Integritate

„Amnistia politică” de la CEC

Comisia Electorală Centrală. Foto: CIJM
Autor: Mariana Rață
02/01/2018 10550

Finanțarea partidelor politice reprezintă un subiect sensibil în Republica Moldova, dar și în comunicarea autorităților cu partenerii de dezvoltare. Deși, urmare a mai multor modificări ale legislației, au fost introduse pârghii de control și sancțiuni pentru donațiile și cheltuielile neconforme, practica arată că acestea sunt aplicate doar formal. CEC a „iertat” mai multe nereguli admise de formaţiunile politice la colectarea donațiilor. FISC-ul nu a prezentat deocamdată niciun caz în care să fi depistat ilegalităţi în privința surselor din care unii sponsori au făcut donații generoase partidelor, chiar dacă în unele situaţii contribuţiile au depășit substanțial veniturile acestora. Puținele contravenții administrative care au fost aplicate de CEC au fost în mare parte anulate de instanța de judecată. 

O sancțiune de 45 de milioane de lei, ratată

Numai pentru nerespectarea unei prevederi din Regulamentul privind finanțarea partidelor politice, Comisia Electorală Centrală ar fi putut aplica sancțiuni care să aducă la bugetul de stat 45 de milioane de lei. Este vorba despre norma care interzicea partidelor să accepte donații în numerar mai mari de un salariu mediu pe economie, adică de 5.050 de lei în 2016 și de 5.300 de lei în 2017. În septembrie 2017, această prevedere din Regulamentul CEC a fost anulată printr-o decizie de judecată, dar, reieșind din rapoartele financiare ale partidelor pentru anul 2016 și primul semestru al anului 2017, opt formațiuni au încălcat norma stabilită de Comisia Electorală, urmând să verse în bugetul de stat suma colectată în numerar peste limita permisă. Cele mai multe donații în numerar care depășesc salariul mediu pe economie a acumulat în această perioadă Partidul Democrat - circa 43,4 milioane de lei. Liberalii ar fi trebuit să verse în haznaua statului aproape tot ce au primit anul trecut. În aceeași situație s-ar fi pomenit Partidul Nostru și Partidul Societății Progresiste. În cazul altor formațiuni, ar fi urmat să fie confiscate de stat jumătate din donațiile adunate de la persoane fizice. 

Donațiile în numerar făcute în perioada ianuarie 2016 - mai 2017, care depășesc plafonul stabilit de Regulamentul CEC și urmau să fie virate la bugetul de stat. Infografic: Alexandru Vremea

Proces de judecată cu mistere

Pe 31 martie 2016, reprezentanții Partidului Popular din Republica Moldova (PPRM), ai Partidului Național Liberal (PNL) și ai Partidului Liberal Reformator (PLR) au contestat în judecată mai multe prevederi din Regulamentul CEC privind finanțarea formațiunilor politice, pe motiv că că opinia lor nu a fost luată în considerație la momentul adoptării documentului. Nici la dezbaterile dinaintea adoptării regulamentului, nici la momentul depunerii cererii în judecată, niciunul dintre reclamanți nu avea pretenții față de plafonul stabilit pentru donațiile în numerar ale persoanelor fizice, potrivit responsabililor de la CEC din acea perioadă. Abia în septembrie 2016, în momentul examinării cauzei în instanță, avocatul Partidului Popular, Alexandr Boldescu, a solicitat brusc să fie anulată și limita pentru donațiile cash de la persoane fizice. Magistratul Victor Sandu, de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis-o, pe motiv că nici în Codul electoral, nici în Legea privind finanțarea partidelor, nu se conțin asemenea interdicții. Decizia a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău și de Curtea Supremă de Justiție. Ultima și-a anunțat hotărârea pe 6 septembrie 2017.

Alexandru Oleinic, președintele Partidului Popular. Foto: timpul.md

Nici PPRM, nici PNL și nici PLR nu au obținut în ultimii doi ani măcar o donație în numerar peste plafonul stabilit de Regulament. Contactat de Centrul de Investigații Jurnalistice, Alexandru Oleinic, președintele PPRM, ne-a confirmat că solicitarea care se referea la eliminarea plafonului pentru donațiile cash nu s-a regăsit printre cererile cu care formațiunea s-a adresat în judecată. „Acolo erau mai multe solicitări, erau mai mulți reclamanți. Nu mai țin minte de la cine a venit această propunere. Alexandr Boldescu este avocatul nostru, dar în acel proces el a reprezentat interesele celor trei partide. Noi cu siguranță nu am făcut această solicitare, probabil cei din PNL sau PLR au făcut-o. Singurul lucru pe care ni l-am dorit a fost transparența în finanțarea partidelor. Eu nu cred că existența acelui plafon era o problemă pentru partidele mari să facă donații suspecte. Ei puteau găsi și 50 de oameni care să doneze câte 5.000 de lei. În cazul nostru plafonarea putea fi o problemă”, ne-a declarat politicianul. Întrebat cum se face că totuși nici PPRM, nici PNL sau PLR nu au avut donații în numerar care să depășească acest plafon, Oleinic a răspuns că nu era cazul să încalce norma legală pentru a cere anularea ei, dacă ea vine în contradicție cu alte legi.

PD, salvat de o sancțiune de peste 40 de milioane de lei

Infografic: Alexandru Vremea

Principalul beneficiar al hotărârii de judecată a fost Partidul Democrat. Numai în 2016, formațiunea a primit peste 29 de milioane de lei cu depășirea plafonului stabilit pentru donațiile în numerar, iar în primele cinci luni ale anului 2017 - încă vreo 14 milioane de lei. Banii au venit de la câteva sute de sponsori, unii dintre care au donat și câte 130.000 de lei, depășind de peste 24 de ori limita admisă de Regulament. Despre aceste încălcări comise de PD, CEC a fost sesizat de mai multe ori de Partidul Acțiune și Solidaritate. „Am depus mai multe sesizări la CEC cu privire la această încălcare. Comisia în loc să aplice sancțiune formațiunii și să dispună confiscarea acestor bani în folosul statului, nu a avut curajul să trimită cel puțin o scrisoare către PD”, ne-a declarat președinta PAS, Maia Sandu. După anularea de către judecători a articolului „problematic” din Regulament, CEC a făcut trimitere la actul judecătoresc.

Experții independenți susțin însă că decizia de judecată nu are efect retroactiv, iar donațiile „delicte” făcute cel puțin până la pronunțarea unei hotărâri definitive, ar trebui restituite donatorilor sau vărsate în bugetul de stat. Prima hotărâre definitivă a fost pronunțată pe 2 mai 2017 de Curtea de Apel.

„Hotărârea judecătorească se execută, în modul stabilit de lege, după ce rămâne definitivă, cu excepţia cazurilor de executare imediată după pronunţare. Potrivit dispozitivului deciziei menționate supra - aceasta este una definitivă și, deci, executorie, ceea ce înseamnă că din data adoptării ei, 2 mai 2017, sintagma din Regulament este una caducă”, se arată într-un raport al Promo-Lex privind finanțarea partidelor politice.

Deputatul democrat Sergiu Sârbu nu vede niciun motiv pentru care Partidul Democrat ar fi putut fi obligat să verse în bugetul de stat banii colectați în numerar cu depășirea plafonului prevăzut de Regulament. „Noi într-adevăr am acceptat aceste donații în numerar pentru că Codul Electoral nu prevedea restricții. Deși o perioadă Regulamentul CEC prevedea un plafon pentru aceste donații, această prevedere nu putea fi aplicată pentru că ea contravenea Codului Electoral. În astfel de situații, se aplică norma care este superioară. Chiar dacă să admitem că era legală norma din Regulament, nu exista nicio procedură pentru a sancționa partidul politic pentru că primește donații în numerar peste plafon. Este absolut nejustificată solicitarea de a vărsa banii în bugetul statului. Această sancțiune se aplică pentru alte încălcări decât colectarea donațiilor. Noi trăim în Republica Moldova. Și chiar dacă suntem în secolul XXI, pentru oameni este complicat să meargă și să facă donații prin transfer. Chiar dacă prin transfer e mai transparent, procedura este complicată și descurajează donatorii. Dar și donațiile în numerar sunt transparente pentru că fiecare semnează o declarație care se păstrează la arhivă”, afirmă Sârbu. 

Președinta CEC, Alina Russu, explică neaplicarea sancțiunii pentru colectarea donațiilor în numerar cu depășirea plafonului prin faptul că instituția poate soma partidele să răspundă pentru încălcări ale prevederilor legale. „Deși Regulamentul CEC prevedea acest plafon, în lege el nu era stabilit, iar Codul contravențional se aplică pentru încălcări ale prevederilor legale, nu pentru cele din regulamente. Dincolo de asta, în toate hotărârile CEC cu privire la rapoartele de finanțare a partidelor am indicat despre această încălcare, atenționând formațiunile politice”, ne-a declarat Russu.

Sergiu Lipceanu, expert IDIS „Viitorul”

O „portiță” pentru a camufla proveniența banilor

În contextul trecerii la sistemul electoral mixt, experții atenționează că eliminarea plafonului pentru donațiile în numerar ar putea agrava situația privind transparența donațiilor. „Obligația de a efectua donații exclusiv prin transfer bancar, prevăzută în Codul Electoral, se extinde doar asupra persoanelor juridice, ceea ce oferă mai multe posibilități de a camufla proveniența mijloacelor financiare primite din partea persoanelor fizice. Astfel nu este de mirare de ce partidele politice preferă să înregistreze donații de la persoanele fizice, iar rapoartele financiare conțin puține donații din partea agenților economici. Mai mult decât atât, bătălia câștigată recent în instanța de judecată, prin care a fost eliminat plafonul la donațiile în numerar din regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, confirmă reticența unor actori politici de a deveni mai transparenți în raport cu acumularea mijloacelor financiare”, se arată în nota analitică „Probleme și provocări în finanțarea scrutinului parlamentar”, a expertului IDIS „Viitorul” Sergiu Lipcean.

 

Verificări formale la FISC?

O altă normă stabilită în Regulamentul privind finanțarea partidelor politice care este executată mai mult formal ține de verificarea de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (FISC) a provenienței donațiilor ce depășesc suma de 75.000 de lei. Demersul către FISC pentru a verifica veniturile sponsorilor extrem de generoși este elaborat de CEC. De asemenea, Comisia poate solicita Curții de Conturi efectuarea unui control al surselor de venit, al corectitudinii evidenței conform destinației a cheltuielilor de către partidele politice. 

În 2016 și 2017, au existat peste 80 de astfel de donații, care ar fi urmat să fie verificate de FISC. Și de această dată, cei mai mulți sponsori care au vărsat în pușculița partidului peste 75.000 de lei se regăsesc în rapoartele financiare ale PD, circa 75 de persoane, printre care șase primari, foști funcționari de stat și oameni de afaceri.

În cazul unora dintre ei, valoarea donației a depășit mult veniturile anuale ale sponsorului. Spre exemplu, Nicolae Dorogan, primarul satului Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești, a oferit anul trecut partidului 130.000 de lei, în condițiile în care familia sa a adunat, în 2016, 122.000 de lei, din salarii și pensii. Donații generoase către partid, au venit de la primar și în anii precedenți: 95.000 de lei în 2015 și 98.000 de lei în 2014. „Am donat din salariile acumulate în anii precedenți și voi dona și în acest an. Și rudele mele vor dona, și prietenii. Îmi dau și viața pentru partid dacă trebuie”, a declarat primarul anterior în cadrul unei anchete realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice. Situații similare sunt și în cazul primarului Alexandru Cojocari din s. Ustia, Glodeni, și a primarului Petru Tarlev, din Bașcalia, Basarabeasca.

Petru Tarlev, primarul din Başcalia. Captură: Jurnal TV

Contactat telefonic, Alexandru Cojocari, care a contribuit la bugetul PD, în 2016, cu 100.000 de lei, în timp ce familia sa a avut venituri oficiale de 99.000 de lei, ne-a declarat că el poate justifica orice bănuț din donație pentru că are rude, prieteni, familie care i-au ajutat să strângă suma. Întrebat dacă această sumă a fost verificată de FISC, Cojocari inițial a închis telefonul, apoi, când am revenit, ne-a dat asigurări că au fost făcute verificări și nu a fost constatată nicio încălcare.

Petru Tarlev susține că depune anual declarații pe venit la FISC, dar nu știe nimic despre vreun control efectuat de organul fiscal în privința provenienței banilor donați partidului. Primarul din Bașcalia, frate cu fostul premier Vasile Tarlev, a vărsat anul trecut în „pușculița” democraților 100.000 de lei, deși a câștigat doar 78.000 de lei și mai are o datorie de aproape 230.000 de lei.

Democratul Sergiu Sârbu ne-a dat asigurări că mai mulți sponsori ai PD care au făcut donații mai mari de 75.000 de lei au fost somați de FISC, după verificări, să plătească suplimentar impozite la stat pentru aceste sume. „Un fel de impozitare indirectă. Cât privește proveniența banilor, aici este mai complicat. Probabil că rolul îi revine Autorității Naționale de Integritate, acolo unde e vorba de sponsori care sunt funcționari. Dacă sunt dubii în privința provenienței banilor, CEC ar trebui să sesizeze CNA și Serviciul Spălare de Bani”, susține Sârbu.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, afirmă însă că donatorii Partidului Democrat care au oferit formaţiunii mai mulţi bani decât au arătat în declaraţiile de avere trebuie traşi la răspundere. Declaraţia a fost făcută în cadrul emisiunii „În Profunzime”​ de la Pro TV, după ce Centrul de Investigaţii Jurnalistice a publicat o amplă anchetă despre persoanele care au făcut donaţii PD pe parcursul anului 2016. 

Nicio donație din venituri dubioase descoperită

Mihai Ghimpu și Iurie Dârda, sponsorii de bază ai PL în 2016. Foto: unimedia.md

Sponsori generoși, gata să se expună controalelor de la FISC de dragul susținerii partidului, au avut și alte formațiuni politice. Spre exemplu, Mihai Ghimpu și Iurie Dârda au donat în 2016 PL câte 213.000 și, respectiv, 172.800 de lei. Este adevărat că veniturile acestora au depășit considerabil suma donațiilor. Fiul președintelui Partidului Comuniștilor, Oleg Voronin, a donat în 2016 pentru PCRM 100.000 de lei. Anterior, Vladimir Voronin a declarat de mai multe ori public faptul că fiul său a rămas șomer. Igor Pohilă, avocatul lui Renato Usatîi, a donat pentru Partidul Nostru 400.000 de lei, pe parcursul anului 2016, având donații generoase și în anii precedenți – 2,6 milioane de lei, doar în trei ani.

În cazul PAS și Partidul Șor donații ce depășesc 75.000 de lei au venit de la companii private. Pentru Partidul Șor au donat companiile afiliate liderului formațiunii - Avantage SRL (117.890 de lei) și DFI SRL (345.000 de lei). Cei de la Acțiune și Solidaritate au primit donații a câte 100.000 de lei de la alte două companii – Moldavian Airlines și KA-Grup SRL.

Igor Pohilă, principalul sponsor al PN. Sursa: ru1.md

Igor Pohilă este sigur că FISC a verificat sursa de proveniență a fiecărui leu din donația pe care a făcut-o pentru Partidul Nostru. „Eu depun anual declarația la FISC. Acolo sunt indicate toate sursele de venit și sumele. Ei văd totul, de aceea nu există o problemă ca să verifice de unde vin banii. Eu niciodată nu am fost anunțat de CEC sau FISC despre asemenea controale legate de donațiile făcute pentru partid. Probabil, dacă găseau nereguli mă anunțau”, ne-a declarat avocatul.

Am solicitat Inspectoratului Fiscal Principal de Stat să ne comunice dacă au fost efectuate verificările solicitate de CEC. Într-un răspuns oficial expediat de instituție am fost anunțați însă că FISC efectuează toate măsurile de rigoare, dar nu ne poate oferi un răspuns despre rezultatele verificărilor, informațiile fiind confidențiale.

Nici CEC nu a primit răspunsuri de la FISC cu privire la nereguli depistate în veniturile donatorilor generoși ai partidelor. Potrivit președintei CEC, la un demers expediat în acest an de Comisie către FISC pentru a verifica persoanele care au făcut donații mai mari de 75.000 de lei, Inspectoratul Fiscal a răspuns că acest lucru va putea fi făcut abia după 30 aprilie 2018, când aceste persoane își vor depune declarațiile pe venit. Cât despre donatorii din anul 2016, nici în privința acestora FISC nu a oferit încă un răspuns. „La ultima solicitare adresată, ni s-a răspuns că Inspectoratul Fiscal încă e în lucru, încă se fac verificări. Nu știm de ce durează atât de mult”, afirmă Alina Russu.

Sancțiuni arbitrare la CEC

O altă restricție prevăzută de Legea privind partidele politice ține de interzicerea donațiilor din venituri obținute peste hotare și a donațiilor din parte unor companii străine sau cu capital mixt. Singurul partid sancționat pentru încălcarea acestei prevederi este Partidul Acțiune și Solidaritate, care a acceptat, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale de anul trecut, o donație de la compania mixtă Moldavian Airlines.

Maia Sandu, președinta PAS. Foto: jurnal.md

„Nu știam despre faptul că această companie are capital străin, la momentul în care am acceptat donația. Ulterior, când am descoperit, ne-a recunoscut vina și ne-am oferit să întoarcem acești banii la bugetul de stat. Pentru că avem venituri modeste, am cerut celor de la CEC să ne permită să întoarcem acești bani în rate. Asta facem acum. Continuăm însă să primim scrisori cu tot felul de amenințări de la CEC pe această donație, că dacă nu o întoarcem o să aplice tot felul de prevederi, mai că să închidă PAS-ul”, susține președinta formațiunii, Maia Sandu. Politiciana afirmă că în momentul în care PAS a anunțat că este dispusă să verse în bugetul de stat suma donației s-a constatat că CEC nu avea elaborat un mecanism pentru transferarea la buget a acestor donații neconforme. „A trebuit să mergem timp de câteva săptămâni de la CEC la Ministerul Finanțelor și să le cerem să elaboreze mecanismul necesar. Ei nici nu s-au gândit că ar putea apărea partide politice gata să respecte legea”, ne-a mai comunicat Maia Sandu.

Deși în timpul aceleiași campanii electorale, portalul Rise Moldova a publicat o investigație despre o presupusă schemă de finanțare din exterior a Partidului Socialiștilor prin intermediul unui împrumut contractat din Bahamas de o companie administrată de principalii sponsori ai formațiunii, PSRM a rămas nepenalizat. Președinta CEC, Alina Russu, afirmă că, urmare a unei sesizări venite din partea PAS, Comisia Electorală a sesizat Centrul Național Anticorupție pentru a verifica informațiile din acea investigație jurnalistică. „Ultima dată când am solicitat CNA să ne comunice la ce etapă este investigația lor, ni s-a spus că informațiile sunt verificate”, spune Russu.  

Sancțiuni modeste, anulate în judecată

Pe parcursul anului 2016, CEC a reușit să sancționeze doar câteva dintre partidele care au prezentat cu întârziere neconform sau nu au prezentat deloc rapoartele financiare. Deși în această listă au ajuns 15 formațiuni politice, cu sancțiuni s-au ales doar patru dintre ele. Liderii Partidului Agrar din Moldova, Partidului Noua Opțiune Istorică, Partidului European și Partidului Patrioții Moldovei au fost amendați cu 6.000 de lei (în cazul în care amenda a fost achitată în primele 72 de ore, suma s-a redus în jumătate – n.r.). În cazul primei formațiuni, Curtea de Apel a anulat decizia instanței de fond și a trimis dosarul la rejudecare. În privința a altor șapte partide, procesele contravenționale au fost anulate de instanța de judecată. Spre exemplu în cazul Partidului Socialist, a Partidului Popular Democrat, Partidului pentru Neam și Țară, Partidului Dreapta și a Partidului Renaștere, procesele-verbale întocmite de Alina Russu au fost anulate din cauza neprezentării CEC la ședințele de judecată. În cazul Partidului Legii și Dreptății, instanța a constatat că Russu a comis încălcări la întocmirea procesului-verbal, greșind numele președintelui formațiunii și neindicând locul și data încheierii. Pentru Mișcarea Acțiunea Europeană, motiv pentru anularea sancțiunii a servit argumentul președintelui formațiunii Veaceslav Untilă că a fost numit membru al Curții de Conturi.

În noiembrie 2016, înainte de a fi adoptate hotărârile de judecată cu privire la aplicarea amenzilor în privința celor patru partide, au fost operate modificări la articolul din Codul Contravențional în baza căruia urma să fie sancționate. Astfel, amenda pentru încălcare a fost micșorată de la 300-500 unități convenționale, la 180-300 de unități convenționale. Această amendă este aplicată persoanei cu funcție de răspundere din cadrul partidului.

Alina Russu susține că reprezentanții CEC au lipsit de la ședințele de judecată menționate mai sus pe motiv că acestea au coincis cu perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. „Noi am cerut ca ședințele de judecată să fie amânate și am explicat motivul. Judecătorul a decis totuși să examineze cazurile în lipsa agentului constatator. Noi am contestat cu recurs toate aceste hotărâri. Vom merge până în ultima instanță”, a precizat președinta CEC.

Deși oficial CEC este abilitat cu atribuții de control și supraveghere a finanțării partidelor politice, Alina Russu afirmă că instituția nu dispune de auditori sau alți specialiști care să verifice temeinic veniturile și cheltuielile formațiunilor politice. „Atribuțiile noastre țin de verificarea corectitudinii întocmirii rapoartelor financiare și de prezentarea acestora în termenul stabilit de lege. Pentru aceste atribuții eu cred că noi dispunem și de pârghiile necesare, și de capacități. Cât privește veridicitatea informației din rapoarte, pentru aceasta există FISC, Centrul Național Anticorupție, iar când e vorba de verificarea corectitudinii cheltuirii banilor din subvențiile de la stat, intervine Curtea de Conturi”, a precizat Alina Russu. 

Membru al CEC: „Comisia Electorală se transformă într-un «câine de pază» legat și cu o rază de acțiune limitată”

Sergiu Gurduza, membru al CEC

Sergiu Gurduza, membru al CEC, recunoaște că instituția efectuează doar verificări formale ale rapoartelor financiare ale partidelor. „Chiar dacă normele legale stabilesc că CEC trebuie să examineze sesizările şi contestaţiile privind încălcarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în cazul în care mass-media atrage atenția asupra unor încălcări, uneori majoritatea membrilor CEC consideră că pentru a fi inițiată o verificare e nevoie de o sesizare/contestație oficială. Dacă nu este sesizarea, Comisia nu întreprinde nimic”, explică Gurduza.

Membrul Comisiei Electorale afirmă că deși percepția generală este că CEC poate supraveghea și controla tot ce se referă la finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, în realitate atribuțiile instituției sunt foarte înguste.

„În pofida faptului că CEC are puteri legale în acest domeniu, în realitate Comisia se transformă într-un «câine de pază» legat și cu o rază de acțiune limitată. Or, în afară de a avea instrumente legale, Comisia mai are nevoie și de instrumentele de ordin tehnic cum ar fi mai mulți specialiști sau auditori ce au capacitatea să efectueze auditul acțiunilor şi rapoartelor privind gestiunea financiară în domeniul electoral. Alte probleme țin de lacunele și excepțiile legislației. Spre exemplu, în cazul în care este depistată o donație sau contribuție financiară virată partidelor politice sau concurenţilor electorali, acțiunea CEC se rezumă doar la faptul de a trimite un demers către Serviciul Fiscal de Stat privind verificarea provenienței donațiilor ce depășesc suma de 75.000 de lei. Mai departe ce se întâmplă este greu de spus. Personal nu-mi aduc aminte să fi văzut o informație de la Serviciul Fiscal cu referire la aceste sesizări de la CEC”, a mai explicat Gurduza.

 

Christoph Speckbacher. Sursa: anti-corruption-forum.com

Christoph Speckbacher, expert GRECO:

„Atunci când aveți capacitatea de a verifica veniturile partidelor și ale candidaților electorali, ar trebui să fiți în măsură să examinați și cheltuielile. Trebuie să cereți și trebuie să vă așteptați de la organismele de supraveghere să producă rezultate și să demonstreze că sunt eficiente. Acestea ar trebui să elaboreze rapoarte anuale care să nu se refere doar la numărul de călătorii și la evenimentele naționale organizate, ci și la cifrele și informațiile concrete despre abaterile găsite, ce măsuri s-au luat, care a fost rezultatul și așa mai departe. În felul acesta se va ajunge la o realitate în care fiecare instituție publică va putea fi trasă la răspundere”.

Jacopo Leone. Sursa: Expert Forum

Jacopo Leone, ofițer OSCE/ODIHR:

„Sancțiunile ar trebui să fie proporționale pentru a fi eficiente și pentru a descuraja partidele politice și candidații electorali să încalce regulile. Situația din Moldova este destul de problematică în ceea ce privește sancțiunile. Și acest lucru este punctat în opinia comună a Comisiei de la Veneția/ODIHR. Se vorbește acolo despre întărirea regimului sancțiunilor pentru încălcarea regulilor de finanțare a partidelor și campaniilor electorale, inclusiv despre lipsirea partidelor de accesul la finanțarea din fondurile publice. Sfera sancțiunilor ar trebui extinsă, nu doar la ceea ce ține de examinarea sancțiunilor penale, ci și la â sancțiuni administrative”.

 

Investigația a fost realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, implementat de Asociația Promo-LEX. Opiniile și concluziile exprimate în investigație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Asociației Promo-LEX. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii