Integritate

Cine sunt deputaţii aleși pe lista Partidului Şor: Probleme cu legea şi implicare în scheme ilegale

Autor: Julieta Saviţchi
22/07/2021 18105

Partidul Şor va avea în Parlamentul ales pe 11 iulie curent 6 deputaţi. Aceştea s-au aflat sau continuă să se afle în vizorul oamenilor legii şi au fost implicaţi în schemele frauduloase ale liderului de partid, Ilan Şor. Partidul Șor a cheltuit în campania electorală pentru anticipate peste 5.4 milioane de lei. Astfel, Partidului Șor îi revin cele mai scumpe fotolii de deputat în noul Parlament -  circa 895.100 de lei pentru un mandat.

1. Ilan Şor, 34 de ani, este preşedintele formaţiunii politice Partidul „Șor”.

Ilan Șor s-a implicat în politică în anul 2015, participând la alegerile locale pentru funcţia de primar al municipiului Orhei. Faptul că se afla în arest la domiciliu fiind învinuit în dosarul fraudei bancare nu l-a împiedicat pe controversatul afacerist să fie înregistrat în calitate de candidat din partea Mişcării Ravnopravie. Înregistrarea lui Ilan Şor în campania electorală a condus la eliberarea sa din arest la domiciliu şi plasarea sub control judiciar.

La alegerile locale din 14 iunie 2015, Ilan Şor a câştigat din primul tur - cu 61,97% din voturi, fiind ales în funcţia de primar al orașului  Orhei.

La 19 iunie 2016 Şor a fost ales preşedinte al Mişcării Ravnopravie. După ce Şor a preluat conducerea partidului, fostul lider al formaţiunii, Valerii Klimenco a fost numit preşedinte de onoare. În noiembrie 2016, partidul își schimbă statutul, simbolica și denumirea, devenind Partidul Politic „Șor”.

În activitatea sa politică, Ilan Șor s-a remarcat prin agresivitate, atacuri verbale la persoană şi discurs de incitare la ură și violență. Ţinta atacurilor lui Şor au fost politicieni din opoziţie şi jurnalişti.

Ilan Şor

Ilan Şor a ajuns deputat în alegerile din februarie 2019. În vara anului 2019, când Partidul Democrat condus de Vladimir Plahotniuc pierde guvernarea, Ilan Şor, de rând cu fruntaşul democrat organizează proteste stradale şi pichetarea principalelor instituţii ale statului. În timp ce protestatarii aduşi de PDM declarau că sunt plătiţi în medie cu 200-300 de lei pe zi, cei mobilizați de Partidul „Șor”susţineau că sunt remuneraţi cu 500 de lei pentru o zi de proteste.

După retragerea PDM de la guvernare şi fuga lui Plahotniuc din ţară, în vara anului 2019, a părăsit Republica Moldova şi Ilan Şor. În scurt timp, Procuratura Anticorupţie l-a anunţat în urmărire generală, iar până în momentul de faţă nu se cunoaşte locul exact al aflării sale, în spațiul public fiind vehiculată ideea că acesta ar fi în statul Israel. De atunci Ilan Şor comunică prin intermediul reţelelor electronice. Primăvara trecută, Ilan Şor a dclarat că este gata să restituie toţi banii care i se incriminează în dosarul miliardului, cu condiţia că i se retrag acuzaţiile din dosarul penal şi că va putea să revină în Republica Moldova.

Ilan Şor a moştenit afacerea de milioane de la regretatul său tată Miron Şor, care şi-a sporit afacerea în perioadă când Republica Moldova era condusă de Petru Lucinschi. Principala sa afacere o reprezintă reţeaua de magazine Duty Fre din zona neutră de la frontieră,

Deputatul Ilan Șor a indicat în declarația de avere și interese personale pentru 2020, depusă la 30 martie curent, că a primit de la Parlament un salariu de 3.485 de lei și o indemnizație de 1.625 de lei.

În aceeași declarație, în dreptul soției sale, Sara (cântăreața Jasmin), este indicat pentru 2020 un venit de 1.183.267 de ruble (283.274 de lei) din activitatea de întreprinzător.

În declarația de avere pentru 2019 a indicat un salariu de 65.000 de lei de la Parlament, o indemnizație de 10.000 de lei și o compensație de 7.000 de lei.

