Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova (CIJM) a câştigat în instanţa de fond procesul de judecată iniţiat împotriva Comisiei Electorale Centrale (CEC), instituţie care în campania electorală a limitat accesul jurnaliștilor la informații de interes public. Instanţa a constatat că Centrului i-a fost încălcat dreptul de acces la informaţiile solicitate: listele de subscripţie depuse de grupurile de iniţiativă pentru înregistrarea candidaţilor şi rapoartele financiare ale concurenţilor electorali. Magistraţii au obligat instituţia să furnizeze datele la care jurnaliştii CIJM au cerut acces. 

„Instanţa de judecată a constatat că îngrădirea accesului la informaţia de interes public solicitată - listele de subscripţie şi rapoartele financiare ale concurenţilor electorali - a fost nejustificată”, a comentat avocatul Vitalie Zama, din cadrul organizației „Juriștii pentru drepturile omului”, care reprezintă Centrul de Investigații Jurnalistice în acest dosar. 

La aproape o lună de la primul tur al alegerilor prezidențiale, CEC a invitat reporterii CIJM să studieze documentele solicitate. Întâmplător sau nu, reprezentanții CEC au venit cu această reacție după ce Centrul de Investigații Jurnalistice a anunțat că a acționat instituția în instanța de judecată pentru îngrădirea accesului la informația de interes public. 

La începutul lunii octombrie, Centrul de Investigații Jurnalistice a depus la Comisie o solicitare prin care a cerut acces la listele de subscripție depuse de grupurile de inițiativă pentru înregistrarea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova. „Interesul față de acestea este determinat de polemicile din societate vizavi de corectitudinea desfășurării campaniei electorale. Considerăm că un eventual refuz nu ar putea fi motivat fiind invocate datele cu caracter personal. Ne asumăm responsabilitatea să nu divulgăm datele cu caracter personal conținute în documentele solicitate”, se arată în prima solicitare. Suplimentar la aceasta, jurnaliștii Centrului au expediat o altă solicitare prin care au confirmat din nou că-și asumă responsabilitatea să nu divulge datele cu caracter personal și să nu fotografieze documentele.

În răspuns, reprezentanții CEC au invocat protecția datelor cu caracter personal, adresându-se Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. 

O altă solicitare expediată la CEC viza accesul la rapoartele financiare ale tuturor candidaților la funcția de șef al statului, cu indicarea locurilor de muncă ale donatorilor. În replică, reprezentații serviciului de presă al Comisiei au declarat că aceste date nu pot fi prezentate sub nicio formă, asta pentru că s-au înăsprit regulile de protecție a datelor cu caracter personal, pentru prevenirea intimidării donatorilor în campania electorală.

Publice anterior, datele despre locul de muncă, localitatea, domiciliul și anul nașterii ale donatorilor electorali au fost hașurate de această dată. În pofida acestor impedimente, Centrul de Investigații Jurnalistice a descoperit mai multe cazuri curioase în listele de finanțatori electorali. Unii funcționari de stat au făcut donații mai mari decât veniturile obținute, alți donatori se numără printre beneficiarii unor licitații publice. Printre sponsorii acestei electorale se regăsesc preoți, prosperi oameni de afaceri și persoane cu trecut penal.