Vladimir Plahotniuc a fost propus din nou la funcţia de prim-ministru de către majoritatea parlamentară. Potrivit unei declaraţii emise de către patru deputaţi - Marian Lupu, Violeta Ivanov, Mihai Ghimpu şi Ion Bălan - în numele tuturor celor 56 de parlamentari, aceştia consideră motivele preşedintelui Nicolae Timofti de a respinge candidatura lui Plahotniuc drept “nefundamentate prin probe sau prin acțiuni”.

“Mai mult, cu referire la hotărârea Parlamentului nr. 5 din 15 februarie 2013 la care face referire instituția prezidențială, menționăm că acest act legislativ vine ca urmare a solicitării personale a lui Vladimir Plahotniuc de demisie din funcție, în anul 2013, și ca rezultat al votului politic din Parlament. Remarcăm că referirea la hotărârea Curții Constituționale în materie de integritate nu are nicio relevanță în cazul candidatului propus de noi, fapt confirmat prin decizia Curții Constituționale nr. 10 din 18 noiembrie 2014. Ca atare, reiterăm faptul că preocupările menționate în comunicatul de presă al Președinției nu sunt susținute în baza Constituției și jurisprudenței Curții Constituționale”, susţin semnatarii declaraţiei.

Aceştia amintesc de decizia Curţii Constituţionale din 29 decembrie 2015, prin care şeful statului este obligat să se supună majorităţii parlamentare la desemnarea noului premier. "Decizia a fost formalizată de majoritatea absolută a deputaților din Parlament, iar potrivit Înaltei Curți, nu există deci nici un motiv constituţional şi democratic pentru ca Preşedintele să nu desemneze în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru persoana care dispune de o majoritate parlamentară, fie ea adversa Preşedintelui", se conchide în declaraţia semnată de Marian Lupu, Violeta Ivanov, Mihai Ghimpu şi Ion Bălan. 

Șeful statului Nicolae Timofti a respins astăzi candidatura lui Vladimir Plahotniuc propusă de PD la funcția de premier, motivând prin faptul că acesta nu întrunește criteriile de integritate necesare desemnării sale în funcția de prim-ministru. Președintele Timofti şi-a întemeiat decizia pe prevederi ale Constituției și pe Hotărâri ale Curții Constituționale, care a statuat pe data de 22 aprilie 2013 că „orice mandat politic trebuie să se bazeze pe standarde ridicate în materie de integritate” și „este contrară principiilor statului de drept numirea în funcţii de conducere a persoanelor asupra cărora planează dubii de integritate”.