Pentru 2019, el a trecut pentru soția sa, Sara, venituri de 892.000 de ruble din activitatea de întreprinzător, echivalentul a circa 217.000 de lei.

Ilan Șor a indicat în document aceleași bunuri imobile și mașini pe care le-a declarat în 2018: o casă de peste 4 milioane de lei, trei apartamente cu o valoare totală de circa 2 milioane de lei, un garaj, două autoturisme de marca „Bentley” de circa 9 milioane de lei și două mașini vechi.

Ilan Şor a deţinut anterior două imobilele de lux de pe strada Lacului dintr-un cartier select din Capitală. Acestea au fost revândute după plecarea sa din țară în vara anului 2019. Datele de la Cadastru arată că cele patru imobile, situate pe mai multe terenuri comasate în unul singur, au fost cumpărate de un tânăr în vârstă de 31 de ani, iar ipoteca în valoare de 3.500.000 de lei a fost stinsă.

În declarația de avere pentru 2018 Ilan Șor indica faptul că a luat în arendă, în ultima zi a anului respectiv  un teren de 27 de ari și două case de locuit, de 273, respectiv 644 de metri pătrați, evaluate la 8,1 milioane de lei. De fapt, este vorba despre câteva imobile de lux, situate pe strada Lacului din Capitală, atribuite de presă lui Ilan Șor. Anterior acestea i-au aparținut oficial, după care și-au schimbat de câteva ori proprietarii. Ilan Șor însă continua să locuiască pe adresa respectivă. Tot aici, procurorii au efectuat percheziţii, în februarie 2015, când au pornit urmărirea penală împotriva deputatului condamnat în dosarul privind frauda bancară. Aici a stat Ilan Șor și în arest la domiciliu. În pofida acestui fapt, proprietatea de lux nu se regăseşte în lista bunurilor lui Şor puse sub sechestru.

Ilan Şor şi soţia sa au o casă şi în suburbia Moscovei, în localitate Rubliovka. Potrivit presei din Rusia, Ilan și Sara Șor au procurat locuința în toamna anului 2013. Soția politicianului, Sara Şor, a demonstrat de mai multe ori presei ruse această locuință cu trei nivele, o sală pentru sport şi piscină.

Ilan Şor este patronul din umbră a două posturi de televiziune - Televiziunea Centrală şi Orhei TV. Acestea sunt gestionate de Dumitru  Chitoroagă, reprezentantul Partidului „Șor” pentru sectoarele Centru şi Botanica din municipiul Chişinău.

În octombrie 2015, Ilan Șor a făcut un autodenunț în care a afirmat că l-a mituit în repetate rânduri pe fostul premier Vlad Filat în schimbul obținerii unor avantaje personale sau de business. Potrivit lui Șor, suma mitei ar fi ajuns la 250 de milioane de dolari, iar acești bani au fost oferiți în schimbul unor privilegii pe care Filat ar fi trebuit să le acorde afacerilor pe care acesta o deținea.

Numele lui Ilan Șor apare și în contextul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău.

Pe numele lui Șor există două dosare penale. Primul - din 6 mai 2015, a fost pornit pentru abuz de serviciu cu urmări grave, din funcția de președinte al Consiliului de Administrare al BEM. Al doilea dosar, din 22 iunie 2016, a fost deschis pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. La 21 iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 7 ani și 6 luni de închisoare, pentru cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere și spălarea banilor în proporții deosebit de mari.

Până la pronunțarea deciziei definitive, inculpatul Ilan Șor se află în libertate, fiind plasat sub control judiciar. Din luna septembrie2018 și până în prezent, dosarul în care este vizat Ilan Șor se află la Curtea de Apel Cahul, instanță care ar urma să emită decizia definitivă. Şedinţele de judecată sunt amânate de la o zi la alta, iar nu demult o magistrată din completul de judecată şi-a dat demisia.

Avocaţii inculpatului au depus de 8 ori cereri de strămutare a dosarului la o altă instanţă, fiind respinşi de fiecare dată de către Curtea Supremă de Justiţie.
Ilan Şor riscă să se aleagă în timpul apropiat cu un nou dosar penal pentru delapidarea averii sindicatelor. Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, membru al comisiei de anchetă privind înstrăinarea patrimoniului sindicatelor, a declarat recent că cel mai mare beneficiar al bunurilor imobile în străinătate, care aparțineau Confederației Naționale a Sindicatelor, a fost oligarhul fugar Ilan Șor, iar Vlad Plahotniuc apare și el în cadrul unui raport de 4.000 de pagini pe acest subiect.

Comisia a angajat un expert economic, care a calculat cu cât au fost prejudiciate sindicatele atunci când au fost vândute aceste bunuri. Valoarea estimativă a doar 32 de tranzacții imobiliare din cele 48 de obiective imobiliare în străinătate este de circa un miliard de lei moldovenești.

Subiectul a fost acoperit intens de către Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) care a publicat încă acum 10 ani o serie de investigații, inclusiv video, cu averea sindicatelor care începuse încă de atunci a fi delapidată de Ilan Șor și oameni din anturajul său.

2.Marina Tauber, 35 de ani, este vicepreşedinta Partidului „Șor”. Fostă sportivă de performanţă şi preşedintă a Federației de tenis din Republica Moldova, numele Marinei Tauber a figurat în mai multe scandaluri de corupţie. În anul 2018 Marina Tauber, a agresat, în cadrul unei acțiuni de protest, la Orhei, jurnaliștii de la Radio Orhei, chemând la violență și răfuială cu presa incomodă.

Marina Tauber

În mai 2018, este aleasă primara comunei Jora de Mijloc din raionul Orhei, iar după alegerile parlamentare din februarie 2019 accede în Parlament, după ce câștigă detașat pe circuscripția uninominală nr. 19 - com. Ivancea, în componența căreia intră și Jora de Mijloc.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a depus o contestație la Judecătoria Orhei în care a cerut anularea alegerilor din Jora de Mijloc, pe motiv că acestea ar fi avut loc cu grave încălcări ale legislației electorale, făcând trimitere la un raport al Asociației Promo-LEX. „Încălcarea de bază se referă la faptul că, deși plafonul maxim de cheltuieli stabilit pentru alegerile din comuna Jora de Mijloc, raionul Orhei, a fost de 93 504 lei, Partidul Șor a cheltuit, conform estimărilor Promo-Lex, cel puțin 294 505 lei, adică cu peste 200 de mii de lei mai mult decât suma maximă prevăzută potrivit legii. Și asta fără a lua în calcul coruperea alegătorilor din ziua votării, transportarea organizată a acestora, filmarea ilegală a scrutinului, dronele care au survolat cerul Jorei de Mijloc în ziua alegerilor, precum și alte încălcări grave”, declara la acel moment Maia Sandu, fosta lideră PAS și actuala președintă a Republicii Moldova. Autorii contestației făceau trimitere și la șase concerte organizate de Partidul „Șor” la Jora de Mijloc.

Cu toate acestea, atât instanța de fond de la Orhei, cât și Curtea de Apel Chișinău, au menținut validarea alegerilor din Jora de Mijloc. Curtea de Apel Chișinău a respins contestația depusă de Maia Sandu, pe motiv că aceasta nu avea calitatea de concurent electoral la alegerile locale noi ale primarului Jora de Mijloc și respectiv nu era în drept să depună o contestație. „La contestaţie nu au fost anexate probe pertinente şi admisibile întru confirmarea celor invocate de contestatar. […] Alegațiile referitor la depășirea plafonului maxim stabilit pentru circumscripţia respectivă a cheltuielilor nu a fost stabilit de către organul competent”, se mai arată în decizia motivată emisă de magistrații Curții de Apel.

Numele Marinei Tauber figurează în ambele rapoarte Kroll privind furtul miliardului de la cele trei bănci. Potrivit raportului, Tauber, alături de alți acționari ai Unibank, ar fi acționat concertat în beneficiul lui Ilan Șor. Ca argument, investigatorii dau sursele de finanțare ale unui grup de persoane care, în 2012, deveneau acționari minoritari la bancă. Astfel, o bună parte din ei s-ar fi împrumutat de la două bănci din Letonia pentru a cumpăra acțiuni. 

În cadrul unei dezbateri electorale, Marina Tauber a confirmat că a luat credite de la banca ABLV din Letonia. „Eu nu am luat niciun credit. Eu am fost într-adevăr acționara băncii Unibank. Este adevărat. Banca a devenit bancrotă și nu cred că pentru acționari aceasta este o noutate pozitivă. Eu nu cred că e o problemă dacă eu am luat undeva credite și am cumpărat acțiuni. De unde eu îmi iau bani pentru afacerile mele nu cred că este o temă pentru discuțiile publice. Am accesat credite pentru a cumpăra acțiuni”, a subliniat Tauber. Ea însă a refuzat să spună dacă le-a întors.

După retragerea PDM de la guvernare, în vara anului 2019, procurorul general interimar a solicitat în Parlament ridicarea imunității deputatei Tauber. Ulterior, cei zece acționari ai Unibank au fost puși sub învinuire, fiindu-le incriminată comiterea escrocheriei în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat.

Amintim că Marina Tauber a fost reținută la 16 septembrie 2019, în orașul Orhei, la câteva ore după ce Parlamentul a votat ridicarea imunității pentru Marina Tauber și colega ei de partid, Reghina Apostolova.

Marina Tauber a fost scoasă de sub urmărire penală în toamna trecută, împreună cu mai mulţi acţionari ai fostei bănci comerciale Unibank.

Potrivit declarației depuse la CEC, Tauber a avut în ultimii doi ani venituri oficiale de aproximativ 550 000 lei. Candidata deține în proprietate un apartament moștenit în 2007 și estimat la 496 000 de lei. Totodată, Tauber mai indică că, din 2020, închiriază un alt bun imobil de circa 119 m.p., estimat la 241 000 lei. Deputata mai deţine un Volkswagen Passat, fabricat în 2018 și dobândit în 2019, a cărui valoare este de circa 327 000 lei.

Tauber declară că, în ultimii doi ani, a primit, în total, la ziua sa circa 670 de mii de lei, dar și cadouri scumpe. Totodată, Marina Tauber are datorii de circa 1,7 milioane de lei față de mama vitregă a lui Ilan Șor, Ilona Șor.

În timpul unui protest organizat în august 2018, la Orhei, când mai mulți susținători ai lui Ilan Șor, aduși organizat din alte localități, au luat cu asalt sediul improvizat al Platformei DA și PAS de la Orhei, Marina Tauber a agresat verbal și a lovit cu mătura o jurnalistă de la Radio Orhei care încerca să discute cu oamenii. Ulterior, protestatari, îndemnați de Marina Rauber, l-au agresat pe un alt jurnalist de la același post de radio. Din imaginile video care au apărut pe rețelele de socializare se vede clar cum Marina Tauber, și colegul său de partid, Pavel Verejanu, instigă participanții la protest împotriva jurnalistei postului Radio Orhei, Tatiana Djamanov: „Ia – Djamanov, cu mătura!”, „Radio Orhei la gunoi!”, „Radio Orhei ,afară!”, „Du-te de aici!”. Înarmați cu mături, alți manifestanți au urmat îndemnul Marinei Tauber şi au îmbrâncit-o pe jurnalistă.

3. Denis Ulanov, 47 de ani, este membru al Consiliului politic național al Partidului „Şor” şi a câştigat cel de al doilea mandat de deputat. Din 2011, Ulanov este avocat licenţiat, iar o perioadă l-a apărat pe Ilan Şor în dosarul fraudei bancare.

Denis Ulanov

Numele lui Denis Ulanov figurează în documentele legate de scandalul Panama Papers, după ce a prestat servicii juridice unor companii implicate în preluarea activelor statului din întreprinderea de stat „Aroma”.

În 2013, administratorul BEM a împuternicit prin contract cabinetul avocatului Denis Ulanov „să efectueze acţiuni şi formalităţi juridice pentru încasarea datoriilor de la debitorii băncilor”. Ulanov a fost numit să reprezinte interesele băncii în recuperarea miliardelor furate și, între timp, acesta a devenit unul din avocații lui Ilan Șor, în dosarul penal legat de implicarea în frauda bancară a expreședintelui Consiliului de administrare a BEM.

La 22 martie 2021, Parlamentul i-a ridicat imunitatea parlamentară lui Ulanov. A doua zi, acesta a fost reţinut pentru 72 de ore, apoi plasat în arest la domiciliu. Ulanov este bănuit de procurori că ar fi fost implicat în frauda bancară, acțiunile lui fiind cercetate sub aspectul „escrocheriei” și „spălării de bani”, ambele infracțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesele unei asociații criminale. Deputatul a negat acuzațiile care i s-au adus și s-a declarat dispus să colaboreze cu ancheta.

În ultimii doi ani, potrivit declarației depuse la CEC, familia Ulanov a avut venituri oficiale de aproximativ 11 milioane de lei, majoritatea banilor fiind obținuți ca dividende de pe urma activității companiilor familiei: SRL „Legalarte” (servicii juridice) și SRL „Stevart” (activități juridice și imobiliare), din vânzarea cotei-părți deținută într-o altă firmă sau din vânzarea unor automobile. Familia Ulanov mai declară patru apartamente, trei terenuri și cinci autovehicule, obținute în perioada anilor 2017 - 2020.

4.Petru Jardan, 47 de ani, este orginar din satul Lozova raionul Străşeni, iar înainte ca să ajungă deputat (în februarie 2019), a ocupat diferite poziţii cheie în schemele lui Ilan Şor.

Petru Jardan

Jardan a ocupat funcția de vicepreședinte al clubului de fotbal Milsami Orhei, patronat de Ilan Șor, iar ulterior, în 2012, a fost numit director al Aeroportului Internațional Chișinău printr-un ordin semnat de Tudor Copaci, directorul de atunci al Agenției Proprietății Publice. În 2013, Aeroportul a fost concesionat companiei Avia Invest, iar Jardan, la scurt timp, a fost numit director general al acestei companii.

În martie 2021, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a cerut plenului Legislativului să voteze pentru ridicarea imunității parlamentare a lui Petru Jardan. O zi mai târziu, Comisia juridică a Parlamentului a propus ridicarea imunității și încuviințarea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecată a deputaților Partidului Șor, Petru Jardan și Denis Ulanov.

Potrivit materialelor urmăririi penale, Petru Jardan ar fi comis „abuz de serviciu”, în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat și în detrimentul intereselor Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău, aflată în perioada concesionării.

„Potrivit materialului procesului penal, Petru Jardan activând în funcția de director interimar, în cursul anului 2013, prin înțelegeri prealabile și de comun acord cu alte persoane fizice neidentificate la moment de către organul de urmărire penală au acționat intenționat în interesul grupului criminal, a comis abuz de serviciu. Petru Jardan activând în funcția de director interimar, în perioada menționată, contrar normelor ce reglementează activitatea sa de serviciu, acționând conform unei înțelegeri prestabilite, membrii grupului criminal organizat, fiind membru al comisiei de concurs în scopul organizării desfășurării concursului închis la concesionarea activelor întreprinderii de stat a elaborat un plan bine determinat cu privire la minimalizarea cheltuielilor întreprinderii”, a declarat Stoianoglo, de la tribuna centrală a Parlamentului.

În calitate de candidat electoral la alegerile parlamentare din 2021, Petru Jardan a raportat venituri de circa 2,2 milioane de lei. Jardan deține 11 terenuri agricole cu o suprafață totală de circa 9 ha, iar în acest an și-a cumpărat un apartament în valoare de aproape un milion de lei. În conturile bancare, candidatul deține 167 de mii de lei și o cotă de participare în cadrul firmei „Altotal-Cons” SRL.

5. Reghina Apostolov, de profesie pedagog, este fruntaşă a Partidului Şor şi figurează în mai multe scheme de ale lui Ilan Şor, fiind menţionată şi în Raportul Kroll. Anterior a fost viceprimară la Orhei, dar și una dintre profesoarele lui Ilan Șor. Ea a fost şi consilieră municipală în Chișinău din partea PCRM.

Reghina Apostolov

Reghina Apostolova și-a început cariera în 1968 în calitate de instructoare de pionieri la Școala rusă nr. 14 din Chișinău, actualmente liceul „Natalia Gheorghiu”. După absolvirea studiilor, este angajată în calitate de profesoară de geografie, iar în 1981 este avansată la funcția de directoare-adjunctă a școlii. La 8 iulie 1985 este desemnată în funcția de directoare a Liceului „Natalia Gheorghiu”, funcție pe care o deține până la 20 februarie 2007, fiind numită în funcția de pretoră a sectorului Râșcani al Capitalei.

Înainte de a fi numită în funcția de pretoră, Reghina Apostolova a fost timp de 8 ani consilieră municipală în Chișinău, fiind aleasă pe listele Partidului Comuniștilor. În 2007, președintele Vladimir Voronin, o decorează pe Apostolova cu ordinul Gloria Muncii.

Apostolova se află în funcția de pretoră timp de opt luni, după care revine la Liceul „Natalia Gheorghiu” şi activează în calitate de profesoară.

În 2015, când Ilan Șor câștigă funcția de primar al orașului Orhei, Reghina Apostolova este numită viceprimară a orașului Orhei, responsabilă de domeniul construcții și infrastructură. Apostolova mai deține și funcția de preşedintă a Organizaţiei de Veterani a Partidului „Șor”.

În 2018 a fost candidata Partidului „Șor” la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, dar a fost exclusă din competiția electorală pe motiv că ar fi fost finanțată din surse externe. 

Numele Reghinei Apostolov apare în primul raport Kroll în lista de persoane private care, în 2013, au cumpărat acţiuni de la Banca Socială și Unibank, pe bani împrumutați de la off-shore-uri britanice, folosind conturi în banca letonă ABLV Bank.

După retragerea PDM de la guvernare, în vara anului 2019, procurorul general interimar a solicitat în Parlament ridicarea imunității deputatei Apostolov. Ulterior, cei zece acționari ai Unibank au fost puși sub învinuire, fiindu-le incriminată comiterea escrocheriei în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat.

În septembrie 2019, Reghina Apostolov a fost reţinută pentru 72 de ore, apoi plasată în arest la domiciliu.

Deputata a fost scoasă de sub urmărire penală toamna trecută, împreună cu mai mulţi acţionari ai fostei bănci comerciale Unibank.

Apostolov a raportat în Declaraţia depusă la CEC venituri oficiale de circa 800 de mii de lei, pentru ultimii doi ani. Deputata declară un teren și că are în folosință un autoturism de marca Volkswagen Passat, dobândit în 2019. În declaraţie nu se regăseşte niciun bun imobil, deși în 2019 Apostolova raporta un apartament în proprietate.

6. Vadim Fotescu, 52 de ani, este jurist de meserie, iar până să ajungă în Parlament, în 2019, a fost angajatul mai multor companii afiliate familiei Şor.

Vadim Fotescu

În anul revenirii din armată, 1989, Fotescu s-a angajat ca operator de fotolitografie la uzina Mezon, urmând ca în 1992 să lucreze o scurtă perioadă ca operator de litografie la Moldcomimpex SRL. A fost inginer-coordonator la Zimbrul SRL (1992-1993) și Moldinvest SRL.

După absolvirea facultăţii de drept, în 1996, frecvenţă redusă, a fost angajat în calitate de jurist la Moldcomimpex, după care au urmat mai multe angajări la diferite firme, în mare parte afiliate familiei Şor.

Conform RISE Moldova, Fotescu a mai fost asociat unic la Aerofood SRL, firmă care gestionează mai multe localuri amplasate în incinta Aeroportului Chișinău. A vândut firma în 2017.

Aceeași sursă consemnează că juristul a fost administrator al Grand Imobiliare SRL între octombrie 2011 și iulie 2012. Prin această firmă, Ilan Șor ar fi încercat să preia Palatul de Cultură al Sindicatelor din Chișinău și să construiască un centru comercial în locul lui.

În 2020, ANI a emis pe numele lui Fotescu un act de constatare. Deputatul a fost verificat în privinţa respectarea regimului juridic al incompatibilităților, manifestat prin exercitarea mandatului de deputat concomitent cu activități remunerate în cadrul mai multor firme, dintre care companii afiliate lui Ilan Șor. Controlul a încetat, pe motiv că încălcările nu s-au adeverit.

În ultimii doi ani, familia candidatului a raportat, din salarii și dividende, circa 3,7 milioane de lei. Soția candidatului este angajată la Avia Invest SRL, gestionara Aeroportului Internațional Chișinău. Cei mai mulți bani, 2,2 milioane de lei, familia candidatului i-a primit din dividendele obținute de la Profistaff  SRL, firmă cu activități de consultanță. Familia sa are în proprietate două apartamente și două automobile, iar în conturile bancare păstrează aproximativ 77 000 de lei.

Despre cine sunt cei 63 de deputați aleși pe lista Partidului pro-prezidențial PAS citiți aici și aici

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. 


 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii