Justiţie

Respinși de președinte, fiii a doi foști magistrați compromiși insistă să devină judecători

Petru Harmaniuc și Corneliu Crețu (primii doi din dreapta) la şedinţa festivă de înmânare a atestatelor absolvenţilor promoţiei a cincea a INJ (2011-2013). Foto: Inj.md
Autor: Anastasia Nani
25/01/2016 5876

Corneliu Crețu și Petru Harmaniuc, fiii foștilor judecători Gheorghe Crețu și Valeriu Harmaniuc, s-au înscris în cursa pentru funcția de magistrat la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, unde sunt trei posturi vacante. Cei doi absolvenți ai Institutului Național al Justiției (INJ) au decis să-și încerce din nou norocul, după ce anterior candidaturile lor au fost respinse de președintele Nicolae Timofti. Atunci Corneliu Crețu a fost repartizat la Judecătoria sectorului Centru, iar Petru Harmaniuc - la Judecătoria sectorului Râșcani.

“În viziunea mea, la examinarea candidaturilor sus-menționate, înaintate pentru numirea în funcția de judecător, Consiliul Superior al Magistraturii a scăpat din vedere unele circumstanțe ce țin de integritatea și reputația acestor persoane și care trebuie să fie luate în calcul și coroborate cu statutul magistratului”, potrivit actului prin care șeful statului a respins în octombrie 2014 patru candidaturi (Corneliu Crețu, Petru Harmaniuc, Lucia Bagrin, Natalia Berbec care au absolvit INJ în martie 2013 - n.r.)

Fragment din actul președintelui prin care au fost respinse inclusiv canditaturile lui Corneliu Crețu și Petru Harmaniuc 
(24 octombrie 2014) 

În document se mai arată că circumstanțele și informațiile expuse de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în avizele consultative se referă "la conflicte de interese, relații cu persoane controversate, averi și mijloace financiare ce nu corespund veniturilor sau averi nedeclarate, implicări în activități ce afectează nepărtinirea sau diminuează încrederea publicului (...)"

Ulterior, membrii CSM le-au propus celor doi să candideze pentru o funcție vacantă la Judecătoria sectorului Botanica din Chișinău. Aceștia au insistat însă ca CSM să-i propună repetat președintelui pentru ocuparea posturilor de magistrat în instanțele unde au fost repartizați inițial. La sfârșitul anului 2014, membrii Consiliului nu au dat curs solicitărilor și au respins candidaturile tinerilor absolvenți ai INJ.

CSM le-a dat o șansă nouă

În octombrie 2015, la cererea lui Petru Harmaniuc și Corneliu Crețu, CSM a remis la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor materialele pentru o reevaluare “în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru accedere în funcţie de judecător”.

În decembrie, Colegiul a admis ambele candidaturi - Petru Harmaniuc cu 81 de puncte și Corneliu Crețu cu 79 de puncte – oferindu-le astfel posibilitatea să se înscrie la concursurile pentru funcțiile vacante din sistemul judecătoresc. Punctajul minim pe care trebuie să-l acumuleze un candidat la funcția de magistrat este de 70.  

Cei doi au luat o parte din puncte datorită recomandărilor pe care le-au obținut. Printre cei care l-au recomandat pe Corneliu Crețu este Ion Țurcan de la Judecătoria sectorului Centru, Nelea Budăi, vicepreședinta Curții de Apel Chișinău, dar și Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale. De altfel, tatăl lui Corneliu Crețu, Gheorghe Crețu, fostul judecător condamnat la doi ani cu suspendare în dosarul morții lui Sorin Paciu, ucis la vânătoarea ilegală din “Pădurea Domnească”, a revenit în avocatură, fiind apărător în cadrul Biroului asociat de avocați „Hanganu, Tănase & Partenerii”, fondat de Alexandru Tănase și Janeta Hanganu.    

La rândul său, Petru Harmaniuc a fost recomandat de către Iulia Sârcu, vicepreședinta Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Sveatoslav Moldovan, judecător în cadrul aceluiași colegiu, dar și de Ecaterina Palanciuc, care ocupă funcția de președinte interimar al Judecătoriei sectorului Centru.

În cele două hotărâri, membrii Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor nu au amintit însă despre motivele invocate de președinte atunci când a respins candidaturile. Chestiunea pentru suplinirea funcțiilor vacante este discutată astăzi, (marți, 26 ianuarie) la CSM. La cele trei posturi vacante pretind 21 de persoane. Printre acestea este și absolventa INJ Lucia Bagrin, candidatura căreia, la fel, a fost respinsă de președinte în octombrie 2014.

Averi de milioane

În aprilie 2013, după ce a absolvit Institutul Național al Justiției, Petru Harmaniuc a devenit asistent judiciar în cadrul Curții Supreme de Justiție. S-a concediat în martie 2015, iar peste câteva luni, în noiembrie, s-a reangajat în aceeași funcție la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău. Și Corneliu Crețu și-a început cariera în 2013, devenind asistent judiciar la Judecătoria sectorului Centru. Ambii au fost obligați să-și declare averea.

Astfel, Corneliu Crețu a declarat că pe parcursul anului 2013 (ultima declarație făcută publică pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate - n.r.) a avut un salariu de circa 27.000 de lei și o bursă la INJ de 6.300 de lei. Crețu mai arăta că deține a patra parte a unui apartament de 69 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 400.000 de lei, cumpărat în 1995. Fiul lui Gheorghe Crețu mai declara un Mercedes ML320, fabricat în 2008 și procurat în ianuarie 2013. Automobilul, dobândit prin comodat, valora 450.000 de lei. Potrivit declarației de venit, tot în ianuarie 2013, candidatul la funcția de magistrat fonda o companie în domeniul serviciilor de transport: CRC Transport LLC. 

Corneliu Crețu (stânga) și Petru Harmaniuc la CSM, în 2014. Captură: Jurnal TV

În iulie 2013, Ziarul de Gardă prezenta detalii despre averea lui Corneliu Crețu. Iată ce scriau jurnaliștii: “(…) con­duce un Mer­ce­des ML 320, fabri­cat în 2008, cu nume­rele de înma­tri­cu­lare KKK 666, care este înre­gis­trat în baza de date Registru pe numele unchiu­lui său, Zaha­ria Creţu. Tot­o­dată, proas­pă­tul absol­vent al INJ, can­di­dat la fun­cţia de jude­că­tor, este fon­da­tor al com­pa­niei de trans­port CRC Trans­port LLC, cu sediul în Ala­bama, SUA, înre­gis­trată pe adresa 16 E 24TH Ave­nue Lot #17 Gulf Sho­res, AL 36542. Cor­ne­liu Creţu a înre­gis­trat firma de trans­port pe data de 29 noiem­brie 2012 şi l-a numit în cali­tate de admi­nis­tra­tor pe un văr de-al său, Roman Vulpe, sta­bi­lit în sta­tul Ala­bama de mai mulţi ani.”

Petru Harmaniuc declara că pe parcursul anului 2014 a avut un salariu de 72.000 de lei. Asistentul judiciar arăta că deține un teren intravilan cu o suprafață de 0,065 hectare și cu o valoare cadastrală de circa 150.000 de lei, o casă de aproape 100 de metri pătrați și care cadastral valora 890.000 de lei, un garaj de 45 de metri pătrați, a patra parte a unui apartament de 65 de metri pătrați, precum și un alt imobil de 61 de metri pătrați, fără a oferi detalii. La capitolul "Bunuri Mobile" Petru Harmaniuc declara trei mașini: Mercedes Benz E220, automobil fabricat în 2012 și cumpărat în 2013, Toyota RAV4, mașină din 2002 și dobândită în 2009, dar și un autoturism de model BMW X5, fabricat în 2003 și cumpărat în 2012.  

Despre Petru Har­ma­niuc autorii de la Ziarul de Gardă notau că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit în comuna Stă­u­ceni, municipiul Chi­şi­nău. “Casa de lux, cu supra­faţa de 96,8 metri pătrați, valo­rează apro­xi­ma­tiv șapte mili­oane de lei. Potri­vit date­lor de la Cadastru, Petru Har­ma­niuc avea 18 ani când a cum­pă­rat lotul de pământ de la Stă­u­ceni prin con­tract de vânzare-cumpărare. Acesta şi-a con­struit casa pe tere­nul res­pec­tiv, iar în anul 2012 a făcut rece­pţia finală a între­gu­lui imo­bil”, se arată în articol.

Declarațiile cu privire la venituri și proprietate ale lui Corneliu Crețu (anul 2013) și Petru Harmaniuc (anul 2014)

La începutul anului 2015, Gheorghe Crețu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul omorului omului de afaceri Sorin Paciu. Tragedia a avut loc la sfârșitul anului 2012, când un grup de demnitari și businessmeni au participat la o vânătoare ilegală în Rezervaţia “Pădurea Domnească”. Gheorghe Crețu, singura persoană cercetată penal în acest dosar, a mai fost obligat să plătească despăgubiri de circa un milion de lei familiei Paciu, câte 1.500 de lei lunar până la atingerea majoratului fiicei victimei şi o altă amendă de 6.000 de lei.

După punerea sub învinuire, Creţu a fost nevoit să iasă din sistemul judecătoresc, revenind în avocatură. Acesta a devenit apărător încă la începutul anilor 1990. După ce timp de mai mulți ani a fost magistrat la Judecătoria sectorului Botanica şi la Tribunalul Chişinău, și-a reluat activitatea în avocatură din 2003 până în 2007. În acel an, a devenit judecător la Curtea de Apel Chișinău. Totodată, Gheorghe Creţu predă Drept procesual civil la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat.

La rândul său, Valeriu Harmaniuc, fost magistrat al Curţii de Apel Bălţi, dar și alți trei foști colegi de-ai săi Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Ala Nogai, au ajuns în vizorul procurorilor Anticorupție după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În decembrie 2014, oamenii legii au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. În document, procurorii au invocat faptul că membrii CSM s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru. În aprilie 2014, Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii