O hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), adoptată în decembrie 2012, demonstrează că membrii CSM știau încă de pe atunci despre așa-zisa „spălătorie rusească” prin care 18 miliarde de dolari au fost „legalizați” prin decizii judecătorești adoptate în R. Moldova, potrivit Ziarului Naţional. 

Hotărârea CSM se referă la Nota informativă a Inspecţiei Judiciare pe marginea acţiunilor judecătorului Judecătoriei Teleneşti, Iurie Hârbu. Sesizat de Serviciul de Informaţii şi Securitate, CSM urma să verifice circumstanțele și legalitatea acțiunilor judecătorului care a emis o ordonanță în baza actelor trase la xerox, fără a fi autentificate în modul corespunzător, privind dispunerea încasării de la un cetăţean al Republicii Moldova, în beneficiul unui off-shore a unui împrumut de 30 de milioane de dolari.

Prin hotărârea sa din 18 decembrie 2012, CSM constata că judecătorul de la Orhei a încălcat „dispoziţiile art. 348 Cod de procedură civilă, potrivit cărora judecătorul urmează să refuze primirea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti, dacă nu sunt prezentate documentele care confirmă pretenţia creditorului”.

„Astfel, Consiliul trage concluzia că, în cauza dată, judecătorul Iurie Hârbu a încălcat o normă imperativă prevăzută de legislaţie, ceea ce constituie o abatere disciplinară încadrată în Legea cu privire la statutul judecătorului. Totodată, în acţiunile/inacţiunile judecătorului Iurie Hârbu se pot constata şi alte abateri disciplinare”, se mai arată în decizie de acum trei ani.

Cu toate acestea, Hârbu nu a mai fost sancționat niciodată pentru încălcarea comisă, la fel ca și ceilalți 16 judecători implicați în „spălătorie”. Iar schema de spălare a banilor a continua să funcționeze nestingherit și în 2013 când au mai fost emise încă opt astfel de ordonanțe, care au permis legalizarea a alte 5,1 miliarde de dolari, proveniți din Rusia, detalii scoase la iveală într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice realizată cu jurnaliştii Ziarului Naţional. 

În octombrie 2014, în timpul unei întrevederi cu șeful Delegației UE în R. Moldova, Pirkka Tapiola, președintele Curții Supreme de Justiției, Mihai Poalelungi, îl asigura că, urmare a depistării schemei de spălare de bani prin sistemul judecătoresc moldovenesc, a început procesul de „curățire a sistemului judecătoresc de magistraţii care au un comportament corupţional şi comit abateri disciplinare”.

„Faptul că Curtea Supremă de Justiţie, în procesul de generalizare şi unificare a practicii judiciare, a depistat şi făcut publice cazurile de „spălare a banilor”, este o dovadă clară că actele de corupţie pot fi depistate şi diferite organelor de drept”, mai declara atunci triumfalist Poalelungi. Totuși, sancțiuni disciplinare nu au fost aplicate niciunuia dintre acei judecători, iar unii dintre ei au fost lăsați să plece onorabil la pensie.

„Am solicitat să fie făcută o generalizare a tuturor acestor cazuri, pentru că ele ridicau multe semne de întrebare. Era vorba despre 18 miliarde de dolari legalizați. S-a aflat prea târziu despre aceste cazuri, iar judecătorii implicați nu mai puteau fi trași la răspundere, pentru că expirase termenul pentru sancționarea judecătorilor pentru abateri disciplinare. Acum, mingea este în terenul Procuraturii Generale care a fost sesizată”, a declarat în noiembrie 2015 pentru Ziarul Naţional, Mihai Poalelungi, prin intermediul purtătorului său de cuvânt.

Procuratura Generală se află în continuare în așteptarea unor răspunsuri din Rusia.