Justiţie

Moldova penală

Circa 100 de primari, majoritatea din opoziţie, au ajuns în ultimii cinci ani în vizorul organelor de anchetă. Cu probleme penale, unii trec de partea puterii

Imagine din spotul CNA realizat cu sprijinul UNDP. Captură video
Autor: Mariana Rață, Anastasia Nani
03/11/2017 14989

În cinci ani, din 2013 până în 2017, procurorii au intentat peste 100 de dosare penale în privința primarilor și președinților de raioane. Este un calcul elementar al reporterilor Centrului de Investigaţii Jurnalistice care au analizat informaţiile din surse deschise şi au discutat cu mai mulţi edili. Cel mai des, în atenția instituțiilor de drept ajung aleși locali care reprezintă partidele de opoziție. Unii dintre ei susțin că au și câte opt doare penale deschise într-un singur mandat. De regulă, doar o mică parte din aceste dosare ajung în judecată, iar numărul primarilor condamnați penal pentru infracțiunile care le sunt incriminate este infim. În schimb, cel puţin în ultimii doi ani, mai mulţi dintre primarii cu dosare penale au părăsit partidele din care făceau parte și s-au apropiat de Partidul Democrat. 

Lista primarilor cu dosare penale, ținută în secret 

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a solicitat Centrului Naţional Anticorupţie, dar şi Procuraturii Generale lista primarilor care, începând cu 1 ianuarie 2015 și până în prezent, au fost vizaţi în dosare penale, cu precizarea articolelor din Codul penal pentru care sunt sau au fost cerceţaţi, statutul în cadrul dosarelor, măsura preventivă care le-a fost aplicată, care a fost finalitatea dosarelor.

„Codul de procedură penală în vigoare nu prevede noţiunea sau statutul procesual de persoană vizată într-o cauză penală sau cercetată penal. Din aceste considerente, CNA nu vă poate furniza informaţie completă la întrebările 1-3 din solicitarea respectivă”, se arată în răspunsul semnat de Bogdan Zumbreanu, şef al Direcţiei generale urmărire penală a CNA, care ne-a recomandat să ne adresăm Procuraturii Anticorupție.

Pe lângă prevederile din Codul de procedură penală, şeful de direcţie face trimitere şi la Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi la Legea privind accesul la informaţie (articolul 19 - Refuzul accesului la informaţie).

La rândul lor, reprezentanţii Procuraturii ne-au scris că nu dispun de o „Bancă specială de date cu referire la categoriile de informaţii solicitate”. Astfel procurorii au expediat solicitarea noastră Ministerului Afacerilor Interne, care de asemenea a refuzat să ne ofere informația.

„Drept răspuns vă informăm că datele solicitate de dumneavoastră poartă caracter de informaţii oficiale cu accesibilitate limitată şi, în conformitate cu prevederile articolului 7 al Legii privind accesul la informaţie, exercitarea dreptului de acces la informaţie, în scopul respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane, este supusă restricţiilor, reglementate prin Legea privind protecţia datelor cu caracter personal. Pentru obţinerea acestei informaţii, solicitantul trebuie să fie conformat cerinţelor articolului 6, alineatul 1 «Prelucrarea categoriilor special de date cu caracter personal» al legii menţionate, care reglementează expres cazurile când prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal nu este interzisă”, ne-a scris Andrian Şova, directorul Serviciului tehnologii informaţionale al MAI.

Doar în perioada 2013 - 2014, Centrul Național Anticorupție (CNA) a administrat 51 de cauze penale care vizau primari din Republica Moldova. Cifrele şi lista edililor ne-au fost oferite de CNA încă la începutul anului 2015, înainte de alegerile locale din acel an. Aproape jumătate dintre primarii cu dosare erau membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), iar un sfert aveau carnete de membri ai Partidului Comuniștilor. În lista „penalilor” au ajuns doar cinci primari democrați, cu dosare deschise în 2013 - 2014. Am repetat solicitarea de informații în vara acestui an pentru a afla câți edili s-au ales cu dosare penale după ultimele alegeri locale, cele din 2015. De această dată, nici CNA, nici Procuratura Generală, nici Ministerul Afacerilor Interne nu au vrut să ne ofere date (detalii vedeți în caseta alăturată - n.r.).

Potrivit rapoartelor de activitate ale CNA, în 2015, au fost cercetați penal 12 primari, iar în 2016 - 15 primari și un președinte de raion. Informațiile culese de Centrul de Investigații Jurnalistice din presă, de pe site-urile CNA, cel al Procuraturii și din informațiile oferite de partidele politice, arată că, în acest an, s-au ales cu dosare penale cel puțin zece primari. În aproape 90 la sută din cazuri, aleșilor locali le este incriminat fie abuzul de serviciu, fie depășirea atribuțiilor de serviciu.

Dosare penale pentru primari PLDM și PN

Din cele aproape 30 de cazuri făcute publice de CNA și Procuratură din 2015 până prezent, pe care le-a identificat şi analizat Centrul de Investigații Jurnalistice, în opt dosare penale au figurat actuali primari din partea PLDM, în altele zece – primari din partea Partidului Nostru (PN), iar în trei cazuri – primari liberali. În atenția procurorilor au ajuns și doi primari democrați, dar și un preşedinte de raion din partea Partidului Comuniştilor (PCRM). Nu am identificat niciun caz în care procurorii să pornească dosare penale pe numele primarilor socialiști.

Este curios că, după ce au fost vizitați de ofițerii și procurorii Anticorupție, opt dintre cei aproape 30 de primari cu dosare penale au părăsit formaţiunile din care făceau parte și fie au aderat la Partidul Democrat, fie au devenit independenţi şi au stabilit o colaborare eficientă cu partidul de guvernare. Șase dintre cei opt primari transfugi au candidat la alegerile locale din partea PLDM (detalii în infograficul de mai jos - n.r.). După ce au schimbat formaţiunea, cel puțin trei dintre ei au fost scoși de sub învinuire sau au câștigat procesele în judecată.

Potrivit declarațiilor mai multor primari cu dosare penale, contactați de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, de regulă, cauzele penale sunt pornite în baza unor scrisori anonime sau a unor denunțuri care până la urmă nu sunt probate, iar după ce aleșii locali sunt purtați mai mulți ani pe drumuri, procurorii sunt nevoiți să claseze dosarele.

Infografic: dosarele culese” de Centrul de Investigaţii Jurnalistice din surse deschise (perioada 2015 - 2017). Autor: Alexandru Vremea


 

Peste o sută de primari din opoziţie au aderat la PD în ultimii trei ani

Din iunie 2015 până în prezent, la Partidul Democrat au aderat cel puțin 104 primari care făceau parte din alte formațiuni politice sau erau independenţi. Este vorba despre circa o pătrime din numărul total al primarilor democrați din prezent. Acum PD are 396 de primării. Calculele au fost făcute în baza informațiilor de pe site-ul pdm.md (lista este însă neactualizată, iar numărul ar putea fi mai mare - n.r.) și a rezultatelor alegerilor locale din 2015. Cea mai gravă este situația din raionul Dondușeni, unde din totalul de 22 de primari, astăzi doar cinci nu sunt încă membri ai Partidului Democrat. După alegerile din 2015, PD obținuse în acest raion doar opt primării, alți nouă edili au aderat la partid ulterior, părăsind formațiunile din care făceau parte. În raionul Soroca, astăzi 62% din primării sunt ale democraților. La alegerile locale din 2015, PD s-a ales cu 11 primari în raion, alți 11 sunt transfugi veniți mai târziu. În Florești, PD deține astăzi cel puțin 20 din cele 40 de primării. La alegeri, doar 12 primari democrați au obținut fotolii în acest raion. În Briceni, democraţii au 15 primării din 28. Şapte primari, în mare parte de la PLDM, au trecut la  PD. Şi la Ungheni opt foşti liberal-democraţi şi un comunist au venit în tabăra democraţilor. Acum, în acest raion PD are 20 de primării din 33. 

 

Primarul Capitalei, cu interdicție de a părăsi locuința

Primarul Dorin Chirtoacă, escortat de ofițerii CNA la ședința de judecată. Foto: independent.md

În topul primarilor cu dosare penale sunt edilii celor mai importante oraşe ale Republicii Moldova: Chişinău, Orhei şi Bălţi. În 2017, de exemplu, „a plouat” cu dosare penale la Primăria mun. Chișinău. Prin izolatorul CNA, în acest an au trecut șefi de direcții din cadrul Primăriei, viceprimarul Capitalei, Nistor Grozavu, dar și edilul mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă. Potrivit Procuraturii Anticorupție, edilul este cercetat penal în două dosare: pentru trafic de influență și corupere pasivă, în cazul licitațiilor pentru gestionarea serviciilor de parcare cu plată în Capitală, și pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu, prin executarea incorectă a zeci de hotărâri judecătoreşti privind asigurarea cu spaţiu locativ a mai multor persoane.

Primul dosar a fost transmis în judecată în iulie curent. Tot atunci, la solicitarea procurorilor, edilul Capitalei a fost suspendat din funcție până la judecarea cauzei. Interimatul funcției de primar este asigurat de viceprimarul Nistor Grozavu, cercetat și el penal în cadrul aceluiași dosar.

Chirtoacă și avocații săi au invocat mai multe ilegalități și încălcări de procedură admise de procurori și judecători la instrumentarea și examinarea cauzei, cum ar fi înlăturarea avocaţilor, suspendarea din funcţie, hotărâri de judecată copy-paste, judecarea procedurii împreună cu fondul, declinări de competenţe. El a calificat ambele dosare penale drept instrumentate la comandă politică.

Din momentul reținerii și până în prezent, Dorin Chirtoacă se află în arest la domiciliu. În septembrie, judecătorii de instrucție au respins solicitarea primarului de a i se permite să meargă la un eveniment al Congresului Autorităților Publice Locale din Europa, al cărui vicepreședinte este. Acolo a fost discutată situația gravă a primarilor din Republica Moldova, persecutați de instituțiile de drept. În perioada aflării lui Dorin Chirtoacă în arest la domiciliu, magistrații au dat undă verde inițiativei socialiștilor de organizare a unui referendum pentru demiterea primarului Capitalei, iar pe 26 octombrie, judecătorii au respins cererea edilului de a fi eliberat din arest la domiciliu pentru a-și putea organiza campania electorală dinaintea referendumului.

Condamnat la închisoare, Ilan Şor a zburat la Strasbourg să se plângă eurodeputaţilor 

Ilan Şor, la Parlamentul European de la Strasbourg, alături de europarlamentarii italieni Fulvio Martusciello şi Alberto Cirio. Foto: partidulsor.md

În cazul lui Ilan Şor, primarul de la Orhei, considerat principalul suspect în furtul miliardului, autorităţile au fost mult mai îngăduitoare. Șor a fost învinuit de procurori că, în calitate de președinte al Consiliului de administrare al Băncii de Economii, ar fi obținut prin înșelăciune, în 2014, peste cinci miliarde de lei de la această instituţie bancară.

În iunie, instanţa de judecată l-a condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari, în dosarele creditelor neperformante, eliberându-l sub control judiciar. În octombrie însă judecătorii i-au aprobat primarului condamnat deplasarea la Strasbourg, la Parlamentul European. A dat mâna cu eurodeputaţi şi s-a fotografiat alături de ei. Le-a organizat o cină în stil moldovenesc şi s-a plâns că în dosarele în care este investigat se fac presiuni asupra Justiției din partea unor partide, organizaţii neguvernamentale şi instituţii de presă.

„Am prezentat probe foarte clare și date factologice, care demonstrează cu vehemență că dosarul meu este un abuz politic din partea actualei puteri politice, actualei guvernări, dar și din partea unor ONG-uri, care fac orice altceva decât activitatea firească din societatea civilă. Ca și partidele de la putere, aceste ONG-uri servesc intereselor cuiva și se ocupă cu manipulări și instigarea cetățenilor împotriva mea. În special, după ce s-a văzut și s-a constatat că partidul pe care-l conduc începe să câștige încrederea oamenilor, după ce a fost vizibilă susținerea populară masivă pe care o am în Orhei, iar proiectele sociale implementate se bucură de succes în rândul cetățenilor, am toate motivele să cred că anume cei de la vârful puterii își doresc să dispar de pe arena politică”, se arată într-un răspuns al lui Ilan Şor pentru reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, referitor la scopul vizitei întreprinse la Strasbourg. Șor a precizat că nu dă nume pentru a nu oferi motive de a fi „hărţuit iarăşi prin Justiţie”.

În timpul procesului de judecată, Ilan Şor a fost atent la declaraţiile în raport cu guvernarea, dar a dat vina până şi pe consulatele străine că ar fi pus presiune pe Justiţie. Ilan Şor s-a implicat în cursa pentru alegerile locale la scurt timp după ce a fost reţinut, în mai 2015. Atunci a reuşit să scape de arest şi a câştigat fotoliul de primar la Orhei chiar din primul tur, cu peste 60% din sufragii. 

Imagini video cu Ilan Şor la Strasbourg, Franţa

Renato Usatîi: „După cadavrele pe care mi le bagă, reiese că sunt mai periculos decât Breivik din Norvegia”​

Renato Ustîi la un concert pe care l-a organizat la Bălţi după alegerile din 2015. Foto: Renato Usatîi/Facebook

Și Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, a reușit să obțină fotoliul de primar al mun. Bălți din primul tur, cu peste 70% din voturi. Odată cu implicarea în politică şi accederea la Primărie, au ieşit la iveală şi problemele penale ale politicianului. El a fugit din Republica Moldova în Federaţia Rusă la un an de la alegeri, după ce procurorii l-au învinuit de implicare în tentativa de omor a bancherului rus Gherman Gorbunţov. Edilul de la Bălţi a fost acuzat şi de escrocherie în proporţii deosebit de mari pentru că ar fi încercat să-l deposedeze pe omul de afaceri de acţiuni în valoare de milioane de lei. Oamenii legii au cerut ca pe numele lui să fie emis un mandat de arestare de 30 de zile, dar Usatîi aşa şi nu a fost reţinut. 

Zilele trecute, procurorii au prezentat într-o conferinţă de presă o schemă care, susţin ei, ar confirma implicarea politicianului în această tentativă de omor. Oamenii legii s-au grăbit să iasă în faţa jurnaliştilor după ce Jurnal TV a anunţat că va pune pe post declaraţii exclusive ale interlopului Vitalie Proca, implicat în tentativa de asasinat asupra bancherului rus, despre adevăratul comanditar al crimei de la Londra. În interviul difuzat joi, 2 noiembrie, Proca a declarat că asasinarea lui Gorbunțov ar fi fost comandată de Vlad Plahotniuc.

Renato Usatîi a declarat în repetate rânduri că dosarele sale ar fi fost pornite la indicaţia liderului PD. „Partidul Nostru este una dintre formaţiunile cu cei mai mulţi primari cercetaţi penal. Începând cu 2014, atunci când am intrat în politica din Republica Moldova, am avut probleme. Mai întâi n-au vrut să ne înregistreze ca partid, ne-au scos apoi din cursa electorală şi tot aşa. Nu au reuşit să ne distrugă nici economic, nici juridic, aşa că au mers pe dosare penale pentru fiecare în parte. După cadavrele pe care mi le bagă reiese că sunt mai periculos decât Breivik din Norvegia (Andres Breivik care în 2011 a ucis în cadrul unui atac armat aproape 80 de persoane - n.r.). Primarul de la Basarabeasca reiese că a admis violuri, iar cel de la Iargara mai că a ucis un preot (detalii în infografic - n.r.). Până a ne implica în politică nu am fost niciunul cercetaţi penal. Dacă m-aş fi înţeles în 2015 cu Vladimir Plahotniuc, aş fi fost curat la fel ca Igor Dodon sau Iurie Leancă. Dacă partidul ar fi fost în opoziţia de buzunar n-am fi avut atâtea probleme”, ne-a spus Renato Usatîi. 

Potrivit lui, unii dintre primarii care au plecat din Partidul Nostru ar fi fost constrânşi să părăsească formaţiunea declarând că nu vor să se asocieze cu ilegalităţile şi infracţiunile comise de foştii colegi. „Mulţi nu au aderat la PD, ci au devenit chipurile independenţi. Veţi vedea însă cum se fotografiază alături de Andrian Candu sau alţi exponenţi ai democraţilor”, a mai adăugat politicianul.

Arestat la Penitenciarul 13, după un şir de presiuni

Potrivit informaţiilor pe care ni le-au prezentat membrii Partidului Nostru, cel puţin şapte primari care și în prezent sunt membri ai Partidului Nostru sunt acum în vizorul orgnelor de drept. Unul dintre cele mai controversate dosare este cel al primarului de la Basarabeasca. Valentin Cimpoieş a fost arestat în martie 2017, fiind învinuit că, în calitate de autoritate tutelară locală, nu a asigurat protecția unui copil din oraş care a fost traficat de tatăl său, prin aplicarea violenţei, abandon, fuga de acasă, explotarea sexuală comercială şi necomercială, privarea ilegală de libertate, abuz sexual comis de către mai multe persoane mature. Edilul a fost închis la Penitenciarul 13, apoi a fost plasat în arest la domiciliu. La scurt timp după ce i-a fost înaintată învinuirea, dosarul a fost expediat în instanţa de judecată. „La indicaţia procurorului general, dosarul a fost mutat de la Cimişlia, la Hânceşti. Mă întreb de ce? Suntem deja în noiembrie şi până acum nu a avut loc încă nicio şedinţă de judecată. Se tot amână examinarea. Am vorbit nu o singură dată că asupra mea au fost făcute tot felul de presiuni, inclusiv să trec de partea actualei puteri. De când e cu dosarul penal, aceste insistenţe au mai încetat”, ne-a spus Valentin Cimpoieş. 

Primarul de la Cimișlia cu dosar penal pentru un telefon de 40 de lei

Primarul or. Cimișilia, Gheorghe Răilean (dreapta). Foto: Gazeta de Sud

Ajuns la al treilea mandat, primarul orașului Cimișlia, liberal-democratul Gheorghe Răilean, afirmă că s-a obișnuit deja cu dosare penale. În aprilie 2017, procurorii i-au intentat a șasea cauză penală. Cu percheziții și mascați, primarul, viceprimarii şi doi funcţionari ai Primăriei Cimişlia au fost reținuți într-un dosar de corupţie. Primarul a fost acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu și trucarea unei licitații pentru asfaltarea unei porțiuni de drum din oraș.

Reținerea primarului a avut loc la o lună după ce în presă au apărut înregistrările audio ale unei discuții dintre deputatul socialist Vlad Batrâncea și președintele Organizației Teritoriale Cimișlia a Partidului Nostru, Dumitru Untilă, în care cei doi discută despre posibilitatea instrumentării unui dosar penal pe numele primarului de la Cimișlia pentru demiterea lui. În discuții este vorba tocmai despre drumul asfaltat, proiect care a și servit pe 27 aprilie la reținerea primarului. În cadrul discuțiilor interceptate, Batrâncea dă asigurări că primarului Gheorghe Răilean îi pot fi create probleme, iar PSRM va asigura susținere pentru „lupta împotriva primarului, inclusiv informațională”.

Contactat de Centrul de Investigații Jurnalistice, primarul de la Cimișlia ne-a declarat că între timp procurorii au recalificat infracțiunea din depășirea atribuțiilor de serviciu în fals în acte și au transmis dosarul în judecată. Răilean susține că a apelat la acea companie de construcție pentru că ea deja efectua lucrări în zonă și nu ar fi trebuit să aducă tehnica, deci prețul serviciilor din start ar fi fost mai mic. Totuși, primarul a insistat să facă licitație, iar firma de construcții, ca să nu piardă timp, a decis să efectueze în avans lucrările, pe propria răspundere.

„CNA s-a adresat la Inspecția de stat în construcții. Ei au făcut expertiză și au constatat că lucrările sunt de foarte bună calitate, iar la partea financiară nu au găsit nicio abatere. Eu am respectat procedura, firma și-a asumat să repare drumul înainte de licitație, pe propria răspundere. I-am avertizat că dacă nu câștigă licitația nu-i pot plăti”, susține edilul. 

Alesul local afirmă că dosarul penal din această primăvară este al șaselea la număr. „Am fost mereu incomod. În primul mandat am avut cinci dosare penale. Primele patru mi le-au fabricat comuniștii cu niște oameni de afaceri. Cu patru dintre acele dosare am ajuns până la Curtea Supremă de Justiție și le-am câștigat pe toate. Recent a fost clasat un dosar pornit înainte de alegerile din 2015, în baza unui raport al Inspecției Financiare. Orice revizie, orice control se încheie cu dosar penal. Majoritatea acestor dosare cad la faza de urmărire penală. Dar am impresia că ele intenționat sunt întinse ani întregi”, crede Gheorghe Răilean. Primarul își amintește că unul dintre dosarele penale în care a fost cercetat cel mai mult timp a fost pornit pentru că ar fi adus Primăriei prejudiciu de 40 de lei pentru că a cumpărat, la promoție, un telefon mobil șefului Poliției din oraș, ca să poată comunica mai ieftin cu acesta. „Dosarul a durat vreo patru ani, se schimbau într-una anchetatorii”, râde primarul.

Cele opt dosare penale ale primarului de la Băcioi 

Vitalie Șalari, la conferința de lansare a PL în campania electorală pentru alegerile locale din 2015. Foto: Facebook/Vitalie Salari 

Primarul comunei Băcioi, liberalul Vitalie Șalari, are la activ opt dosare penale, pornite în cele două mandate de primar. În iulie 2017, ofițerii CNA și procurorii Anticorupție au efectuat percheziții în locuința și biroul alesului local în cadrul unei noi cauze penale pornite pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu, prin favorizarea a doi agenţi economici la licitaţiile pentru reconstrucţia grădiniţei-creşă din localitate. Companiile desemnate câștigătoare nu ar fi întrunit toate condițiile din caietul de sarcini. Licitațiile au avut loc în 2013 - 2014.

„Toată lumea știe că nicio autoritate nu poate organiza licitații fără verificarea celor de la Agenția Achiziții Publice (AAP). Dacă ei și-au pus semnătura, înseamnă că totul este bine. Dacă s-a stabilit că licitația nu a fost desfășurată corect, în dosar în calitate de bănuit trebuie să figureze și responsabilul de la AAP. Acest dosar este clar politic. Eu îmi doresc ca el să ajungă cât mai rapid în judecată pentru că vor pierde cu siguranță”, ne-a declarat Șalari.

Primarul afirmă că este hărțuit prin dosare penale pentru că nu acceptă să cedeze localitatea democraților. „Domnul Țuțu, care este deputat și este originar din Băcioi, nu se poate liniști că în pofida tuturor străduințelor lui, am câștigat eu alegerile. În unul dintre dosarele care mi-au fost fabricate am fost acuzat că l-am bătut pe un zdrahon de câteva ori mai mare ca mine. Ceea ce mă deranjează cel mai mult este că, deși nu au pe ce își întemeia învinuirea, procurorii țin la păstrare dosarele și nici nu le clasează, nici nu le transmit în judecată”, descrie el presiunea sub care activează.

O infracțiune „radiată” în schimbul unui carnet de partid?

Acum un an, în august 2016, primarul satului Rădulenii-Vechi din raionul Floreşti a fost reţinut, fiind suspectat de trafic de influenţă. Mass-media din holdingul afiliat PD scotea în acel moment în evidență că primarul, membru al Partidului Nostru, ar fi extorcat 9.000 de lei pentru a „aranja” o licitaţie. Dacă ar fi fost găsit vinovat, primarul risca închisoare până la șase ani sau amendă în mărime de la 60.000 la 80.000 de lei.

Astăzi, dosarul penal nu mai există, la fel ca și comunicatul de presă dispărut în mod miraculos de pe portalul Centrului Național Anticorupție. Primarul Iurie Radu a beneficiat de amnistie, datorită recalificării infracțiunii săvârșite în „escrocherie”. Tot între timp, primarul a părăsit Partidul Nostru și s-a apropiat de partidul de guvernare. „Încă nu am scris cerere de aderare. Ce contează în ce partid? Nu vreau să spun. Când se va întâmpla veți afla”, ne-a răspuns el telefonic, evitând să spună dacă noile sale simpatii politice ar avea vreo legătură cu amnistia. La fel ca și Radu, primarul or. Șoldănești, Ion Cuculescu, a părăsit Partidul Nostru după ce în vara anului trecut i-a fost intentat un dosar penal. Astăzi primarul este apropiat Partidului Democrat.

Daniel Ţonu, primarul satului Zâmbreni, Ialoveni. Sursa: zdg.md

Cercetat penal, „fără presiuni” 

Daniel Ţonu, primarul satului Zâmbreni, raionul Ialoveni, unul dintre cei mai longevivi edili, a ajuns în vizorul procurorilor fiind cercetat penal pentru furt în proporţii deosebit de mari. Învinuirea i-a fost adusă la sfârşitul anului 2015, după ce a câştigat un nou mandat în localitatea sa. El ar fi sustras de pe teritoriul unei brigăzi de tractoare mai multe piese auto, dar şi alte bunuri estimate la 147.000 de lei. Edilul nu şi-a recunoscut vina. Acum dosarul este examinat în instanţa de fond. Spre deosebire de mulţi alţii, primarul nu vorbeşte despre presiuni, ci doar despre erorile procurorilor. „Este o greşeală la mijloc, a procurorilor. Acest dosar nu trebuia să ajungă nici măcar în instanţa de fond. Eu nu simt niciun fel de presiune în calitate de primar”, ne-a spus Daniel Ţonu.

Edilul nu poate oferi însă o explicaţie clară privind apartenenţa sa politică şi cum a ajuns de la o formaţiune la alta. În lista primarilor aleşi de pe site-ul CEC, edilul apare ca fiind din partea PLDM. Daniel Ţonu susţine însă că reprezintă de ani buni democraţii. Totuși,în lista edililor democraţi de pe site-ul PD el nu se regăseşte. „Cred că aceste detalii nu ar trebui să fie în spectrul dumneavoastră jurnalistic. Întotdeauna am fost la PD. În 2009, am fost printre primii care am plecat de la PLDM şi am trecut la PD. Numai eu ştiu ce am făcut şi cum am candidat în 2015”, a încercat edilul să ne explice, invocând „chestiuni electorale”. 

Dosarele opoziţiei şi declaraţiile puterii

Acum câteva luni, atunci când în vizorul Procuraturii a ajuns primarul de la Basarabeasca, Elena Bodnarenco, deputata PCRM, a cerut la Procuratură să afle numărul de primari cercetaţi penal, dar nu a obţinut o astfel de informaţie. „Este foarte uşor să porneşti un dosar penal în privinţa unui primar. Aproape pentru tot ce se întâmplă în comunitate răspunde primarul. Sunt situaţii absurde ca cea de la Taraclia (Serghei Filipov a fost cercetat penal pentru defrişarea câtorva arbori din scuarul Primăriei - n.r.). Este o modalitate de a pune presiune pe primari ca să treacă în formaţiunea de guvernământ. Atunci când PCRM a întocmit listele de candidaţi la funcţia de primari, am luat în calcul ca aceştia să fie buni gospodari pentru localităţile lor, nu am analizat alte aspecte, cum ar fi situaţia personală. Cei care sunt la putere au dosare însă pe fiecare în parte. În unele cazuri sunt pornite dosare penale pe rude, în alte situații primarilor le sunt promişi bani ca să pună în aplicare un proiect în localitate cum ar fi reparaţia unui drum. De obicei, este vorba despre realizarea unor promisiuni pe care primarii le-au făcut în campania electorală”, susţine Elena Bodnarenco, fost primar la Soroca. 

Şi Viorel Cibotaru, președintele PLDM, susţine că are tot mai multe semnale de la primari, din teritoriu, despre presiunile asupra acestora. „Din 2015 și până în prezent, am numărat peste 40 de dosare penale intentate în privința primarilor PLDM. În mare parte, acestea sunt dosare politice. Desigur există și primari care au încălcat legea, dar astfel de primari nu sunt atât de mulți.

Cei mai mulți dintre primarii noștri care au dosare penale ne-au spus deschis că au fost chemați la CNA și li s-a spus direct să-și aleagă articolul din Codul Penal în baza căruia vor să le fie deschis dosar, dacă nu se lasă de politică, de PLDM. Acestor primari, în primul rând, li se cere să se îndepărteze de organizația primară de partid, să nu se implice în activități politice ale PLDM.

Pe unii, pe care ei îi consideră valoroși, încearcă să îi aducă în echipa PD. Acest transfer de la PLDM spre PD le dă șansa să crească organizația teritorială a democraților din acel loc. Acolo unde primarul are o echipă puternică de consilieri, ei nu se bagă cu dosare penale, dar încearcă să izoleze localitatea, neoferind niciun fel de finanțare. Acum, în circumscripțiile uninominale, ei au plasat în așa fel aceste sate încât ele să se dilueze”, explică Viorel Cibotaru.

Sergiu Sârbu, deputat PD, îi contrazice şi spune că, în realitate, foarte multe persoane afiliate PD au ajuns în vizorul Procuraturii. „Fiecare oficial care trece în PD are propriile motive. Nu sunt de acord să facem legătură cu dosarele penale. Urmărirea penală nu are culoare politică. Justiţia este egală pentru toţi. Statistica arată altceva: circa 24% din demnitarii afiliaţi PD sunt cercetaţi penal. În anul 2016 avem circa 58 de oficiali, iar în 2017 - 67 de demnitari. Declaraţiile celor care spun că se fac presiuni asupra lor sunt minciunoase, iar dumneavoastră cădeţi pradă acestor manipulări”, ne-a reproşat deputatul. 

Eduard Harunjen: „În dosarele penale nu veţi vedea aşa rubrică: «apartenenţa politică»

Eduard Harunjen, procuror general. Foto: CIJM

Şi procurorul general, Eduard Harunjen, lasă să se înţeleagă că politicienii din opoziţie exagerează. „Eu văd o singură explicaţie în cazul primarilor - să nu săvârşească infracţiuni. În Moldova aproape toţi au viziuni politice. Este un trend moldovenesc. Pe de altă parte. avem pe an peste 40.000 de infracţiuni. Ce să facem în acest caz, să îi dăm deoparte pe cei care au anumite viziuni politice? Ce să facem dacă în foarte multe primării se comit infracţiuni, cum ar fi licitaţii trucate, delapidări. În dosare penale nu veţi vedea aşa rubrică: «apartenenţa politică». Înţeleg că intrăm în campania electorală şi se încearcă să se meargă pe anumite premise. CNA a analizat anterior această informaţie cu privire la primari şi graficele pe care le-au întocmit arată o altă situaţie decât cea pe care o prezentaţi dumneavoastră. Noi nu avem liste cu primari cercetaţi penal. Facem statistici în funcţie de articolele din Codul Penal”, a declarat Eduard Harunjen.

Situația primarilor din Republica Moldova, provoacă îngrijorări la Strasbourg

Situația primarilor din Republica Moldova a fost discutată și la ultima sesiune a  Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Participanții au votat o rezoluție prin care condamnă suspendarea din funcție a primarului Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și încercarea de a-l demite prin organizarea referendumului local. Totodată, conform rezoluției, în 2018, Republica Moldova va fi supusă monitorizării în materie de democrație locală și regională, în contextul petiţiei transmise Congresului de către Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care denunță presiunea exercitată asupra aleșilor locali prin urmăririle judiciare pornite împotriva lor. Pascal Mangin, fost raportor privind situația democrației locale în Republica Moldova, a declarat la sesiunea Congresului că subiectul privind presiunile care se fac asupra primarilor din Moldova ar trebuie evocat și în cadrul forumului mondial al democrației care va avea loc în luna noiembrie la Strasbourg.

 

Gheorghe Răilean, primarul orașului Cimișlia: „Primarii fără dosare penale sunt o excepție”

„Eu cred că astăzi sunt excepție mai degrabă primarii care nu au dosare penale. Poate nici nu sunt atât de vinovați cei de la CNA, cât sistemul și legislația pentru că toate reviziile financiare se termină cu amendă sau dosare penale. Nu există nicio primărie care să facă totul ideal. Eu cred că dosare penale le sunt intentate și primarilor democrați, ca să fie ținuți mai din strâns. Cu aceste dosare însă nu se întâmplă nimic. Peste un timp sunt fie clasate, fie pierdute de procurori în judecată. Desigur, un timp stăm cu securea deasupra capului. La momentul potrivit ele sunt reactivate. Mă gândesc că le trebuie aceste dosare și ca să ne asculte telefoanele, să ne poată monitoriza. În două dosare am fost pus sub ascultare, am văzut descifrările.”

Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, susţine că mulţi edili nu mai vor să atragă proiecte de investiţii în localităţile lor de frică să nu le fie intentate dosare penale. „Chiar dacă instituțiile de drept prezintă aceste dosare penale deschise împotriva primarilor drept o luptă înverșunată cu corupția, realitatea este alta. Astăzi prea ușor sunt intentate dosare penale în privința aleșilor locali care, să nu uităm, în sondaje se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor, după biserică. Ei sunt bătuți cel mai mult de organele statului care se află în subsolul încrederii din partea cetățenilor. Acest instrument de presiune asupra primarilor a fost folosit mereu, dar niciodată nu a fost atât de răspândit. Are de suferit nu doar imaginea personală a primarului, dar și întreaga comunitate. Sunt primării din care organele de control nu mai ies cu lunile. Cum poate funcționa o astfel de primărie? Mulți primari cu reputație bună, văzând ce se întâmplă, deja ne-au anunțat că vor să-și încheie acest mandat și să plece. Alții nu mai vor să atragă proiecte de investiții de teamă să nu le intenteze dosar pentru vreo scăpare sau abatere”, spune Viorel Furdui. 

Şi Sorin Ioniţă, expert ȋn reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici locale în cadrul organizaţiei Expert Forum din România, suţine că presiunea pe primari este mare întrucât ei sunt piloni importanţi, mai ales în perioada electorală. „Edilii sunt cei care contactează direct cu cetăţenii, alegătorii. Acolo, în sate, pe loc se numără voturile. Prin urmare, cei de la actuala putere sunt interesaţi să poată controla primarii”, explică expertul.  

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii