Bani publici

Fondul Ecologic Național, pentru presa apropiată partidelor aflate la guvernare?

FOTO: CIJM
Autor: Victoria Dodon, Natalia Porubin
03/11/2015 18387

Creat acum două decenii pentru a susține inițiative privind protecția mediului ambiant, Fondul Ecologic Național (FEN) a devenit în ultimii ani o sursă de finanțare a unor proiecte media apropiate unor partide și a unor acțiuni de lustruire a imaginii șefilor de la Mediu. În lipsa unui mecanism transparent de alocare a banilor, aceștia sunt împărțiți la discreția câtorva funcționari din Ministerul Mediului, în baza unei evaluări formale.

Bani pentru asociația consilierului lui Andrian Candu

În ultimii cinci ani, peste 7,7 milioane de lei din bugetul Fondului Ecologic Naţional (FEN) au fost alocate pentru proiecte de informare şi educaţie ecologică, 48 la număr. Cea mai mare sumă, potrivit listei proiectelor în domeniul mass-media aprobate spre finanţare în anii 2010-2015, urma să-i revină Asociaţiei pentru Dezvoltare şi Cooperare Moldova. În 2014, pe când ministru al Mediului era liberalul Gheorghe Şalaru, organizaţia a obținut un grant în valoare de aproape 1,2 milioane de lei pentru desfăşurarea proiectului „Investim în mediu împreună”.

Potrivit datelor din Registrul de Stat al Organizaţiilor Necomerciale, asociaţia a fost înregistrată la 26 octombrie 2009, cu denumirea „ERA”, iar în septembrie 2010 a fost redenumită „Asociaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare” (ADC Moldova). Conducător este Gheorghe Saghin, iar drept sediu al organizaţiei figurează adresa de domiciliu a acestuia, un apartament de pe bulevardul Traian, din sectorul Botanica al Capitalei. În anii 2009-2013, Saghin a fost vicedirector al postului Publika TV, perioadă în care director al holdingului Publika era Dumitru Ţîra, actualul proprietar oficial al Grupului de presă Realitatea. Țîra este și membru al Adunării generale a asociaţiei conduse de  Saghin. De altfel, Asociația Presei Independente scria anterior că Gheorghe Saghin este directorul firmei DND Media, deţinută în proporţie de 100% de Ţîra. Actualmente, Saghin este unul dintre cei şase consilieri ai lui Andrian Candu, preşedintele Parlamentului. El l-a consiliat pe Candu şi în perioada în care acesta a ocupat funcția de ministru al Economiei, fiind angajat la minister pe 14 iulie 2014.

Din CV-ul anexat la dosarul depus la Ministerul Mediului aflăm că din 2009 până acum ADC Moldova a desfăşurat mai multe proiecte de informare „care pot schimba lumea spre bine”. Printre ele se numără „The new media across Nistru”, „Discriminarea este o crimă!”, „Primul vot”, „Ridică drapelul”, „Oferă o carte, oferă o poveste” şi altele, toate implementate din fonduri europene şi americane.

Un milion pentru sondaje și broşuri

În octombrie 2013, asociaţia condusă de Saghin a depus o cerere de grant la Fondul Ecologic Naţional, cerând aproape 1,2 milioane de lei pentru implementarea unui proiect de nivel naţional „ce ar contribui la conştientizarea de către populaţie a necesităţii de a proteja mediul”. Iniţiatorii își propuneau să atingă acest obiectiv prin distribuirea de pliante şi broşuri, difuzarea unor spoturi radio şi TV, instalarea de panouri stradale şi prin publicitate în ziare. Sume importante au fost rezervate pentru sondaje, traininguri de comunicare pentru angajații Ministerului Mediului, organizarea unor întâlniri informale a reprezentanților acestui minister cu jurnalişti şi bloggeri, îmbunătăţirea site-ului instituției şi menţinerea paginii de Facebook a acesteia. Astfel, în mare parte, proiectul dubla sarcinile serviciului de presă al Ministerului Mediului, pentru care fuseseră deja alocați bani din buget.

După ce a obținut aprobarea pentru proiect, asociația condusă de Gheorghe Saghin a organizat o licitaţie publică pentru a subcontracta anumite servicii de comunicare de la alte companii. Din suma ce urma să fie obținută de la FEN, 667.800 de lei ar fi mers către compania PARC Comunicatii SRL pentru „achiziţionarea serviciilor de campanii de publicitate”. Între altele, cheltuielile au inclus producerea de spoturi video şi audio, distribuirea a 1.000 de broşuri şi 2.000 de pliante, elaborarea unei strategii de comunicare, desfăşurarea unui training de trei zile, pentru cinci persoane, cu tema „Tehnici de PR şi comunicare a problemelor de mediu”. Alte 460.000 de lei reveneau companiei Bright Communications SRL, pentru servicii de cercetare a opiniei publice. De aproape 30.000 de lei au fost cumpărate două laptopuri Lenovo, un printer şi o cameră foto, dar şi mai multe cartele UniCard, în valoare totală de 3.330 de lei. Încă aproape 21.000 de lei i-au fost achitate contabilei. Peste 45.000 de lei urmau să fie plătiți pentru elaborarea strategiei de comunicare a ministerului, 40.000 - pentru un training de trei zile pentru cinci persoane, iar 73.000 de lei - pentru deplasări în țări-membre ale UE.  

Iniţial, proiectul urma să fie implement până pe 31 decembrie 2014. Două luni mai târziu, viceministrul de atunci al Mediului Dorin Duşciac a semnat un acord adiţional prin care a prelungit termenul până la 1 octombrie 2015.

Într-un final, în cadrul proiectului au fost realizate zece spoturi video şi zece spoturi audio, cinci sondaje pe un eşantion de 4.000 de persoane (printre care Obiceiuri de informare şi atitudinile populaţiei faţă de problemele de mediuEducaţia ecologică şi valorile cetăţenilor privind mediul înconjurătorPercepţii şi acţiuni ale cetăţenilor privind problemele de mediu), 20 de machete de bannere şi 15 machete publicitare pentru plasare în ziare.

Într-un raport al organizatorilor, prezentat la minister în februarie 2015, aceştia spun că în urma desfăşurării proiectului s-a obţinut „educarea şi mobilizarea tinerei generaţii” şi „formarea atitudinii pozitive faţă de mediu”.

„Mai mult foaie-verde”

Unii șefi de la Mediu și experți sunt însă de altă părere. Ion Magu, consultant în Serviciul relaţii publice al Ministerului Mediului, menționează într-un raport elaborat în iulie 2015 că în cadrul proiectului s-au executat lucrări „de calitate joasă, neuniforme, neiniţiate, nerelevante”. Magu afirmă că rezultatul celor cinci studii sociologice au fost făcute publice doar pe portalul privesc.eu. în decembrie 2014, şi la Radio Europa Liberă, în ianuarie 2015, şi precizează că nu cunoaşte unde au fost difuzate spoturile audio şi video, care este conţinutul lor sau tematica pe care o abordează, precum şi unde au fost distribuite bannerele şi machetele pentru ziare. „Spoturile video au fost utilizate doar pentru animarea Conferinţei ştiinţifice internaţionale din 5 iunie 2015 şi sunt nişte microfilmuleţe naive (...) care conţin informaţii infime”, mai scrie Ion Magu. El concluzionează că proiectul nu mai poate fi continuat şi cere ca toată tehnica achiziţionată să fie transmisă Ministerului Mediului, pentru a fi utilizată conform destinaţiei.

Până la data apariției acestui articol, ADC Moldova primise de la FEN 30% din suma prevăzută în contract. Asta chiar dacă, potrivit  documentelor, proiectul s-a încheiat pe 1 octombrie, curent. Gheorghe Saghin afirmă însă că suma pe care asociația ar fi ridicat-o de la FEN până acum nu depășește 15% din valoarea totală a proiectului. 

„Proiectul e în beneficiul ministerului, dar nu a fost valorificat”

Saghin  spune că obiectivele proiectului nu au fost atinse în proporţie de 100% pentru că echipa asociaţiei, care a livrat ministerului ceea ce a fost aprobat în condiţiile contractuale, „nu avea cu cine să comunice”. „Partenerii noştri de proiect erau ba un ministru, ba altul şi se iscau discrepanţe foarte mari. Mesajele de comunicare, logourile etc. tot timpul trebuiau modificate. Cel cu care am avut un dialog constructiv a fost Dorin Duşciac, cu care am organizat şi offline-uri pentru presă. El a intrat în esenţa proiectului şi a vrut să beneficieze la maxim de acesta”, a declarat Saghin.

Referindu-se la beneficiile proiectului, Gheorghe Saghin a menţionat sondajele, care, în opinia sa, puteau fi utile pentru elaborarea unor noi strategii ale ministerului. „IMAS-ul a făcut sondaje în care a relevat probleme de ordin ecologic, am oferit foarte multă informaţie preţioasă nu doar pentru Ministerul Mediului, dar şi pentru cel al Sănătăţii şi altele. Noi le-am livrat rezultatele şi ei ar trebui, prin intermediul direcţiilor strategice, să le proceseze şi să elaboreze o strategie”, crede preşedintele ADC Moldova.

Acesta are o explicație și în ceea ce privește spoturile video și audio: „Nu s-au difuzat nicăieri pentru că rămânea la discreția ministerului să le utilizeze în cadrul diferitor campanii, zile tematice. Noi eram gata să le lansăm, eram în parteneriat cu instituţiile media, doar că trebuia suport financiar”.  

Saghin afirmă că a fost elaborat şi conceptul strategiei de comunicare a ministerului, „care trebuia aprobat şi implementat”, şi că s-au desfăşurat traininguri pentru miniștrii Gheorghe Şalaru şi Valentina Ţapiş, iar când urma să fie organizat unul pentru Sergiu Palihovici, a picat guvernul.

„N-au avut loc nici deplasările. Nici măcar banii pentru sondajele deja efectuate nu ne-au fost rambursați. Noi am achitat aceste cheltuieli din fondurile noastre”, mai spune Gheorghe Saghin, precizând că dacă actualul ministru în exercițiu îşi manifestă disponibilitatea de a continua colaborarea, echipa sa este gata, „mai ales că proiectul este în beneficiul ministerului”.  

FOTO: Machetă de pliant realizată în cadrul proiectului „Investim în mediu împreună”

 

FOTO: Machetă de pliant realizată în cadrul proiectului „Investim în mediu împreună”

 

FOTO: Machetă de pliant realizată în cadrul proiectului „Investim în mediu împreună”

Peste 400.000 de lei pentru televiziunea ce ar fi controlată de Vlad Filat

Un alt beneficiar constant al fondurilor publice pentru ecologie sunt posturile de radio și TV „Vocea Basarabiei”, despre care presa a scris că ar fi controlate de  liderul PLDM Vlad Filat. În ultimii ani, acestea au beneficiat de proiecte în valoare totală de 726.340 lei.  

Ultimul proiect, „Natura te privește”, în valoare de 412.000 de lei, a fost aprobat pe 28 aprilie 2015, pe timpul când șeful consiliului de administrare al Fondului Ecologic era ex-ministrul Mediului Sergiu Palihovici, și el liberal-democrat. Finanțarea a fost alocată „pentru informarea și educarea ecologică a populației prin intermediul emisiunilor radio și TV”. În cazul postului TV „Vocea Basarabiei” finanțarea din sursele FEN a venit la numai câteva luni de la creare (noiembrie 2014).

Fondul Ecologic Național  a finanțat  postul de radio „Vocea Basarabiei” și anterior, în anii 2012-2013, când ministru al Mediului era Gheorghe Șalaru, care era coleg de partid cu fostul director al postului, Valeriu Saharneanu.  

Sergiu Palihovici afirmă că nu poate fi vorba de vreun conflict de interese, pentru că el doar continuase un parteneriat încheiat până la venirea sa în funcție. „Cu acelaşi succes pot face trimitere la un alt contract, de câteva ori mai mare [încheiat cu ADC Moldova, n.r.], pe care l-am pus sub semnul întrebării pentru că dânşii aveau nişte responsabilităţi faţă de minister, însă felul în care le-au îndeplinit ridica semne de întrebare. Din păcate, nu am reuşit să mă lămuresc până la capăt, desi am avut mai multe discuţii cu Dumitru Ţîra”, a adăugat fostul ministru.

Argument: „Trebuie să educăm societatea”

Jurnalistul Alexei Nistiriuc realizează şi prezintă de mai bine de trei ani la Radio Vocea Basarabiei emisiunea „Ecomonitor”, care, mai nou, e transmisă și la TV.  Anume această emisiune, difuzată săptămânal, este produsul proiectului „Natura te priveşte”, finanţat din Fondul Ecologic.

„Promovăm protecţia mediului şi modul sănătos de viaţă. Invitaţi ai emisiunii sunt atât reprezentanţi ai ministerului, ai ONG-urilor, oameni de ştiinţă (ecologişti, geografi, biologi). Vorbim despre politici de mediu şi despre activitatea ministerului, dar facem şi emisiuni cognitive, despre animale, plante, biodiversitate. Deseori atragem atenţia la subiecte mai puţin cunoscute”, spune Nistiriuc.

Întrebat cum obţine finanţarea, jurnalistul a explicat că depune o solicitare în fiecare an, „conform procedurii standard”. Cât despre impact, realizatorul emisiunii recunoaște că nu s-au făcut măsurări de audienţă. „Dar mulţi demnitari de stat care vin la emisiune ne spun că atunci când merg în teritoriu oamenii sunt informaţi despre problemele ecologice. Dacă sunt întrebaţi de unde, ei spun că de la Vocea Basarabiei”, susține prezentatorul.

Alexei Nistiriuc ne-a mai spus că până nu demult echipa emisiunii prezenta periodic rapoarte la Fondul Ecologic. „Din luna mai proiectul nu mai este finanțat. Oricum continuăm, deja este inclusă în grilă, e o emisiune cu tradiţii, e un brand al postului. Noi trebuie să educăm societatea”, a concluzionat jurnalistul.

Peste 7 milioane de lei pentru proiecte media

Fondul Ecologic Naţional (FEN) a fost creat în 1993 pe lângă Ministerul Mediului pentru a susține inițiativele și proiectele în domeniul protecției mediului ambiant. Resursele Fondului se acumulează din mijloacele transferate de către fondurile ecologice locale, plăţile pentru emisiile de poluanţi de la sursele mobile, plata pentru mărfurile care în procesul utilizării poluează mediul, donaţii, precum şi alte surse. În timp ce în toată lumea fondurile ecologice sunt entități independente, în țara noastră acesta a funcționat până acum ca o direcție în cadrul ministerului, fără responsabilități clar definite. Un proiect de regulament al Fondului Ecologic Național care prevede independența acestuia față de Ministerul Mediului a fost elaborat încă în anul 2014. Documentul nu a fost aprobat însă de autorități.  

În ultimii cinci ani (2010-2015), peste 7,5 milioane de lei (7.707.359) din bugetul Fondului Ecologic Naţional (FEN) au fost alocate pentru proiecte de informare şi educaţie ecologică, 48 la număr. Zeci de mii de lei au revenit publicaţiilor periodice „Noi”, „Alunelul”, „Făclia”, „Florile Dalbe”; alte sute de mii de lei au mers la IPNA Teleradio-Moldova, reţeaua AICI TV, mai multe asociaţii obşteşti, inclusiv cea a „Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltarea Durabilă”, Societatea Vânătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova, Asociaţia pentru Valorificarea Deşeurilor, Organizaţia de Tineret a Mişcării Ecologiste din Moldova. Toate granturile presupun desfăşurarea diferitor proiecte cu tematică ecologică, publicarea materialelor la acest subiect în presă sau realizarea emisiunilor TV, perfectarea abonamentelor la publicații periodice.

Revista „Natura”, al cărei director este Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, a beneficiat de peste 1,6 milioane de lei din 2010 până în prezent, inclusiv pentru „promovarea politicilor Ministerului Mediului”.

Revista ştiinţifică „Mediul Ambiant”, din colegiul de redacţie al căreia făcea parte ex-ministrul Sergiu Palihovici, a beneficiat de aproape 1,5 milioane de lei (1.485.870 de lei) timp de cinci ani, pentru editarea şi distribuirea publicaţiei.

Regulamentul cu privire la fondurile ecologice prevede că banii din FEN se alocă în bază de concurs. În realitate, cei interesați să obțină un grant depun un dosar şi solicită finanțare pentru anumite domenii – informarea și educația ecologică, activități de plantare a arborilor, gestionarea deșeurilor, etc. De menționat că expertizarea proiectelor finanțate din Fondul Ecologic Național se face în baza unui formular în care diverse aspecte ale proiectelor sunt apreciate pe o scară de la unu la zece. Experții, care sunt angajații ministerului, trebuie să aprecieze în ce măsură descrierea proiectului corespunde priorităților fondului, dacă sunt sau nu detaliate activitățile unui anumit proiect sau bugetul acestuia și dacă banii alocați corespund activităților prevăzute în proiect. Decizia cu privire la finanțarea anumitor proiecte este aprobată de Consiliul Fondului, compus din șapte membri şi condus de ministrul Mediului. De multe ori, deciziile par a avea la bază criterii politice.

Valeriu Munteanu, ministrul în exerciţiu al Mediului

Valeriu Munteanu: „Voi duce proiectele până la capăt, nu mă războiesc cu presa”

Solicitat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, ministrul în exercițiu al Mediului, Valeriu Munteanu, a menționat că toate proiectele media aprobate anterior de consiliul de administrare al Fondului Ecologic Național vor fi duse la capăt. „Există o listă de proiecte pentru presă pe care noi le plătim, o listă destul de lungă, multianuală chiar. De exemplu, Vocea Basarabiei - există un contract pe mulţi ani, conform căruia noi le dăm câte o găleată cu bani. Oricum, voi duce toate proiectele până la capăt, să nu creadă cineva că mă războiesc cu presa”, a menționat Munteanu.

Șeful de la Mediu recunoaște că actuala formă de organizare a FEN este una ineficientă. „Trebuie să instituţionalizăm acest fond, adică să creăm o agenţie, aşa cum există în România, Polonia şi în alte ţări europene. De cinci ani se vorbeşte despre acest lucru, doar că foştii miniştri au declinat propunerea pentru a păstra status quo-ul, probabil, în folos propriu. Noi ne-am angajat ca până la Revelion (sper că va exista disponibilitate politică), să creăm această agenţie, cu responsabilităţi, caiet de sarcini, site, transparenţă, criterii, director etc.”, spune Valeriu Munteanu.

Întrebat de ce miniștrii care au gestionat anterior Fondul (unii dintre ei fiindu-i colegi de partid) nu au avut voință politică pentru astfel de reforme, Munteanu a răspuns: „Nu știu de ce nu au făcut-o. Eu încerc să restabilesc încrederea oamenilor în capacitatea noastră de a performa niște domenii”. Potrivit lui, în primele două luni de aflare în fruntea ministerului, el a descoperit cel puțin 20 de proiecte pentru care s-au dat bani, dar care nu au mai fost implementate sau duse la capăt.  

Expert media: „La alocarea banilor publici trebuie excluse situațiile de conflict de interese”

Petru Macovei, direct executiv al Asociației Presei Independente (API), susține că la alocarea banilor publici trebuie excluse toate situațiile de conflict de interese, iar evaluarea dosarelor trebuie făcută de persoane competente. „Dacă a fost un concurs public, corect şi evaluarea dosarelor a fost făcută de persoane competente, iar situaţiile de conflict de interese şi influenţe de orice fel au fost excluse, atunci e bine, dacă nu - nu”, conchide Macovei.   

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea banilor publici, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii