Guvernul Filip: interese, averi şi afaceri
Guvernul lui Pavel Filip are în componenţa sa câteva nume noi, dar care nu sunt străine politicii. Constatăm, între altele, că o bună parte din cei care au ajuns la şefia ministerelor îi sunt apropiaţi controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al PD. Majoritatea noilor-vechi miniștri au figurat în anchetele realizate anterior de Centrul de Investigaţii Jurnalistice care au scos la iveală interesele ascunse și afacerile pe care le desfășoară familiile acestora.
Pavel Filip, prim-ministru
Pavel Filip a ajuns în fotoliul de ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor în 2011. Este fost director al Fabricii "Bucuria", în fruntea căreia a fost din 2001 până în 2008. Până atunci, timp de zece ani, a ocupat mai multe funcţii în aceeaşi întreprindere. Ulterior, în 2008, a preluat conducerea întreprinderii "Tutun-CTC", până când a fost numit şef de minister.
Potrivit declaraţiei de avere pentru anul 2014, Filip a avut un venit din salariu de ministru de aproape 148.000 de lei. Acesta nu are firme pe numele său, dar deţine acţiuni la SA "Bucuria", în valoare de 724 de titluri. Totodată, Tatiana Filip, soția demnitarului, care a adus în 2014 peste 190.000 de lei în bugetul familiei, este angajata SRL Burex, firmă pe care, oficial, o deţin cei doi fii ai familiei Filip. Iulian și Dumitru dețin împreună 99% din această întreprindere care gestionează magazinul de dulciuri "Ciocoville", de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chişinău. Dumitru Filip mai este fondator şi la un alt SRL, Interasig-Grup care are activităţi auxiliare de asigurări şi asigurare cu pensii. Firma a fost înregistrată în septembrie 2013.
Filip a mai declarat nouă terenuri agricole/extravilan în satul Pănăşeşti, raionul Străşeni, o parte dobândite prin moştenire în anul 2004, iar altele - în 2012, şi o casă de locuit de 54,3 metri pătraţi, în acelaşi sat, dobândită la fel prin moştenire în anul 2004. Ministrul a ajuns în vizorul CNI după ce Ziarul Național a scris că Pavel Filip a scos la mezat o casă din Chişinău, trecută pe numele soţiei sale, la prețul de 179.000 de euro. Asta deşi în declaraţiile pentru 2012 şi 2013 oficialul a indicat că valoarea cadastrală a locuinţei este de circa 943.000 de lei (aproximativ 50.000 de euro). Comisia a clasat cauza, constatând că oficialul nu a încălcat legea. Potrivit declaraţiei pe venit, casa a fost vândută în anul 2014 pentru o sumă de trei milioane de lei.
Ziarul de Gardă scrie că, de fapt, oficialul nu a indicat imobilul de lux în care locuiește acum. Casa se află pe strada Vasile Pogor din sectorul Buiucani al Capitalei. "Locuinţa este una impunătoare, de peste 300 m.p., cumpărată în 2011 de Dumitru Filip, unul din cei doi fii ai actualului ministru. Dumitru Filip are acum 24 de ani și jumătate, fiind născut în august 1991. În perioada în care a devenit proprietarul casei de lux avea însă doar 20 de ani. Imobilul valoarează peste şapte milioane de lei, conform prețului de piață, chiar dacă, la Cadastru, acesta este evaluat la doar (!) 2,8 milioane de lei, iar terenul pe care este construit, la 600.000 de lei. Imobilul este acoperit cu țiglă metalică, iar pereții sunt din piatră de calcar, așa cum arată informațiile cadastrale. Vecinii din zonă confirmă faptul că, în imobilul de lux locuiește de fapt, Pavel Filip", scrie ZdG.
În 2014, familia Filip a rămas şi fără una dintre cele două maşini - un BMW 329 fabricat în 2006 şi cumpărat în 2009. Deşi automobilul era menţionat în declaraţia pentru 2013, ulterior este înscris doar un BMW seria X5, fabricat în 2007 şi cumpărat în acelaşi an, cu o valoare declarată de 400.000 de lei. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au scris anterior că Pavel Filip este unul dintre funcţionarii care au arendat pădure în zona Dănceni-Sociteni.
Gheorghe Brega - vicepremier
.jpg)
Noul-vechi vicepremier pe probleme sociale este fostul deputat liberal Gheorghe Brega şi cel care a asigurat interimatul funcţiei de prim-ministru după demiterea guvernului Streleţ. A activat timp de mulţi ani în cadrul Institutului Oncologic, ocupând fotoliul de şef al Secţiei urologie în anii 1989-2004, după ce care a fost chirurg-urolog la un centru privat de sănătate. În 2009 decide să se lanseze în politică, ajungând deputat pe listele PL, iar pe 30 iulie 2015 este învestit în funcția de viceprim-ministru pentru probleme sociale în Guvernul Streleț.
Potrivit declaraţiei de avere, în 2014 Gheorghe Brega, fiind deputat, a avut un salariu de peste 155.000 de lei, iar alte peste 100.000 de lei le-a adunat din indemnizaţii şi pensii. Liberalul deţine un teren extravilan la Criuleni, Dubăsari, un apartament cu suprafaţa de 78 de metri pătraţi şi un garaj, precum şi o maşină Opel Astra produsă în 1998. Numele lui Brega a figurat într-un scandal legat de piaţa farmaceutică. În 2012, pe când era deputat, a acuzat compania farmaceutică românească Balkan Pharmaceuticals că produce medicamente de proastă calitate, este favorizată la înregistrarea preparatelor sale și câștigă licitațiile pentru achiziţionarea medicamentelor în instituţiile medicale de stat, deși propune prețuri mai mari. Compania de peste Prut a declarat că acuzaţiile deputatului sunt nefondate, lăsând să se înţeleagă că Brega ar avea el însuși interese pe piața farmaceutică și ar proteja anumite companii producătoare de medicamente.
La începutul anului 2013, deputatul Brega a venit cu o iniţiativă controversată de modificare a Legii cu privire la medicamente, a Codului Penal şi a celui Contravenţional. Cotidianul "Adevărul" Moldova a făcut trimitere la experţi care au declarat că ideea lui Brega reprezenta o piedică pentru producerea autohtonă de medicamente şi oferea o portiţă legală micilor traficanţi de droguri şi substanţe psihotrope, absolvindu-i de pedeapsă penală. Parlamentarul propunea ca legea să fie completată cu un capitol nou - „Prevenirea şi combaterea fabricării şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc“, introducând într-o anexă de câteva pagini substanţele pe care le crede „cu grad mare de risc“, inclusiv marijuana, haşişul sau cocaina, pe care, potrivit deputatului, le-am folosi în medicină. Şi Guvernul şi CNA au dat aviz negativ proiectului de lege, însă liberalul insista ca documentul să fie supus votului în Legislativ. În acelaşi an, în spaţiul public apăruse informaţia că, în 2003, pe când era şef de secţie la Institutul Oncologic, proaspătul premier interimar ar fi agresat o soră medicală chiar pe holurile instituţiei. Brega ar fi lovit-o pe femeie cauzându-i o hemoragie intracraniană amnezie totală, mai scria "Adevărul" Moldova. Potrivit publicaţiei, directorul de atunci al spitalului a solicitat eliberarea din funcţie a medicului, însă Gheorghe Brega a contestat ordinul la Curtea de Apel Chişinău, obţinând o hotărâre favorabilă. Ulterior, Curtea Supremă de Justiţie a considerat greşite concluziile judecătorilor şi a calificat hotărârea Curţii de Apel drept una ilegală.
George Balan - vicepremier
George Balan vine în fotoliul de vicepremier din cea de șef al Biroului pentru Reintegrare al Guvernului, pe care o ocupă din anul 2010. A ajuns în acest post fiind șeful Direcţiei informare şi analiză a Cancelariei de Stat, din 2008. Este lector la Academia de Administrare Publică din Moldova. În biografia postată pe site-ul Guvernului, se arată că acesta are studii în economie, relaţii internaţionale şi securitate (1996–1998), dar nu este precizată instituțiala care a studiat. Totodată, între anii 1992 și 1996 a făcut studii la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din România, după ce între 1981 și 1992 a făcut studii generale la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” de la Iaşi.
Deși în ultimii opt ani a deținut funcții importante în cadrul Guvernului, Balan și-a făcut publice doar câteva declarații de interese și de avere, din care înțelegem că funcționarul a obținut, când era în funcție (2012) o locuință de 70 de metri pătrați în Chișinău, în timp ce indică numai venituri de la locul de muncă – 127.000 de lei și ca expert la IPP, de unde a primit 5.339 de lei. În anul următor, Balan arată că a trăit din salariul de la Biroul pentru Reintegrare – 134.000 de lei și din cel al soției - 98.000 de lei, bani primiți din activitatea în domeniul financiar-bancar. În 2014, funcționarul nu trece nici venitul soției, și nici casa, arătând că a avut numai un salariu anual de 134.000 de lei. El nu indică în declarațiile afișate nici mașină și nici terenuri sau active bancare.
Andrei Galbur - vicepremier, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene
la ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare. Captură: Rossia 24
Andrei Galbur a fost din martie 2015 până în prezent viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, numit în funcție în Guvernul Gaburici. Anterior, din noiembrie 2012 a fost ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, candidatura sa find aprobată de ex-premierul Vlad Filat. Galbur și-a făcut carieră în diplomație, fiind angajat (în octombrie 1995) în cadrul serviciului diplomatic al Republicii Moldova, în funcția de atașat al Direcției Generale Europa și America de Nord, unde a gestionat dosarele cooperării bilaterale cu un șir de state europene și America de Nord.
În perioada 2000 – 2004, Andrei Galbur a activat în calitate de Secretar I la Ambasada Republicii Moldova în Austria, exercitând și funcția de reprezentant permanent adjunct pe lângă organizațiile internaționale din Viena. Ulterior, a fost transferat în aparatul central al Ministerului în funcția de șef al Direcției Generale Securitate Internațională. În iulie 2005, devine șef al Departamentului Cooperare Multilaterală. În perioada 2007 – 2009, este ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în SUA, iar din decembrie 2009 până în august 2010, este însărcinat cu afaceri ad interim la Washington. La revenirea din misiune, Andrei Galbur este numit în funcția de şef al Direcţiei Generale Cooperare Multilaterală și gestionează dosarele ce țin de relațiile Republicii Moldova cu organizațiile internaționale, în particular OSCE, NATO, Consiliul Europei, ONU și instituțiile sale specializate.
Potrivit declarației pe venit, Galbur a avut în 2014 un salariu de 127.000 de lei în funcția de ambasador la Moscova. Totodată, el a beneficiat și de o indemnizație în valoare de 21.839 de euro. Acesta nu deține în proprietate niciun imobil, cu excepția unui garaj pe care l-a dobândit prin donație. Totodată, are în posesie două automobile: un Volkswagen-Passat, pe care l-a obținut prin donație în anul 2008, dar și o mașină Toyota LC, cumpărată în 2014, pe vremea când era ambasador la Moscova, cu circa 450.000 de lei. Acesta mai indica în declarație că deține trei depozite bancare unde avea la acel moment circa 8.000 de lei, dar și două conturi curente în care se aflau 6.000 de ruble rusești.
La aproape un an după ce a devenit ambasador, în presă au apărut informaţii despre cele circa 60 de maşini de lux cu numere diplomatice, atribuite Ambasadei Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Detaliile au fost scoase la iveală în mai 2013 de jurnaliştii portalului Deschide.md. Autorii au precizat atunci că automobilele erau de marca Bentley, BMW, Mercedes sau Skoda, preţul total al acestora fiind de milioane de euro. Printre cei care foloseau maşinile era şi omul de afaceri Ilan Shor, dar şi soţia sa, interpreta Jasmin. Deşi a fost pornit un dosar penal, cazul nu a fost elucidat.
Ion Sturza a criticat decizia de a-l numi pe Andrei Galbur în funcția de ministru de Externe. Omul de afaceri a scris într-o postare pe pagina de Facebook că "în diplomație contează foarte mult detaliile". "După „experiența” de la Moscova, devii dintr-odată foarte bun pentru intergrarea europeană, nu? Sau se va forma acel minister al integrării, iar politica externă se va limita la relațiile cu Rusia?”, se întreabă retoric Ion Sturza.
Este greu să nu ironizezi…Nu că o coaliție născută în miez de noapte naște un guvern în plină noapte… Pe Potomac este...
Posted by Sturza Ion on 20 Ianuarie 2016
Monica Babuc - Ministerul Culturii
Monica Babuc nu are firme înregistrate pe numele său, dar soțul ei, Anatolie Babuc, vicedirector al Departamentului logistică a Moldtelecom, este fondator la SRL Building Line (cota-parte de 100%) și Bazis-D SRL (cota-parte 15%). În decembrie 2013, firma Building Line a pierdut un proces de judecată intentat de Investprivatbank (potrivit declarației de venit pentru 2014, soțul ministrei avea la Investprivatbank o cotă-parte de 0,05% - n.r.), instituție financiară aflată în procedură de lichidare. Astfel, firma soțului ministrei urma să plătească 11,7 milioane de lei, dintre care şapte milioane de lei constituiau un credit care nu a fost întors la timp, iar restul, aproape patru milioane de lei, penalități. În declarația de avere pentru anul trecut, ministra preciza că firma Building Line este în proces de lichidare, iar Bazis-D nu are active din 1998. Familia Monicăi Babuc este proprietara a două apartamente: unul de 37 și celălalt de 73 de metri pătrați. Ministra a indicat că deține un singur automobil: un Chrysler fabricat în 1999 și cumpărat în 2005. Pe parcursul anului 2014, Monica Babuc a avut un salariu de peste 140.000 de lei, iar soțul ei - aproape 230.000 de lei.
Despre Monica Babuc se știe că, anterior, a fost consiliera controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc. În 2015, a candidat la funcția de primar al Capitalei, luând doar 2% din sfragii. În 2005, a candidat la funcția de deputat pe lista PPCD. Atunci ocupa poziția 20. Actuala ministră a Culturii a fost pe timpuri preşedinta Societăţii Doamnelor Creştin-Democrate, participând activ la protestele partidului.
Vladimir Cebotari - Ministerul Justiţiei
Vladimir Cebotari rămâne în funcția de ministru al Justiţiei, deși nu a avut tangenţă cu domeniul de care a fost numit responsabil acum câteva luni. Este cunoscut publicului mai ales ca unul dintre cei mai bine plătiţi manageri angajaţi la stat. În 2012, în calitate de manager la AIR Moldova, Aeroportul Internaţional Chişinău şi Autoritatea Aviaţiei Civile, acesta a adunat un salariu anual de peste 800.000 de lei. După ce doi ani a exercitat funcţia de viceministru al Transporturilor, în aprilie 2015, în urma concursului organizat de către Consiliul de Administrație a Întreprinderii Calea Ferată, el devine director al instituţiei.
Anterior, portalul Moldova Curată a scris despre Vladimir Cebotari că a uitat să indice venituri obţinute din cotele părţi în trei firme: SRL Vlaconic (95%) și SRL C&V Asistența (50%), dar şi SRL Neaos, firmă specializată în comerțul cu mașini agricole și industriale, unde funcţionarul deţine 15% din acţiuni. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, în anul 2012 firma a avut un venit din vânzări de 8.912.000 lei. Cu toate acestea, în declaraţia de avere pentru anul 2012 Vladimir Cebotari nu a indicat firma. CNI a cercetat cazul, dar a constatat lipsa vreunei încălcări şi a clasat dosarul. Fostul şef de la Calea Ferată are un apartament în Chișinău, dar locuiește într-o casă cu două nivele din care deține doar jumătate. El nu a indicat însă valoarea cadastrală a locuinţei în declarația de avere, spunând că aceasta nu este finisată, precizează Moldova Curată.
Alexandru Jizdan - Ministerul Afacerilor Interne
Alexandru Jizdan este unul dintre cei mai controversați membri ai Guvernului Filip. Colonelul şi-a început activitatea în Ministerul Afacerilor Interne încă în 1995. Acum șapte ani a fost decorat de către Gheorghe Papuc, ministrul de Interne de atunci, pentru că i-a îndeplinit ordinele în timpul evenimentelor din aprilie 2009. În 2010 a fost numit şef al Departamentului Servicii Operative din cadrul MAI, fiind destituit din funcţie în februarie 2013, pe fondul scandalului legat de vânătoarea din “Pădurea Domnească”. În 2014 a participat la fondarea Asociației Veteranilor Serviciilor Operative ale Ministerului de Interne. În octombrie 2015, a ajuns director al Serviciului de Informații și Securitate.
În calitate de preşedinte al organizaţiei, Alexandru Jizdan a criticat dur reforma din MAI, inţiată de fostul ministru Dorin Recean. Recent, acesta a fost vizat în cadrul unei investigații realizate de Rise Moldova. Jurnaliștii au dezvăluit că Jizdan ar fi unul dintre apropiații lui Renato Usatîi, liderul “Partidului Nostru”, şi că ar fi fost propus la conducerea SIS de către democratul Vladimir Plahotniuc. Rise Moldova a publicat un set de înregistrări audio în care politicianul pro-rus Renato Usatîi descrie în detalii relația sa pe bani cu ofițerii Alexandru Jizdan și Alexandru Pânzari. Cel din urmă i-a a fost adjunct lui Jizdan la DSO.
Potrivit declarației pe venit pentru anul 2014, Alexandru Jizdan a avut un salariu de 209.000 de lei și o pensie de peste 62.000 de lei. Familia lui Jizdan deține un apartament de circa 70 de metri pătrați, cumpărat în 2000, și două automobile: un Subaru Legacy, fabricat în 2006 și cumpărat în 2007, și Volkswagen Golf, fabricat și cumpărat în 2013.
Iurie Chirinciuc - Ministerul Transporturilor
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor va fi condus și în continuare de actualul deputat liberal şi om de afaceri Iurie Chirinciuc. Fost patron al Clubului de Fotbal FC Costuleni (satul său de baştină - n.r.) şi preşedinte al Organizaţiei teritoriale Ungheni a PL, Chirinciuc poate fi numit pe bună dreptate unul dintre cei mai bogaţi miniştri. Acesta are mai multe afaceri în Republica Moldova și în România. Locuieşte în Capitală împreună cu soţia şi cei doi copii, într-o casă cu suprafaţa de 255 de metri pătraţi, are un Lexus GX470, fabricat în anul 2005, şi deţine trei terenuri în judeţul Iaşi din România. Tot acolo mai are în proprietate un apartament de 76 de metri pătraţi şi alte trei imobile.
Iurie Chirinciuc este acţionar unic al concernului Moldacom Grup SRL, cu sediul la Iaşi, specializat în producerea mobilei şi de unde a încasat anul trecut un venit de aproape 39.000 de lei româneşti. Firma este administrată de soţia sa, Tamara Chirinciuc, care, potrivit Ziarului de Gardă, a fost condamnată în România la opt luni de închisoare cu suspendare, în anul 2013, pentru că a achiziţionat mobilă din San Marino şi a vândut-o în Estonia, fără a achita taxele vamale.
Liberalul mai deţine cote de participaţie în alte cinci firme moldoveneşti, două dintre care se ocupă cu prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, iar altele două - cu producerea mobilei, toate cu sediul la Ungheni. Pe lângă salariul obţinut de la firma Moldacom Grup, liberalul mai indică în declaraţia pe venit şi suma de peste 52.000 de lei, obţinute de la compania Rovigo SRL al cărei director a fost în perioada 1998-2013, potrivit CV-ului. De altfel, politicianul este fondator şi fost preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din Republica Moldova.
Anatol Şalaru - Ministerul Apărării
Anatol Şalaru, fost ministru al Transporturilor în perioada 2009-2013, a fost numit şef la Apărare. Conform declaraţiei de venit pentru anul trecut, liberalul deţine două apartamente la Chişinău, de 55 şi, respectiv, 39 de metri pătraţi, trei terenuri agricole, un depozit bancar în sumă de 30.000 de euro şi conduce un automobil Mercedes fabricat în 1996. Soţia sa, Carolina Şalaru, este proprietara companiei FoodStock SRL, cu sediul la Bucureşti, şi este titulara unui apartament de 186 de metri pătraţi în capitala României, acolo unde este stabilită întreaga familie.
De-a lungul anilor, Anatol Şalaru a ocupat mai multe funcţii în cadrul Grupului Financiar Ascom-Grup al miliardarului Anatol Stati, fiind director al reprezentanţei din Turkmenistan (1997-1999) şi Irak (2003-2008). Numele său este legat de scandalul "trenurilor europene renovate” de la Calea Ferată din Moldova. Mai exact, în 2012, pe când era ministru, a fost încheiat un contract de peste 12 milioane de euro cu societatea RMAR Paşcani din România pentru renovarea completă a cinci trenuri, însă garniturile s-au defectat la scurt timp după ce au fost modernizate. Pe acest caz a fost deschis un dosar penal, clasat la scurt timp, din lipsă de probe.
Corina Fusu – Ministerul Educației
Ministra Educaţiei, liberala Corina Fusu, a absolvit Facultatea de Biologie, dar este cunoscută și ca jurnalistă, domeniu în care a activat mai bine de 30 de ani. A preluat conducerea instituției după ce, timp de trei ani, Ministerul Educației a fost condus de Maia Sandu. Liberala a fost criticată de mai multe ori de opinia publică pentru faptul că a oprit mersul reformei în Educație lansată de predecesoarea sa.
În declaraţia pentru anul 2014 ea a indicat salariul de peste 160.000 de lei din activitatea de deputat şi o indemnizaţie de 13.000 de lei. Fusu mai deţine un teren de 0,064 hectare în Anenii-Noi şi un apartament de 86 de metri pătraţi, cu o valoare cadastrală de aproape jumătate de milion de lei.
De-a lungul anilor, Fusu uita să indice în declaraţiile de venit o firmă în care deţine 10% din acţiuni. Este vorba despre „Alfort-Prim” SRL, înregistrată în 1999 şi care nu mai funcţionează, dar care a rămas în registrul Camerei Înregistrării de Stat. Potrivit datelor oficiale, întreprinderea s-a ocupat de comerţul cu ridicata pe bază de tarife sau contracte, activităţi de cercetare a pieţei şi de sondaj al opiniei publice, intermedieri pentru vânzarea unui asortiment larg de mărfuri etc. De altfel, firma îşi are sediul chiar în apartamentul familiei ministrei de pe strada Academiei din Chişinău.
Valeriu Munteanu - Ministerul Mediului
Valeriu Munteanu, vicepreşedintele PL, este licenţiat în Drept, iar până în 2009, când a devenit deputat, a fost director de proiect în cadrul diferitor asociaţii obşteşti, dar şi primar în satul de baştină, la Floreni, Anenii-Noi (2007).
Anul trecut el a avut un venit de peste 150.000 de lei din activitatea de deputat şi alte aproape 116.000 de lei - indemnizaţii. Liberalul are o casă de locuit la Floreni, cu suprafaţa de 220 de metri pătraţi.
Ruxanda Glavan - Ministerul Sănătăţii
Ruxanda Glavan a venit la şefia Ministerului Sănătăţii din fotoliul de ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, funcţie ocupată de la 18 februarie 2015. Până atunci, ea a fost viceministru în aceeaşi instituţie timp de doi ani. Cu studii medicale şi un MBA la Grenoble, Franţa, ea a renunţat la cariera de medic şi s-a lansat în afaceri.
În perioada 2006-2013, Ruxanda Glavan a fost director al companiei Glavirux SRL, specializată în importul şi distribuţia utilajului medical, a preparatelor farmaceutice, a produselor cosmetice şi de igienă personală. Firma a ajuns în atenţia opiniei publice după ce avocata Ana Ursachi a acuzat-o pe Glavan în 2013 că ar fi fost implicată într-o schemă de contrabandă cu aparate de măsurare a glicemiei la Moscova, Rusia.
Deşi nu mai este administratoare a firmei, Ruxanda Glavan rămâne acţionar unic al companiei. Potrivit Agenţiei Achiziţii Publice, din 2012 până acum, Glavirux SRL a încheiat cel puţin 120 de contracte de achiziții cu statul, oferind aparataj, produse şi teste medicale instituțiilor medico-sanitare de pe tot teritoriul Moldovei, în sume de la câteva zeci la câteva sute de mii de lei. Printre acestea se numără trei contracte şi trei contracte adiţionale de majorare încheiate cu Asociaţia medicală Centru din Chişinău, al cărei şef este mama Ruxandei Glavan, Adela Glavan.
Aceasta locuieşte împreună cu soțul ei, Aureliu Cincilei, viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, într-o vilă de lux din sectorul Râşcani al Capitalei. Casa cu o suprafaţă totală de 349 de metri pătraţi este estimată de experții imobiliari la nouă milioane de lei. Potrivit declaraţiei pe venit pentru anul 2013, cei doi mai deţin o casă de locuit, două apartamente, două maşini marca Toyota şi un Lexus, trei terenuri şi 16 conturi bancare.
În 2014, Comisia Naţională de Integritate a dispus iniţierea unui control pe numele lui Aureliu Cincilei, privind încălcarea regimului declarării veniturilor şi proprietăţilor pentru 2013, iar în luna mai a acestui an CNI a constatat că acesta nu a inclus în declaraţia pe venit mai multe automobile şi 30 de conturi bancare, deţinute împreună cu soţia. Totuşi, CNI a decis clasarea cauzei, motivând prin “lipsa încălcării intenţionate”.
Potrivit declaraţiei pe venit pentru anul 2014, Ruxanda Glavan a avut un salariu de aproape 50.000 de lei şi alte circa 80.000 de lei au constituit indemnizaţia. Soţul ei a obţinut un salariu de aproape 740.000 de lei de la BNM şi alte circa 30.000 de lei din funcţia de preşedinte al Eurocreditbank.
Eduard Grama - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
Este fost șef adjunct al Biroului Vamal Chișinău, dar și ex-director general al companiei „Chateau Vartely” din Orhei. Până acum, a ocupat fotoliul de viceministru al Agriculturii, fiind numit în funcţie în mai 2015, în componenţa Guvernului Gaburici, apoi reconfirmat în Cabinetul condus de Valeriu Streleţ. În decembrie, şi-a dat demisia.
Portalul Moldova Curată a scris anterior că Grama a devenit student abia la vârsta de 30 de ani şi şi-a făcut studiile timp de şapte ani, la secția frecvență redusă a Facultăţii de Drept a Institutului Nistrean de Economie și Drept de la Bălți. “Studiile la Bălți au fost mai mult într-o glumă. Atunci lucram la Soroca, am locuit doi ani acolo, făceam o fabrică de hibrizi de floarea soarelui şi cu prietenii mei ne-am gândit să facem studii la Drept. (...) Nu aveam timp pentru studii, eu am muncit”, declara funcţionarul jurnaliştilor.
În declaraţia de venit pentru anul 2014, Grama a trecut salariul de 88.582 de lei din activitatea de adjunct a Biroului Vamal Chişinău. Soția sa, Tatiana Grama, administrează o afacere în domeniul alimentației și vinificației – societatea de tip închis „Poliproiect” - din care a avut un venit de peste 50.000 de lei. Cei doi mai deţin un teren pentru construcţii de 0,106 hectare, o casă de locuit de 163,7 metri pătraţi şi două construcţii auxiliare a câte 29,8 metri pătraţi şi 59,5 metri pătraţi, toate cumpărate în anul 2013. Familia Grama mai are şi două împrumuturi bancare, contractate în 2014.
În 2012, Eduard Grama avea în proprietate şi un apartament cumpărat încă în 2007 cu jumătate de milion de lei și un automobile de model Skoda Superb, cumpărat în 2012, dar pe care le-a vândut, fapt reflectat în declaraţia pentru anul următor. Tot în 2013, pe lângă salariul de puțin peste 100.000 de lei, soţia acestuia a mai primit și o donație de jumătate de milion de lei. Numele donatorului nu a fost indicat în declarație.
Victor Zubcu - Ministerul Tineretului şi Sportului
Are 33 de ani și este cunoscut ca un activist al PD. CV-ul oficial al candidatului nu se regăsește pe pagina oficială a Ministerului Tineretului și Sportului (MTS), instituție unde a activat în calitate de viceministru din martie 2015 până în prezent. A fost numit în această funcție după ce anterior a activat, tot în calitate de viceministru, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC). Prime TV relata în 2013 că Victor Zubcu a aflat că va deveni viceministru la MDCR de la prim-vicepreşedintele democraţilor, Vlad Plahotniuc, la o tabară a tinerilor PD, organizată la Orhei.
Până a aunge în funcții de conducere, a fost, începând cu 2005, secretar general al Tinerilor Democrați din cadrul PD, iar din 2007 - președintele Federației Organizațiilor Studențești și de Tineret din Moldova. Tot din 2007, Zubcu a activat în calitate de coordonator al Aparatului central al Partidului Democrat.
În declarația de avere pentru 2014, acesta a indicat venituri de circa 124.000 de lei – salariul de la MDRC. În declarație mai apar două carduri salariale pe care erau la momentul declarării peste 1.500 de lei. Conform datelor din declarație, Zubcu nu are nici casă, nici mașină.
Stela Grigoraș - Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei
Stela Grigoraş este directorul AO „Parteneriate pentru fiecare copil”, organizație care anterior s-a numit „EveryChild”. Este Doctor în Sociologie, în domeniul Protecţiei Sociale a Familiei şi Copilului. Organizația pe care o conduce este cunoscută grație mai multor proiecte de reformă a sistemului rezidențial. Pe site-ul oficial al acesteia se menționează că din aprilie 2010 până în noiembrie 2011, Stela Grigoraș a deţinut funcţia de membru şi vicepreşedinte al Grupului Consultativ Ad-hoc pentru problemele drepturilor copilului şi servicii sociale (CSS – CRS) al Consiliului Europei. Din anul 2002 este membru activ al consiliului de conducere al Organizaţiei Internaţionale de Asistenţă Parentală Profesionistă (IFCO), unde a deţinut şi funcţia de Preşedinte (2008-2009), fiind în prezent (din 2009) vicepreşedintele acestei Organizaţii.
De asemenea, Stela Grigoraș este membru al Societăţii Internaţionale pentru Prevenirea Abuzului şi Neglijării Copilului (International Society for the Prevention of Child Abuse and Neclect) şi al Societăţii Naţionale ai Asistenţilor Sociali. Este unul din Fondatorii Alianţei ONG-urilor active în domeniul protecţiei copilului şi familiei din Moldova. A făcut parte din Colegiul Ministerului Educației în perioada când instituția a fost condusă de Mihai Șleahtițchi. Potrivit revistei „VIP Magazin”, este singura femeie care a susţinut un discurs în Camera Lorzilor din Londra, cu scopul de a sensibiliza legislatorii britanici privind necesitatea investiţiilor din partea Regatului întru redresarea situaţiei copiilor şi a familiilor din Republica Moldova.
Deoarece vine din mediul neguvernamental, Stela Grigoraș nu a făcut până în prezent nicio declarație cu privire la venituri și proprietate. Soțul acesteia însă, Vasile Grama, care a fost director al Centrului pentru Finanțarea Cercetării Fundamentale și Aplicative în cadrul Academiei de Științe a Moldovei, a depus o declarație cu privire la venituri și proprietăți în 2012, în care indică faptul că a ridicat circa 93.000 de lei din activitatea la Academie, dar și din cea de profesor la UTM, unde este angajat prin cumul. Alte circa 103 mii Grama le-a încasat de la ONG-ul condus de soția sa, pentru activitatea de inginer-consultant. De asemenea, este declarat venitul soției, adică al Stelei Grigoraș, în mărime de 730.000 de lei.
La capitolul Bunuri Imobile, Grama declară, fără să indice valoarea cadastrală, un teren de 0,06 hectare dobândit în 2009, un teren intravilan de 0,03 hectare și un teren agricol de 4,4 hectare dobândit în 2012. Ultimele două terenuri au fost obținute prin moștenire. De asemenea, fără a indica valoarea cadastrală, Vasile Grama declară două apartamente, de 120 și, respectiv, 240 de metri pătrați, achiziționate în 1991 și, respectiv, 2007, două case, una pe jumătate terminată (în 2012), de 500 de metri pătrați și alta de 70 de metri pătrați și un garaj de 180 de metri pătrați, achiziționat în 2007. Potrivit aceleiași declarații, familia Grama-Grigoraș nu ar avea automobile în proprietate.
Soțul Stelei Grigoraș este, de asemenea, co-fondator, cu o cotă-parte de 34%, la Societatea Comercială Geometprof SRL, firmă înregistrată într-unul din apartamentele lui Vasile Grama, al cărei gen principal de activitate sunt serviciile de cercetări geodezice. În 2012, firma a raportat circa 600.000 de lei venituri din vânzări. Compania are două contracte încheiate cu statul, în valoare de circa 100.000 de lei. Din comentariile de pe rețelele de socializare reiese că Stela Grigoraș este fina de cununie a deputatei PD Valentina Stratan.
Octavian Armașu - Ministerul Finanțelor
Octavian Armaşu a absolvit Universitatea Tehnică din Moldova, iar între 2002 şi 2006 şi-a făcut studiile în cadrul Programului CFA la „CFA Institute” (SUA). Și-a început cariera în cadrul companiei Südzucker Moldova S.A. în 1999, iar din 2004 până în prezent este director financiar. În afară de activitatea în cadrul acestei companii, Octavian Armașu este co-fondatorul altor două firme. Astfel, la sfârșitul lui 2009, împreună cu Galina Zablovscaia, Armașu a înființat Rustgal SRL, specializat în comerț. A doua companie, Agro-SZM SRL, mult mai prosperă, a fost fondată la sfârșitul lui 2007 alături de Victor Hropotinschi și Alexander Koss, dar și de Î.M. Sudzucker-Moldova S.A., fiind o companie fiică a societății pe acțiuni. Compania are un capital social de peste 193 de milioane de lei, iar genul principal de activitate al acesteia este cultura cerealelor și leguminoaselor boabe, inclusive producerea semințelor. În raportul financiar din 2012, firma raporta peste 66 de milioane de lei venituri din vânzări. Deoarece vine din sectorul privat, Octavian Armașu nu a completat până în prezent nicio declarație cu privire la venituri și proprietate.
Octavian Calmâc - vicepremier, Ministerul Economiei
Octavian Calmâc este din satul Bardar, raionul Ialoveni. Și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Matematică Aplicată, la Academia de Studii Economice din Moldova, unde a obținut o diplomă în management, și la Institutul de Instruiri Politice Comerciale din Geneva. Timp de șase ani, din octombrie 2009, a fost în funcția de viceministru al Economiei. Prin funcția pe care o deține a fost reprezentant al statului în Consiliul de Administratori ai Băncii de Economii, dar susține că nu a participat la luarea deciziilor dubioase, aflându-se în minoritate.
În declarația cu privire la venituri și proprietate din 2014, Octavian Calmâc indică un salariu de 164.000 de lei și încă aproximativ 470.000 de lei ca reprezentant al statului la Moldexpo, Moldova Gaz SA, Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare și Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială, Metalferos și Magazinul UN.IC.
În afară de aceasta, împreună cu soția, Angela Capița, ridică dobânzi în valoare de 44.000 de lei de la compania pe care o dețin – AI-Export SRL, specializată în comerțul și exportul cerealelor, semințelor și furajelor pentru animale. Firma a raportat în 2012 162.000 de lei venituri din vânzări. Calmâc a mai declarat două case de locuit achiziționate în 1999, cu o valoare cadastrală de aproape 700.000 de lei și un automobil de model Toyota, achiziționat în 2013 la un preț de 18.000 de euro. De asemenea, familia Calmâc are conturile pline – în jur de un million de lei, peste 800 de dolari SUA și circa 4.000 de euro sunt depozitați în băncile din țară.
Vasile Bîtcă - Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor
Fostul poliţist Vasile Bîtcă a ajuns în fotoliul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor în februarie 2015, în Guvernul Gaburici, mandat pe care l-a păstrat și în Guvernul Streleţ. Membru activ al PD, Vasile Bîtcă a ajuns să exercite funcţia de preşedinte al organizaţiei teritoriale a formațiunii. Originar din oraşul Nisporeni, Vasile Bîtcă şi-a început cariera în Poliţie. Din 1992 până în 1994 studiază la Şcoala Medie Specială de Poliţie a MAI, iar în perioada 2006-2009 îşi continuă studiile la Academia de Poliţie a MAI.
Pentru activitatea în Poliţie, dar şi pentru participarea la războiul de pe Nistru din 1992, Vasile Bîtcă este decorat cu mai multe distincţii: medalia "Pentru Vitejie", medalia "Crucea comemorativă", Ordinul "Credinţă Patriei" clasa III. Ulterior, Vasile Bîtcă renunţă la cariera în Poliție, în favoarea celei de politician. În urma scrutinului local 2007 ajunge în funcţia de viceprimar al oraşului Nisporeni, iar în 2011 este avansat în fotoliul de preşedinte al raionului Nisporeni, funcţie pe care o deţine până în decembrie 2014.
Vasile Bîtcă a ajuns în atenţia presei în urma scandalului “pomenilor electorale” de la alegerile prezienţiale din România. Ziarul de Gardă a scris că, în timpul primului tur al scrutinului electoral pentru funcţia de preşedinte al României, desfăşurat la 2 noiembrie 2014, Bîtcă şi subalternii săi din PD ar fi corupt alegătorii. Cei care deţineau cetăţenia României erau îndemnaţi să-l voteze pe candidatul Victor Ponta, iar pentru aceasta erau remuneraţi cu bani şi cadouri, inclusiv ceasuri de mână. Inspectoratul de Poliţie din Nisporeni a pornit atunci investigarea presupusei coruperi, dar în cele din urmă s-a renunţat la investigaţii pe motiv că legislaţia moldovenească nu prevede reglementarea scrutinului prezidenţial din România.
Potrivit declaraţiei de avere, ministrul are o casă în Nisporeni, de 160 metri pătrați, un apartament de 80 de metri patraţi în centrul Capitalei, mai multe terenuri agricole cu o suprafaţă de peste șase hectare. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior că familia ministrului administrează firma Pabinis-Com SRL, cu sediul la Nisporeni. SRL-ul este înregistrat pe numele Ninei şi al Ludmilei Pohomea, sora şi nepoata ministrului. Totodată, Natalia, soţia ministrului, este angajata acestei firme. Din 2013, în doar doi ani, (perioadă în care actualul ministru deţinea funcţia de preşedinte al raionului - n.r.) SRL-ul a beneficiat de cel puţin 16 contracte cu Primăria Nisporeni şi cu Consiliul Raional.
Acestea depăşesc suma de cinci milioane de lei. Oficialul crede că nu ar fi existat vreun conflict de interese în aceste contractări. „Soţia mea este doar angajată la această întreprindere, iar firma, care aparţine surorii şi nepoatei, a luat contractele legal, participând la licitaţie. Contractele au fost semnate cu Primăria Nisporeni şi nu cu Consiliul Raional şi nu văd niciun conflict de interese”, declara Bîtcă în luna martie. El nega că familia sa ar mai gestiona şi alte firme. Am sunat atunci la „Pabinis-Com”, iar la telefon a răspuns chiar Natalia Bîtcă. Aceasta a precizat că Ludmila Pahomea locuieşte în afara Republicii Moldova. Natalia şi-a contrazis soţul, acum ministru, precum că ea ar fi o simplă angajată şi ne-a spus că e „administratorul principal”. Deşi spune că nu mai are alte SRL-uri, funcţionarul este contrazis de datele Camerei Înregistrării de Stat (CÎS), care-l dau fondator, împreună cu soţia, la „NV-Pozitiv”, înregistrată în iunie 2009, cu sediul în Chişinău, str. Sprâncenoaia 6/4.
Ministrul este şi unul din sponsorii PD, donând 80.000 de lei în perioada electorală din 2015. La 13 ianuarie, Vasile Bîtcă a fost alături de Vlad Plahotniuc la mitingul din scuarul Teatrului de Operă şi Balet şi a fost primul care a anunţat că omul de afaceri este candidatul democraţilor la funcţia de prim-ministru.
Vasile Botnari – Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor
Vasile Botnari este economist de profesie. Între 2010 și 2013 a fost deputat, iar din 31 mai 2013 până pe 30 iulie 2015 - ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.
Vasile Botnari nu are experiență în domeniul Tehnologiilor Informaționale, întreaga sa activitate axându-se pe domeniul Transporturilor. Astfel, în anii 2000 a fost, pe rând, directorul general al Companiei „Chişinău Aeroport Service”, al Companiei aeriene „Air Moldova” și al Agenţiei Transporturi a Republicii Moldova. Ziarul „Adevărul” Moldova scria anterior despre el că ar fi multimilionar și ar lucra pentru Vlad Plahotniuc. Din 2003 şi până în 2005 a fost reprezentantul companiei aviatice italiene "Club Air" în Republica Moldova, după care a lucrat ca manager la compania Nobil Air, controlată de Vlad Plahotniuc. În anii 2009-2011 a făcut parte şi din Consiliul de Administraţie al băncii Victoriabank, care, de asemenea, era controlată de Vlad Plahotniuc.
Potrivit ultimei declarații cu privire la venituri și proprietate, pentru 2013, Vasile Botnari nu are nici terenuri, nici casă, ci doar o mașină de model Skoda, procurată în 2012 cu 347.000 de lei. Deși oficial nu are o casă în proprietate, conturile bancare ale oficialului sunt pline. În 2012 acesta indica în declarația pe venit două depozite bancare, unul de trei milioane de lei şi altul de 41.000 de dolari. Un an mai târziu depozitele bancare au sărăcit considerabil, până la 20.000 de dolari circa 110.000 de lei.
Vasile Botnari și soția acestuia, Natalia, au fondat două firme. Soția sa este administratoarea și fondatoarea firmei A&N Service SRL, specializată în servicii. Datele de la Camera Înregistrării de Stat îl prezintă pe noul ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor în calitate de fondator al firmei SC Vabaro Lux SRL, cu sediul în Străşeni. Vasile Botnari deţine o cotă-parte de 30% din firma specializată în tâmplărie.
Într-o anchetă din 2013, reporterii Ziarului de Gardă scriau că Vasile Botnari este naşul Danielei Guma şi al lui Anatolie Moruz, fiica şi respectiv ginerele lui Valeriu Guma. Pe 30 decembrie 2012, la o săptămână de la moartea omului de afaceri Sorin Paciu în “Pădurea Domnească”, Vasile Botnari a participat împreună cu finul său, dar şi Valeriu Guma la o nouă vânătoare în rezervaţia naturală.
Irina Vlah, bașcanul Găgăuziei
Irina Vlah este guvernatoarea UTA Gagauz-Yeri din primăvara anului 2015. Ea a fost candidatul oficial al Partidului Socialiștilor pentru postul de bașcan. Presa scria că, de fapt, Vlah a fost candidatul susținut fățiș de Rusia în ultimele alegeri din Găgăuzia.
Până a veni în postul de guvernator, ea a deținut mandatul de deputată în Parlamentul Republicii Moldova, începând cu luna martie 2005, fiind aleasă de fiecare dată pe listele Partidului Comuniștilor. După alegerile din noiembrie 2014, la prima ședință a forului legislativ, ea a anunțat că părăsește formațiunea și rămâne deputată independentă. În fotoliul de deputat venise din funcția de şefă a Direcţiei juridice a UTA Găgăuzia, iar perioada 1996-2003 a fost juristă în cadrul Inspectoratului Fiscal din Ceadîr-Lunga.
Cât a fost parlamentară, Vlah a indicat în declarațiile de avere doar câștigul salarial din Parlament și cel din activitatea didactică, fiind lector la Universitatea din Comrat, și nicio casă, terenuri sau firme. În anul 2012 și-a cumpărat mașină – un BMW X3 fabricat în 2008, care potrivit declarației depuse în 2014, valorează 15.000 de dolari. Totuși, în anul în care s-a făcut cu automobil, ea nu l-a indicat în declarație. Irina Vlah declara într-o anchetă RISE că nu este proprietara mașinii, ci a avut procură pentru a o conduce, de asta a omis să o treacă în declarație. Deși s-a numărat printre deputații cu cele mai modeste venituri, în ultima campanie electorală pentru alegerea bașcanului din Găgăuzia, ea a avut un deviz de cheltuieli impunător.
Într-o investigație RISE se arată că până la 14 martie 2015, Vlah a cheltuit oficial pentru promovare 414.000 de lei, din care 20.000 de lei reprezintă contribuția personală. Asta în timp ce concurenții săi electorali au cheltuit de 4-5 ori mai puțin. Fratele ei, afaceristul Serghei Vlah administrează compania S.I. DEMIR-AGRO, la care mama acestora, Natalia Vlah, deține 100% din acțiuni.
Și această firmă a fost sponsorul ei în timpul alegerilor pentru funcția de bașcan. Reporterii de la RISE mai relatau că Vlah s-a bucurat în alegeri și de susținerea omului de afaceri Iurie Iacubov, care a devenit cunoscut după ce a finanțat referendumul din 2 februarie 2014 din UTA Găgăuzia, pentru care ar fi cheltuit peste un milion de lei. Plebiscitul nu a fost recunosut de Chișinău, iar Procuratura Generală a deschis mai multe dosare penale, pentru că organizarea lui a fost ilegală. Vlah a negat că Iacubov ar fi fost unul dintre sponsorii ei, în timp ce acesta și-a exprimat deschis susținerea, organizând la Comrat un concert care a avut un invitat special, interpretul rus Oleg Gazmanov, iar într-un spot video, Iacubov o numea pe Vlah „omul nostru”.
Numele Irinei Vlah apare și într-o listă neagră a candidaților la alegerile parlamentare din 2009, întocmită de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat, în care este indicat că deputata a semnat şi promovat proiecte de legi calificate de specialişti ca fiind supuse riscurilor de coruptibilitate şi care pot leza interesul public, între care proiectul de lege privind privatizarea „AIR Moldova”, a Complexului Hotelier „Codru”, a Cantinei Aparatului Guvernului şi a CET-urilor. De când este guvernatoare, Irina Vlad a făcut mai multe drumuri la Moscova și de fiecară dată a revenit cu promisiuni de sprijin din partea Rusiei. În vara anului trecut, în urma vizitei sale la Moscova, ea declara că „Găgăuzia este puntea care leagă Moscova de Chişinău”.
Gheorghe Duca - președintele Academiei de Științe a Moldovei
Gheorghe Duca este președintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei din anul 2004. Între anii 1998 și 2001 a fost deputat pe listele Blocului pentru o Moldovă Democrată şi Prosperă (BepMDP) și președinte al Comisiei parlamentare pentru cultură, știință, învățământ și mass-media. Apoi revine în Legislativ pe listele Blocului Electoral „Alianţa Braghiş” și este propus pentru funcția de ministru al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (2001-2004). Este autorul mai multor publicații științifice, a participat în proiecte naționale și internaționale, a obținut titluri și distincții etc.
Totuși academicianul omite în biografia sa data de 4 aprilie 2005, când a acceptat să fie contracandidatul liderului comunist Vladimir Voronin pentru funcția de șef al statului, numai pentru a fi validată procedura de votare în Parlament. Duca a obținut atunci doar un vot. Astfel, Voronin a fost reales în funcţia de președinte al țării.
Gheorghe Duca a ajuns de mai multe ori în vizorul CNI. În aprilie 2014, Comisia Națională de Integritate (CNI) a inițiat o procedură de control în privința lui Duca, pentru încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, al conflictului de interese și cel al incompatibilității,după ce jurnal.md a scris că demnitarul nu şi-ar fi trecut toate averile în declaraţia de venituri şi proprietăţi pentru anul 2012. La categoria „Venitul obţinut din înstrăinarea bunurilor mobile şi imobile” academicianul nu declara nimic, deşi datele de la Cadastru arătau că pe 29 iunie 2012 a vândut o casă cu trei niveluri situată pe strada Valea Dicescu din sectorul Centru al Capitalei.
Totodată, atunci societatea civilă a semnalat un eventual conflict de interese - luarea mai multor decizii de transmitere a aproape o sută de hectare de pământ şi a mai multor imobile ce aparțin AȘM, condusă de Gheorghe Duca, în gestiunea Universității AȘM, al cărei rector este soția sa. La 23 mai 2013, CNI a adoptat un act de constatare privind lipsa încălcării regimului juridic al conflictului de interese de către Gheorghe Duca. Atunci presa l-a acuzat de faptul că acesta și-a numit soția în funcția de rector interimar al Universității Academiei de Științe, fiind în conflict de interese.
Cât despre averea sa, Gheorghe Duca declară nouă terenuri, dintre care șase îi aparțin lui, iar alte trei au fost obținute prin donație de către soția sa. Terenurie au fost dobândite între anii 2000 și 2008, unul fiind destinat pentru construirea unei locuințe. Președintele AȘM mai are o casă de locuit care valorează aproape două milioane de lei, un garaj de aproape 130.000 de lei, precum și un teren cu o construcție neterminată, în valoare de 95.000 de lei, scris pe numele soției. Gheorghe Duca are și o mașină de lux – un Hyundai Tucson din 2011, dar și zece conturi în bancă împreună cu soția sa. Două conturi sunt în valută: unul în euro și altul în dolari. Pe ultimul are un depozit la Unibank de 40.000 de dolari. Celălalt cont este curent și, în 2013, pe acesta au intrat 3.785 de euro. Totodată, el deține 10% din acțiunile SRL Avantchim. Firma desfășoară activități cu metale și pietre prețioase, funcționarea caselor de amanet, importul și fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanțelor și a materialelor chimice, toxice etc. Soția sa, Maria Duca, are și ea acțiuni - 30% la SRL Excert.
Într-un singur an - 2013, Gheorghe Duca și soția sa au câștigat numai din salarii peste o jumătate de milion de lei. Dacă se adaugă și indemnizațiile, pensiile de vârstă sau plățile pentru expertize, veniturile acestora se ridică la aproape un milion. În anul 2012, academicianul și-a creat trei depozite bancare: 35.000 de dolari, 314.000 de lei și 792.000 de lei. Totodată, în anul 2013 a contractat un credit de peste un milion de lei cu o rată a dobânzii de 11%, cu scandența în 2018.
Gheorghe Duca a fost reales în funcția de președinte al AȘM în aprilie 2014, când a câştigat cel de-al treilea mandat consecutiv, chiar dacă legea prevede doar două.
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Investigaţii din aceeaşi categorie:
Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Comentarii