale?

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie s-a lansat cu suspiciuni grave din partea societății că scrutinul ar putea fi fraudat. Numărul mare de alegători anunțat de CEC, cu aproape 54.000 mai mulți decât la parlamentarele din 2014 și cu peste 200.000 față de cele din 2010, dar și diferența de peste 320.000 de persoane așteptate la urne, față de numărul total de cetățeni moldoveni numărați la ultimul recensământ al populației, au creat derută și au dat naștere mai multor speculații. În presă au apărut investigații despre morții din liste, dar și despre posibile cazuri de votare multiplă. CEC dă
VIDEO // Istorie ruinată de interesele unor firme

Zeci de edificii din patrimoniul național al Republicii Moldova, care cândva cucereau prin eleganță și bun-gust, au ajuns astăzi sălașul șobolanilor și al câinilor fără stăpân. Multe dintre acestea au fost abandonate pentru că nu s-au mai găsit bani pentru restaurarea lor. Mai mult, monumentele de importanță națională au degradat și din vina așa-numitor specialiști, care din conac sau castel vor să facă o clădire modernă. Unul dintre aceste monumente este casa boierului Balioz din satul Ivancea, raionul Orhei. Complexul architectural datează din secolul XIX și este luat sub protecția statului doar că… pe hârtie. La fel, orașul medieval care datează
Fondul „democrat” pentru eficiență energetică

Fondat în vara anului 2012 pentru a asigura eficientizarea cheltuielilor energetice, prin finanțarea unor proiecte locale de reducere a consumului de energie și de utilizare a energiei regenerabile, Fondul de Eficiență Energetică (FEE) a aprobat în ultimii trei ani finanțări în valoare de aproape jumătate de miliard de lei pentru izolarea termică, schimbarea geamurilor și a ușilor și pentru instalarea iluminatului public în diferite localități ale republicii. Cei mai mulți din acești bani au fost oferiți localităților conduse de primari democrați. FEE se subordonează Ministerului Economiei, condus de exponenți ai aceluiași partid. Politizarea Fondului nu este însă singura problemă,
Tranzacții dubioase cu imobile și terenuri publice la Rezina care găuresc bugetul local

De-a lungul anilor, autorităţile din orașul Rezina au permis tranzacții cu terenuri sau spații nelocative publice și au autorizat mai multe construcții în mod dubios. Aceste „afaceri” au adus pagube bugetului local. Deși Poliția și Procuratura au fost sesizate în repetate rânduri, oamenii legii nu s-au grăbit să cerceteze penal cazurile, pe unele clasându-le pe motiv că funcționarii nu ar fi admis fraude sau încălcări în activitatea lor. În imagine: În locul unui "chioşc comercial vremelnic", care urma să fie înălţat pe 39 m.p., Fariman Godjaev a construit un centru comercial capital. Foto: Tudor Iaşcenco Afaceri la comandă Prin Decizia nr. 5/84 din 25 mai 2012 Consiliul Orăşenesc Rezina permite formarea unui bun imobil cu
VIDEO// Un proiect energetic împotmolește în datorii orașul Taraclia

Primăria din Taraclia este obligată să plătească un credit de aproape 2 milioane de dolari, după ce a încercat să modernizeze rețeaua de încălzire a șase clădiri de menire socială din oraș. Problemele au apărut când au trecut cei patru ani de grație pentru rambursarea împrumutului și primăria s-a pomenit fără banii necesari. Totodată, aceasta se arată nemulțumită de calitatea lucărilor. Firma contractată afirmă că a făcut totul conform planului și așa cum i-a cerut primăria. Fosta administrație, care a obținut cteditul în cadrul proiectului Energetic II, susține că proiectul ar fi fost eficient dacă sediile conectate la noile cazangerii ar fi fost mai întâi
Penitenciarele din regiunea transnistreană – milioane din bugetul public pentru condiții degradante

Penitenciarele din regiunea transnistreană scurg din bugetul public de la Chișinău milioane de lei anual. Deși cu acești bani ar putea fi asigurate condiții mai bune pentru deținuți, în prezent acestea rămân aspre și nu au fost îmbunătățite, în pofida recomandărilor experților europeni. În același timp, administrația regiunii motivează lipsa acțiunilor pe acest segment tocmai prin lipsa mijloacelor financiare. De partea cealaltă, în locurile de detenție din stânga Nistrului ajung preponderent oamenii incomozi, condamnaţi pentru... extremism, trădare de patrie şi spionaj. În închisoare sunt torturaţi, iar dacă protestează, sunt bătuți cu bestialitate. În orașul Bender sunt două penitenciare administrate de
Cum a ajuns un iaz al statului în proprietate privată

Orașul Taraclia rămâne fără iazul care îl protejează de inundații. Lacul a ajuns pe mâini străine și este scos la vânzare, în timp ce Primăria orașului încearcă să-și recupereze bunul pierdut. Statul a investit 3.5 milioane de lei - bani publici - pentru a repara o parte din baraj, chiar dacă în anul 2011, Judecătoria Economică a decis că lacul aparține cooperativei „Rodina Nova”. Procurorii se chinuie de cinci ani să descopere cum a ajuns iazul pe mâini străine, însă așa și nu au reușit. Reporterii noștri au deconspirat întreaga schemă, după ce s-au dat drept cumpărători și au filmat
Cum au fost cheltuiţi banii publici pentru un drum până la casa unei consiliere liberale

La sfârşitul anului trecut, Primăria Chişinău a dispus amenajarea cu criblură a circa 1.000 de metri de drum într-un sector de vile de pe lângă comuna Tohatin, o suburbie a Capitalei. Edilul Dorin Chirtoacă a alocat 300.000 de lei din bugetul municipalităţii. Indignate de decizia primarului, autorităţile locale din Tohatin susţin că drumul a fost făcut anume acolo pentru că în acel sector locuieşte Mariana Lungu, consilieră PL în Consiliul Municipal Chişinău, drumul ducând până-n poarta liberalei. Oficialii din Tohatin mai spun că în apropiere oamenii înnoată în noroi, iar din puţinul care le este acordat pentru reparaţia drumurilor, abia de le ajunge pentru astupatul gropilor. Sectorul de vile din Întovărăşirea pomicolă "Izvoraşul vesel",
Foto // Case în pădure, scoase la vânzare cu sute de mii de euro

Unii proprietari care și-au ridicat case în codri la limita legii le scot de vânzare. Bunăoară, mai multe agenții imobiliare anunță că la Durlești se vinde o vilă de lux dosită în pădure pentru care stăpânul cere peste jumătate de milion de euro. Anunțurile o propun cu tot cu 35 de ari de pădure. Bărbatul, fost angajat al Ministerului de Interne, susține că are toate actele în regulă. O altă casă se vinde la Dănceni, Ialoveni. În acest caz, agenții imobiliari o propun cu 100 de ari de pădure. Între timp, Ministerul Mediului a început să revizuiască toate contractele încheiate între
Afaceri subterane cu Primăria Chișinău pun în pericol activitatea Staţiei seismice

Construcția unui bloc de locuit cu 16 etaje pe un teren de doar cinci ari din preajma Stației seismice centrale din Chișinău pune în pericol activitatea acestei instituții. Savanții bat alarma și spun că procesul de construcție va perturba activitatea seismologilor. De cealaltă parte, Primăria Chișinău, care a autorizat construcția, se spală pe mâini și spune că nu poate încălca dreptul la proprietate privată. Proiectul imobiliar controversat aparține companiei Lucet - Comerț SRL, o firmă "de-a casei", beneficiara celor mai mari contracte pe bani publici cu muncipalitatea. Cum a ajuns o parte din parcul Academiei de Ştiinţe în proprietatea Lucet - Comerţ Terenul pe care vrea să construiască SRL
Extragerile ilegale de nisip din Nistru și Prut: unii adună averi, iar țara pierde

Republica Moldova are două căi navigabile interne de importanţă internaţională: Nistru şi Prut. Reprezentanţii flotelor de pe aceste două râuri insistă că trebuie să curețe în permanență căile navigabile, doar că sub acest pretext, în fiecare an, sunt extrase ilegal sute de tone de nisip, prundiș, pietriș și pietre. Materialele sunt vândute la negru, fără ca cineva să ducă o evidență. De cele mai multe ori, lucrările sunt făcute în locuri unde, de fapt, navele nu navighează, afirmă angajați ai Ministerului Mediului. Mai mult, extragerea de nisip din râuri nu este o activitate comercială prevăzută de Camera de Licențiere, iar asta înseamnă că cei care o desfășoară
„Spargeri” în sistemul judecătoresc

