Comisia Națională de Integritate (CNI) a refuzat să prezinte Centrului de Investigații Jurnalistice declarațiile cu privire la venituri și proprietate pentru 2015 ale unor demnitari din Guvernul Filip, care până în prezent nu sunt făcute publice. Într-un răspuns oferit CIJM, la o solicitare de informații, CNI susține că "declarațiile depuse pentru 2015 sunt în proces de pregătire pentru scanare". Aceasta în situația în care Legea privind decla­ra­rea şi con­tro­lul veni­tu­ri­lor şi al pro­pri­e­tă­ţii per­soa­ne­lor cu fun­cţii de dem­ni­tate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere obligă Comisia să publice toate declarațiile cu privire la venituri și proprietate și de interese personale pe pagina web în ter­men de 30 de zile de la depunere și să asigure accesibilitatea lor permanentă.

În răspunsul CNI se mai arată că declarațiile de avere pentru 2015 sunt în proces de pregătire pentru scanare, digitalizare și publicare pe portalul declarațiilor. Nu este precizat însă un termen când acestea vor putea fi accesate. În același timp, reprezentanții Comisiei atenționează că "o copie a declarațiilor se păstrează la persoanele responsabile de colectarea lor" și fac trimitere la legile care obligă autoritățile administrației publice să plaseze pe paginile lor oficiale inclusiv declarațiile cu privire la venituri și proprietate, cu excepția datelor cu caracter personal.

Experții sugerează că în prezent nu există un mecanism prin care CNI poate fi tras la răspundere pentru faptul că întârzie publicarea declarațiilor de avere și interese, dat fiind faptul că este un organ autonom. Adresarea în instanța de judecată pentru refuzul de a oferi informații de ordin public ar fi o soluție, susține Nadejda Hriptievschi, expert în cadrul Centrului de Resurse Juridice. "În același timp, membrii Comisiei pot fi revocați din funcție de către Parlament, dacă nu-și îndeplinesc atribuțiile cu obiectivitate, respectând principiul legalității, imparțialității, independenței și celerității (operativ - n.r.). Este un mecanism extrem care nu ar trebui să fie aplicat, dar dacă Parlamentul vede, în raportul anual al Comisiei, că aceasta întârzie publicarea declarațiilor și dacă asta este o practică nejustificată, s-ar putea recurge și la acest mecanism de responsabilizare", a conchis Nadejda Hriptievschi.