Dosare de rezonanță examinate cu ușile închise, sentințe diferite emise în circumstanțe similare, cauze penale urgentate sau tergiversate au marcat anul 2018. Domnica Manole, fosta judecătoare a Curții de Apel Chișinău, Vadim Vieru, avocatul Promo-Lex, pe de o parte, și Viorel Morari, procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, pe de alta, au discutat în contradictoriu despre implicarea politicului în justiția moldovenească la ședința Clubului Jurnaliştior de Investigaţie, organizată joi, 13 decembrie, de Centrul de Investigaţii Jurnalistice.

Durata examinării unui dosar în judecată depinde de mai mulți factori, a subliniat Viorel Morari, procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, sugerând că nu procurorii sunt responsabili de tergiversarea proceselor. „De fiecare dată, urmează să ținem cont de specificul cazului. De exemplu, cineva a colaborat cu organul de urmărire penală, în privința cuiva au fost imixtiuni în procesul de justiție, cum ar fi adresările eurodeputaților. În cazul unui dosar penal a fost o scrisoare de susținere a vicepreședintelui Parlamentului European”, a declarat Viorel Morari.

Avocatul Vadim Vieru de la Asociația Promo-LEX a remarcat că, în unele cauze penale, scrisorile europarlamentarilor nu ar fi avut același efect. „În alte cazuri, aceste scrisori nu au ajutat. O să fac trimitere la cazul Petrenco. Un grup de zece europarlamentari a depus astfel de scrisori de garanție ca în privința grupului Petrenco să nu fie aplicată măsura preventivă de arest. Evident că acest lucru nu a funcționat”, a precizat Vadim Vieru.

Viorel Morari a reperat dosarele prioritare în cadrul Procuraturii Anticorupție, subliniind că procurorii întreprind măsurile necesare pentru urgentarea procesului de investigare a fraudei bancare.

„Toți vor de la noi urgentarea cauzelor și au dreptate. Având în vedere circumstanțele pe care le avem pe moment, depunem străduința pentru a merge pe toate dosarele pentru a asigura un termen rezonabil pentru urmărirea penală. În prezent, prioritare sunt investigarea infracțiunilor de corupție de nivel înalt. Investigarea infracțiunilor de corupție ca fenomen, cum ar fi obținerea permiselor de conducere, fraudarea achizițiilor publice, corupția în vamă, la Inspectoratul Național de Poliție, în Serviciul fiscal, chiar și în Procuratură, investigarea fraudei bancare și a laundromatului.”

Morari s-a plâns că volumul mare de lucru și numărul insuficient de angajați duc la tergiversarea unor dosare penale. „Pe moment, Procuratura Anticorupție are locuri vacante de procuror. Volumul de lucru crește de la an la an. Despre prioritizare, astăzi e frauda bancară, mâine va fi altceva etc. Dar când se termină mandatul sau se schimbă anumite circumstanțe, primul lucru care se face sunt controalele frontale. Am trecut prin astfel de situație în 2013, când mi s-a făcut control frontal și mi s-a intentat procedură disciplinară pentru că unele dosare erau nelucrate. Dosare mai puțin importante, pentru că am considerat de asemenea că altele sunt prioritare”, a subliniat procurorul șef.

În același timp, Morari a recunoscut problemele din domeniul justiției și criticile aduse: „Că avem probleme cu justiția e clar, o spun și sondajele sociologice, nu pot să o neg. Că avem probleme cu justiția iese și din dosarele pe care le administrăm, nu pot nici aici să neg. Înțeleg și recunosc că e o problemă, dar eu personal iau măsuri în conformitate cu atribuțiile mele de serviciu”.

Domnica Manole, fostă judecătoare, a remarcat că, la examinarea cauzelor intentate pe numele unor exponenți ai guvernării democrate, fiecare judecător își pune întrebarea care vor fi consecințele în urma emiterii unor sau altor sentințe. „În cazul în care se fac presiuni asupra judecătorului și aceste cazuri nu sunt un lucru neobișnuit în Republica Moldova, iar judecătorul nu acceptă să dea soluția favorabilă celui învinuit, riscă să îi fie intentat dosar penal și să fie hărțuit în instanțe”, a spus ea.

Avocatul Vadim Vieru a făcut trimitere la influența politicului în examinarea cauzelor penale. „Cazul Davitean este unul relevant. E un caz de tortură, cu implicații politice, condamnatului nu i-a fost acordată asistență, nu a fost efectuată o investigație eficientă. E un caz care ne arată problemele legate de investigarea torturii în sistemul penitenciar, ce denotă faptul că, dacă există implicații politice în anumite dosare, probabil soluțiile luate inclusiv de procurori vor fi diferite”, a declarat apărătorul.

Ședința Clubului Jurnaliștilor de Investigație „Justiție echitabilă vs justiție selectivă. Retrospectiva anului 2018” face parte din proiectul „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul justiţiei în Republica Moldova”, organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.