Regresul împotriva persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO este constituțional cu condiția în care vinovăția va fi constatată prin sentință judecătorească, potrivit hotărârii pronunţate luni, 25 iulie, de Curtea Constituţională. 

„​Curtea a reținut că, potrivit standardelor europene, este posibilă instituirea unei răspunderi disciplinare, civile sau chiar penale în privința judecătorilor, iar în anumite state europene (Bulgaria, Germania, Italia, Norvegia, Spania, Serbia ș.a.) este prevăzută răspunderea individuală a judecătorilor, însă cu stabilirea obligatorie a vinovăției. Prin urmare, statul este în drept să instituie la nivel național mecanisme proprii pentru restituirea sumelor achitate în procedurile în fața Curții Europene. Aceste mecanisme, la rândul lor, trebuie să funcționeze în deplină conformitate cu normele internaționale și naționale”, se arată în hotărârea Curţii Constituţionale. 

Magistraţii Curţii au fost sesizaţi după ce, în ianuarie 2016, la doar o săptămână de la învestirea noului Executiv, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a anunțat că „Republica Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni care vin să sporească responsabilitatea actorilor atât în domeniul Justiţiei, cât şi al întregului domeniu public, în respectarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, şi să sporească responsabilizarea personală”.

Ministerul Justiției și-a propus atunci să oblige, prin acțiuni în regres, judecătorii, procurorii și funcționarii care se fac responsabili de condamnarea Republicii Moldova la CEDO să restituie paguba achitată de stat. La prima etapă, au fost identificați 27 de judecători, șapte procurori și doi funcționari care au fost atacați în judecată. La scurt timp, dosarele s-au blocat din cauză că un grup de judecători de la Curtea Supremă de Justiție au solicitat interpretarea constituționalității dreptului de regres al statului împotriva judecătorilor. 

Într-un răspuns oferit la o solicitare expediată de Curtea Constituțională din Republica Moldova să spună dacă acțiunile de regres ar fi o procedură legală sau ar putea încălca principiul independenţei judecătorilor, Comisia de la Veneția susține că „procedura este permisă însă numai acolo unde există o componentă mintală culpabilă (intenţie sau neglijenţă gravă) a judecătorului”.

Anticorupție.md a scris anterior despre faptul că și Procuratura Generală a inițiat în anii precedenți 11 acțiuni în ordine de regres, în valoare de 77.517 euro. Șase, în sumă de 18.220 de euro, au fost admise irevocabil, patru au fost respinse, iar una este pe rol în instanţa de judecată. Printre cei trași la răspundere materială sunt și doi foști miniștri - Victor Țvircun și Anatolie Cupțov.