Chiar dacă Inspecția Judiciară nu a depistat încălcări în modul de distribuire a dosarelor, datele din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor indică asupra existenței mai multor probleme. Programul de repartizare aleatorie a dosarelor funcționează perfect, susține Inspecția Judiciară (IJ) care a verificat mai bine de nouă luni modul în care au fost înregistrate și distribuite dosarele în instanțele de judecată moldovenești, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD). Constatarea Inspecției vine la câteva săptămâni după ce Procuratura Generală a anunțat că a expediat în judecată un dosar penal care îl vizează pe judecătorul Iurie Țurcan de la Judecătoria
Dezmățul rudelor de la Moldatsa

Salarii grase, sporuri, prime pentru activități incluse în atribuțiile de serviciu și împrumuturi de zeci și sute de mii de lei, fără dobândă. De toate acestea au beneficiat, în ultimii doi ani, angajații Întreprinderii de Stat „Moldatsa”, mulți dintre care sunt rude ale unor persoane cu funcții de decizie în stat. Asta în condițiile în care, în 2014, venitul total obţinut de întreprindere s-a diminuat cu 68,7 milioane de lei în raport cu 2013. La început de septembrie 2015, Veaceslav Frunze, cel care a condus ÎS „Moldatsa” din august 2014, a fost demis. La scurt timp, Iurie Chirinciuc, ministrul Transporturilor
Bani publici semănaţi în vânt. 120 mii de lei pentru iarba care nu a mai răsărit

Primăria Rezina a alocat, în mai curent, 120 mii de lei unui agent economic pentru reamenajarea gazonului de pe ambele părţi ale străzii centrale din urbe. Gazonul afânat nu a mai înverzit, pentru că iarba, semănată înainte de alegerile locale, nu a mai răsărit. De vină ar fi seceta, se îndreptățește agentul economic care a câștigat licitația. Întâmplător sau nu, directorul companiei care a câștigat licitația a făcut donații generoase partidului din care făcea parte primarul orașului Rezina. În luna mai curent, locuitorii orașului Rezina au constatat că pe lateralul străzii 27 August au început lucrări de afânare a solului. Gazonul, altă dată verde,
Cum câștigă finanțatorii partidelor licitații pe timp de criză

Firmele de construcții care au finanțat partidele la alegerile locale din acest an se bucură de succes la licitații în perioada în care procesul de achiziții publice este blocat. În plin sezon de austeritate, după ce Ministerul Finanțelor a anunțat categoric că sistează finanțarea tuturor achizițiilor publice, cu excepția celor de primă necesitate, mai multe instituții ale statului au ignorat interdicția și au cheltuit peste o sută de milioane de lei pentru lucrări de reparație și construcție a drumurilor naționale și locale. Întâmplător sau nu, câștigătoare ale mai multor astfel de licitații au devenit firme apropiate partidelor de la guvernare sau
Fondul Ecologic Național, pentru presa apropiată partidelor aflate la guvernare?

Creat acum două decenii pentru a susține inițiative privind protecția mediului ambiant, Fondul Ecologic Național (FEN) a devenit în ultimii ani o sursă de finanțare a unor proiecte media apropiate unor partide și a unor acțiuni de lustruire a imaginii șefilor de la Mediu. În lipsa unui mecanism transparent de alocare a banilor, aceștia sunt împărțiți la discreția câtorva funcționari din Ministerul Mediului, în baza unei evaluări formale. Bani pentru asociația consilierului lui Andrian Candu În ultimii cinci ani, peste 7,7 milioane de lei din bugetul Fondului Ecologic Naţional (FEN) au fost alocate pentru proiecte de informare şi educaţie
Negoț cu terenuri publice

Agenții economici din Republica Moldova au găsit o modalitate prin care pot acapara terenurile publice contra unor sume de bani de câteva ori mai mici decât prețul de piață al pământului. Schema este simplă: arendează de la autoritățile locale terenurile pe care au pus ochii, construiesc pe ele imobile cu destinație economică, iar ulterior solicită să cumpere pământul la preț normativ ca fiind aferent construcțiilor private. Curtea de Conturi dă alarma de ani de zile, atenționând că această practică reduce drastic veniturile bugetare și poate fi calificată drept „risc de producere a fraudei”, însă nimeni nu ia atitudine. Cele mai
Opt milioane de lei din Fondul Ecologic pentru „manuale” din care n-are cine învăța

O jumătate de milion de cărți pentru disciplina opțională „Educația ecologică” au fost editate în 2015, în timp ce doar 22.000 de elevi au ales să studieze acest obiect. Astfel, unui elev îi revin circa 30 de cărţi. Autoritățile speră că numărul celor care vor să studieze ecologia va crește, directorii de școli spun însă că există riscul ca aceste cărți să fie stocate cu anii în bibilioteci fără ca cineva să le răsfoiască vreodată, mai ales că autorii le-au elaborat în baza vechiului curriculum. Setul de materiale didactice (suport pentru elevi și ghid pentru profesori) pentru disciplina opțională „Educația
Cum a pierdut CFM vagoane de milioane

Calea Ferată din Moldova (CFM), ajunsă anul acesta în incapacitatea de a plăti salariile angajaților, a ratat în anii precedenți venituri de peste 50 de milioane de lei de la darea în arendă a vagoanelor. Banii nu au ajuns în conturile întreprinderii de stat, ci în cele ale unor companii dubioase. Procurorii bănuiesc că patronii acestor firme au lucrat mână în mână cu șefii de la CFM. Intermediarii de milioane În perioada 2005-2007, CFM a transmis în arenda a trei companii private din Republica Moldova 800 de vagoane. Companiile, două dintre care fuseseră fondate cu doar jumătate de an înainte, au
Banii statului, „îngropați” într-un parc ce nu există

Primăria comunei Suruceni din raionul Ialoveni ar putea fi obligată să restituie Ministerului Mediului 216.000 de lei, bani alocați din Fondul Ecologic Naţional pentru amenajarea unui parc public. Parc ce n-a mai fost amenajat. În plus, s-a constatat că terenul forestier pentru care fusese solicitat grantul era dat în arendă de un an unei societăți comerciale, pe un termen de 39 de ani. Într-o scrisoare din 9 septembrie 2015 adresată consilierilor locali din Suruceni, ministrul Mediului, Valeriu Munteanu (PL), avertizează că va întreprinde acţiunile necesare pentru recuperarea celor 216.000 de lei, care „nu au fost utilizaţi conform destinaţiei”. Potrivit lui
Cum „otkat-urile” din achizițiile publice ajung în bugetele partidelor politice în campaniile electorale

Campania electorală a partidelor politice în scrutinul local din iunie curent a fost finanțată din greu, la fel ca și în alegerile parlamentare din noiembrie trecut, de angajați ai firmelor, care au câștigat contracte grase cu statul în ultimii ani. Analiza rapoartelor financiare depuse de formațiunile politice la Comisia Electorală Centrală (CEC) în scrutinul din 14 iunie 2015 a scos la iveală faptul că fondatorii, administratorii și simplii angajați ai unor firme care au încheiat contracte de achiziție cu diferite instituții ale statului se numără printre sponsorii generoși ai partidelor. Unele dintre aceste companii au obținut contracte grase chiar
Casa Presei fără presă

La Casa Presei îşi au sediile companii ce prestează servicii care mai de care - de la avocatură şi notariat și consultanţă în afaceri până la turism, comerț și alimentație publică. Există chiar și un cabinet stomatologic. Instituţia poate fi numită, mai degrabă, centru de business decât o casă a presei libere. În Casa Presei, întreprindere aflată în gestiunea Cancelariei de Stat a Guvernului din anul 1994, îşi au sediul (în spații închiriate) 171 de entităţi juridice. Doar 27% sunt firme din domeniul mass-media - 44 de publicaţii periodice şi două agenţii de știri. Printre instituțiile de presă care închiriază
800.000 de lei și declarații de avere ce nu-s la vedere

La patru luni de la expirarea termenului prevăzut pentru depunerea declarațiilor pe venit, acestea nu sunt publicate încă pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate, așa că opinia publică nu poate afla ce averi au acumulat funcționarii anul trecut. Mai mult, declarațiile nici n-au fost scanate deocamdată pentru a fi plasate online. În același timp, cheltuielile pentru scanare și publicare s-au triplat față de 2014. Astfel, firma care va presta acest serviciu, selectată în urma licitații ce a avut loc cu mare întârziere, abia cu două săptămâni în urmă, va încasa aproape 800.000 de lei. Comisia Naţională de Integritate (CNI) este
Banii publici, „slăbiciunea” noilor miniştri

Guvernul Gaburici are 11 miniştri noi. Mulţi dintre aceştia au activat şi până acum în funcţii publice, fapt ce le-a permis să aibă acces facilitar la fonduri de stat. Astfel, mulţi dintre noii miniştri, prin intermediul firmelor administrate de familiile lor, au manifestat „slăbiciune” pentru banii publici, beneficiind în ultimii ani de contracte cu statul de zeci de milioane de lei. Alţi miniştri, prin intermediul unor membri ai familiilor lor, administrează afaceri în domeniile pe care le vor conduce, astfel nefiind excluse eventuale conflicte de interese pe parcursul desfăşurării activităţii. Stephen Bride, vicepremierul şi ministrul Economiei, s-a născut la Dakar,
Bani publici tocaţi în „secret” pe-un sistem de vot mort în Parlament

Sistemul de vot electronic, instalat în clădirea renovată a Parlamentului acum un an, rămâne obiect de decor şi în cadrul şedinţelor plenare ale noilor legislatori. Aceştia nu-şi fac griji că echipamentul, pentru care s-au cheltuit bani publici şi care e menit să le facă mai transparentă şi mai uşoară activitatea, este nefuncţional. Deputaţii se acuză reciproc şi spun că habar nu au cât a costat sistemul. În acelaşi timp, autorităţile responsabile de instalarea şi buna funcţionare a tehnicii, precum şi şefii de la compania care a executat lucrările refuză să ofere informaţii privind costurile, invocând „secretul de stat”. Acum un
Chișinău: școli-fantomă cu bugete de sute de mii de lei

Autorităţile din Chişinău risipesc anual sute de mii de lei pentru două gimnazii din sectorul Botanica în care nu se mai fac lecții din 2012. Cei mai mulţi bani sunt cheltuiţi pentru salarizarea celor două directoare și a câtorva paznici, care supraveghează clădirile lăsate să se năruie. Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Primăriei Chișinău a propus de opt ori aleşilor locali să lichideze de jure instituţiile, pentru ca spaţiile să poată fi oferite unor şcoli ce se înghesuie în grădiniţe. Consilierii comunişti se opun însă, pe motiv că elevii n-ar avea condiții mai bune dacă s-ar muta. De
Angajați ai firmelor abonate la bani publici, sponsori ai partidelor în campania electorală

Printre donatorii generoși ai partidelor în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 sunt fondatori și angajați ai mai multor companii care fac afaceri cu statul. Analiza rapoartelor financiare depuse la CEC de formațiunile politice intrate în Parlament au scos în vileag faptul că patronii, managerii sau angajații de rând ai unor firme câștigătoare a unor licitații publice bănoase se numără printre sponsorii darnici ai partidelor. Unele dintre aceste companii au semnat contracte de achiziții publice importante chiar în toiul campaniei electorale. Legătura dintre donatori, partide şi licitaţii câştigate, la prima vedere, nu este una directă, dar, întâmplător sau
Analiză // Care sunt legile şi deciziile controversate adoptate în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului

Mai multe proiecte legislative adoptate în ultimele luni trezesc suspiciuni privind calitatea, iar unele nu au trecut expertiza anticorupţie şi favorizează anumite companii sau grupuri de interese, susţin experţi, care nu exclud că aceste legi şi hotărâri ar putea fi contestate şi anulate ulterior, aşa cum s-a întâmplat şi cu altele adoptate în sesiunile precedente ale Parlamentului. Veaceslav Ioniță Acuzaţiile aduse de către preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, precum că majoritatea legilor pentru care Guvernul Leancă şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului conţin scheme de delapidare a banilor publici şi că prejudiciile ar fi de peste un
Soţia primarului din Ungheni, „abonată” la banii primăriei

Firma soției primarului orașului Ungheni a făcut vânzări de sute de mii de lei în ultimii ani datorită contractelor de achiziții încheiate cu Primăria. Firma, din care Alexandru Ambros a ieșit când a obținut mandatul de primar, cedând soției partea sa din afacere, a livrat administrației locale achiziții de birou și alte mărfuri. Astăzi primarul Ambros susţine că relaţia trainică dintre firma soţiei sale, „Aledex-Info”, şi bugetul primăriei pe care îl administrează a devenit o povară din cauză că banii ajung târziu în conturile familiei. Mai mult, primarul susţine că în unele cazuri i-a interzis soţiei să mai participe la licitaţiile Primăriei
Mafia terenurilor din Capitală

Mai multe scheme de acaparare a terenurilor municipale funcționează de ani buni în Chişinău, aducând prejudicii de milioane bugetului local. Terenurile ajung în proprietate privată fără să fie scoase vreodată la licitație, iar ilegalitățile sunt trecute cu vederea de autorități şi organele de drept. În septembrie anul trecut, şeful Direcţiei Sănătate a Primăriei Chişinău, Mihai Moldovanu, anunţa o megareformă a reţelei spitaliceşti din Capitală. Între altele, urmau să fie comasate Maternitatea nr. 2, Spitalul nr.4 şi Spitalul „Sfântul Arhanghel Mihail“. Mihai Moldovanu dădea asigurări că totul se face spre binele sistemului municipal de sănătate, în timp ce managerii spitalelor vizate
Municipiul Chişinău a pierdut în ultimii cinci ani peste un miliard de lei din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public

Un raport elaborat de Centrul Expert-Grup arată că din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public – privatizare defectuoasă, fraudarea licitaţiilor, subestimarea valorii bunurilor etc., municipiul Chişinău pierde anual sute de milioane de lei. Experţii au constatat că preţurile normative la privatizarea suprafeţelor nelocuibile sunt de zece ori mai mici decât cele de piaţă. Schemele de înstrăinat averea municipală merg ca pe roate în Chişinău Numai în urma privatizării unor astfel de încăperi, în ultimii cinci ani, pierderile bugetului municipal au fost estimate la cel puţin 300 de milioane de lei. Specialiştii Expert-Grup au depistat schema păguboasă prin care imobilele din patrimoniul
Unde s-au dus banii pentru sistemul de încălzire a Centrului pentru copii „Artico”?

Din 2008, de când a fost inaugurat cu mult fast Centrul Republican pentru Copii şi Tineret „Artico”, fără să fie însă finalizate lucrările, somptuoasa clădire din centrul capitalei nu este încălzită pe timp de iarnă. Renovarea „Artico” a costat buzunarul public peste 97,4 milioane de lei, iar firma de construcţie solicită alte 8 milioane pentru finalizarea lucrărilor. Reporterii Centrului de Investigaţie Jurnalistice au intrat în posesia unor facturi fiscale, care arată unde s-au dus de fapt banii pentru căldură. Cuţite, farfurii, ceşti şi tacâmuri, tigăi, dar şi electrocasnice extrem de costisitoare, frigidere, plasme şi mobilier de lux. Sunt doar câteva
„Cadou” din bugetul de stat pentru firma unui deputat

Anul trecut, ex-preşedintele raionului Basarabeasca, Ilie Cernăuţan, şi fostul vicepreşedinte al aceluiaşi raion, Ion Achiruş, au fost eliberaţi din funcţiile pe care le ocupau şi au fost puşi sub învinuire penală pentru luare de mită. La sfârşitul lui 2012, a izbucnit aici un nou scandal legat de încercarea de a transfera câteva milioane de lei din bugetul de stat în contul unei firme private. Aceasta se numeşte Societatea cu răspundere limitată „Carpeni” şi care-i aparține lui Ivan Ionaş, deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, Ivan Ionaş deține 70% din acțiunile firmei, restul, de 30% fiind înregistrate

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii