Justiţie

Consiliul Superior al Magistraturii ajută judecătorii compromiși să plece din sistem onorabil?

Foto: CIJM
Autor: CIJM
18/12/2012 5389

În ultimii ani mai mulţi judecători care aveau probleme disciplinare au fost lăsaţi să plece din sistem onorabil, în loc să fie demişi. Faptul că magistraţii pleacă fără sancţiuni le permite să încaseze zeci de mii de lei ca indemnizaţie unică prevăzută de lege, dar şi să se încadreze în avocatură. Cel care are rolul principal în curăţirea sistemului de elemente ce prejudiciază imaginea justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pare să fi devenit un paravan pentru demisia onorabilă a judecătorilor compromişi. Mai mult, o bună parte din sancţiunile dictate de Colegiul Disciplinar al Judecătorilor (CDJ) sunt anulate sau “înmuiate” de CSM.

Numai în 2011 Colegiul Disciplinar a propus CSM să demită 3 judecători pentru grave abateri intenţionate. În toate cazurile CSM a dictat pedepse mai blânde şi i-a lăsat pe judecători în sistem. Magistraților vizaţi, Nicolae Nogai şi Valeriu Gâscă, CSM le-a schimbat sancţiunea din ”eliberare din funcţie” în ”mustrare aspră”, iar sancţiunea lui Alexandru Sandu a fost redusă până la ”mustrare”. Şi în cazul altor magistraţi pedepsele au fost anulate sau reduse la sancţiuni mai puţin severe.

„Nu manifestăm clemenţă, ci cântărim circumstanţele”

Nicolae Roşca, preşedintele Colegiului Disciplinar, crede că CSM, abilitat cu funcţia de a valida, modifica şi anula hotărârile CDJ, procedează astfel pentru că nu întotdeauna „pătrunde în esenţa procedurilor disciplinare” din cauza volumului mare de lucru. «CDJ este specializat strict pe investigarea abaterilor disciplinare, are mai mult timp la dispoziţie, se întruneşte în şedinţă o dată pe lună. Pe când CSM are mult mai mult de lucru, de aceea se crează impresia că examinează hotărârile Colegiului Disciplinar aşa, ca printre altele. Sarcina pe care ne-o punem noi, la Colegiul Disciplinar, este ca nicio persoană să nu fie sancţionată pe bază de bănuieli. Noi nu privim judecătorul ca pe un infractor. Acolo unde găsim încălcarea, cu mici excepţii, hotărârile sunt aprobate practic unanim. Uneori se crează impresia că judecătorilor din CSM li se face milă de cei pentru care noi propunem sancţiuni. Se gândesc că au lucrat mult timp în sistem şi încearcă să minimalizeze pedepsele. Parcă, din milă, nu ar vrea ca o persoană care a lucrat în sistem 15-20 de ani să fie aruncată în stradă”, spune Nicolae Roșca.

„Eu nu cred că este vorba despre clemenţă sau de protejarea judecătorilor de către CSM, spune, în replică, membrul CSM, judecătoarea Dina Rotarciuc. Consiliul analizează toate actele care au fost prezentate pentru justificarea învinuirilor şi se vede că acestea au vorbit în favoarea judecătorilor. De aceea li s-a permis să mai activeze, dându-le posibilitate să-şi revadă unele poziţii şi să se corijeze. Când vine vorba despre eliberarea din funcţie a unui judecător, CSM pune pe cântar toate circumstanţele care îl privesc ca personalitate şi ca specialist. Nu ţin minte ce anume s-a pus pe cântar în cazul celor trei judecători, dar cu siguranţă au fost analizate absolut toate circumstanţele”.

„Avea o serie de abateri de neiertat”

Unul dintre judecătorii care a ajuns destul de des în vizorul Colegiului Disciplinar a fost preşedintele Judecătoriei Căuşeni, Petru Grumeza. În privinţa lui în 2010 au fost intentate 3 proceduri disciplinare. La 18 octombrie 2010 Colegiul Disciplinar a propus eliberarea acestuia din funcţia de preşedinte de instanţă, după ce a constatat o serie de abateri disciplinare în cadrul unei proceduri pornite de membrul CSM Anatolie Ţurcan. Astfel, pe vremea când Grumeza era preşedinte de instanţă, din Cancelarie au dispărut 3 dosare administrative şi unul penal, iar un act constatator a fost perfectat abia peste câteva luni. De asemenea, în 2009, şi-a repartizat sie o cauză penală, fiind în situaţie de incompatibilitate. În şedinţa Colegiului Disciplinar, magistratul a declarat că aceste abateri au fost comise din neatenţie, întrucât are foarte mult de lucru, dar şi din cauza unor angajaţi ai Judecătoriei, care nu şi-ar onora cum se cuvine obligaţiile de serviciu.

La 31 ianuarie 2011, în urma unui decret prezidenţial, Petru Grumeza şi-a pierdut funcţia de preşedinte de instanţă, pe care o deţinea din 2004, şi a rămas simplu judecător. Câteva luni mai târziu, la 11 octombrie 2011, el a depus cerere de demisie din proprie iniţiativă, iar CSM a acceptat-o. Respectiv, a primit indemnizaţia de câteva zeci de mii de lei, aşa acum prevede legislaţia în cazul demisiei onorabile a judecătorilor.

„Părerea mea personală este că asemenea persoane nu trebuiau să fie în rândul judecătorilor, spune membrul CSM, Dina Rotarciuc. Acum e avocat. Ceva trebuie să facă, nimeni nu l-a lipsit de licenţa de jurist. Eu niciodată nu aş apela la serviciile unui astfel de avocat. Lumea ar trebui să ştie cine este el şi să-şi aleagă un avocat pe măsură. Dar dacă oamenii vor ca interesele să le fie reprezentate de un asemenea avocat nu au decât să-şi asume consecinţele”.

„Din câte ştiu, Petru Grumeza a depus cerere de demisie benevolă sub presiunea acestor încălcări pe care le comisese. Avea o serie de abateri aproape de neiertat. Persoana care cu adevărat a încălcat trebuie eliberată din funcţie pentru că ar putea să se realizeze într-o altă activitate decât cea de a participa în sistemul judecătoresc. Sunt de acord că procurorii, judecătorii şi avocaţii sunt participanţi ai unui proces şi principialitatea, moralitatea, corectitudinea acestor participanţi trebuie să fie nepătată”, consideră preşedintele Colegiului Disciplinar, Nicolae Roşca.

„Acum m-am încadrat în activitate de avocat și muncesc în continuare. Trebuiau să mă demită? Pentru ce? Eu nu mai vreau să revin la trecutul ăsta. Pe alocuri au fost și nuanțe politice. Am demisionat din proprie inițiativă, am primit indemnizația în legătură cu demisia și acum sunt avocat”, atât ne-a declarat astăzi, la mai mult de un an de la demisie, Petru Grumeza.

„Neprelungirea mandatului este şi asta o sancţiune foarte dură”

Printre magistraţii care au plecat din sistemul judecătoresc în ultimii doi ani după ce au comis abateri disciplinare, însă nu au fost demişi sunt judecătorii de instrucţuie Mihai Drosu şi Sergiu Crutco. „Faptul că lor nu le-a fost prelungit mandatul şi nu au fost numiţi în funcţie până la limita de vârstă deja este o pedeapsă foarte dură, care echivalează cu demiterea, spune Dina Rotarciuc. Ei nu au beneficiat de indemnizaţia unică. Nu văd nimic rău că vor să devină avocaţi. Persoana trebuie să muncească undeva. Are studii, are copii şi trebuie să munceasă pentru a-şi întreţine familia”.

Unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Dumitru Visterniceanu, care este şi judecător la Curtea Supremă, doar că detaşat la CSM, consideră că nu întotdeauna asprimea pedepsei contribuie la corijarea judecătorilor. Magistratul spune că CSM nu poate să nu accepte demisia benevolă a unui judecător, chiar dacă acesta este subiectul unei proceduri disciplinare, ci să insiste pe eliberarea din funcţie. „Atunci când nimereşte în mreaja răspunderii disciplinare, judecătorul cântăreşte lucrurile şi alege cea mai bună soluţie pentru el. Şi dacă depune cerere de demisie, eu de exemplu înţeleg că îşi dă seama că a săvârşit ceva pentru care nu va fi iertat. Nu ştiu în baza cărei legi i-am putea interzice să plece din proprie inițiativă şi l-am forţa să plece din iniţiativa administraţiei. Eu de exemplu, când le-am spus colegilor din Lituania că la noi există o asemenea practică, mi s-a răspuns că trebuie să vă bucuraţi într-o oarecare măsură pentru că judecătorii Dvs. conştientizează ce au făcut şi îşi dau seama că nu vor fi iertaţi”, spune Dumitru Visterniceanu.

„Abateri sunt cu mult mai multe, dar din anumite motive nu se intentează proceduri disciplinare”

Atât reprezentanţii CSM, cât şi cei ai Colegiului Disciplinar, cad de acord într-o chestiune: cred că cea mai mare parte a judecătorilor sunt oneşti. „Eu pot doar spera că sancţiunile aplicate de Colegiul Disciplinar contribuie la corijarea magistraţilor şi la curăţarea sistemului. O parte din judecători se uită la noi cu speranţă, considerând că totuşi Colegiul Disciplinar este o structură care acţionează corect. Abateri sunt cu mult mai multe, dar din anumite motive nu se intentează proceduri disciplinare. A greşi e omeneşte. Dar greşelile comise cu intenţie nu trebuie iertate. Pur şi simplu cineva se străduie să expună situaţia în aşa fel încât să argumenteze că nu e atât de mare abaterea şi astfel să protejeze unele persoane prin neintentarea procedurilor disciplinare. Dar pentru omul care este în acest proces şi suportă consecinţele unei asemenea abateri a judecătorilor desigur că aceasta înseamnă foarte mult”, conchide Nicolae Roşca.

Statistici: În anul 2010 membrii CSM au intentat 52 de proceduri disciplinare în privinţa a 39 de judecători, în privinţa unora fiind pornite 2 sau mai multe proceduri. În anul 2011 au fost intentate 57 de proceduri disciplinare în privinţa a 50 de judecători. În cele mai multe s-a invocat încălcarea obligaţiei de imparţialitate şi aplicarea neuniformă a legislaţiei, intenţionat sau din neglijenţă gravă.

Articolul a fost scris în cadrul proiectului „Contribuția la sporirea transparenței și eficienței activității CSM din RM” implementat de Centrul de Resurse Juridice și finanțat de Fundația Soros-Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii