Cine se teme de reforma Procuraturii

Mariana Colun
07/11/2015
Foto: CIJM

Proiectul de lege cu privire la Procuratură ar putea ajunge în curând pe ordinea de zi a Parlamentului. Șansele ca documentul să fie votat în a doua lectură sunt însă foarte mici, pentru că deputații au opinii împărţite asupra unor prevederi din proiect. Experţii şi procurorii trag un semn de alarmă şi spun că din cauza acestei mari restanţe Republica Moldova riscă "să-i fie închis robinetul cu finanțare europeană". Mai mult, specialiştii din domeniu constată pentru a câta oară că politicul evită să dea undă verde proiectului, de teama că instituţia va obţine prea multă independenţă.  

Liberal-democratul Tudor Deliu, vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități, susține că proiectul de lege cu privire la Procuratură a fost discutat în cadrul Comisiei pentru a doua lectură. Joi, 5 noiembrie, acesta a fost propus la Biroul Permanent al Parlamentului, pentru a fi introdus în ciclul bisăptămânal, însă membri ai biroului au cerut amânare, spune deputatul. Sergiu Sîrbu, membru al aceleiași Comisii, este de părere că proiectul de lege ar putea fi introdus pe ordinea de zi în Legislativ chiar săptămâna viitoare.

Cine votează proiectul de lege cu privire la Procuratură?

Chiar dacă proiectul de lege va ajunge în plenul Parlamentului, există șanse minime că acesta să fie votat de un număr suficient de deputați. „PLDM a intrat în opoziție nu pentru a nu vota proiecte de legi. Noi vom vota toate proiectele de legi care vin în rezolvarea problemelor cetățenilor și inclusiv depolitizarea sistemului judecătoresc. Cât privește această lege, liberal-democrații poate au avut poate cea mai mare contribuție atât la amendare, cât și la discutarea ei. Totuși, părerea mea este că ea nu va fi adoptată în curând, deoarece nu vor exista voturi. În cadrul Comisiei, socialiștii și comuniștii au zis că ei nu vor vota această lege”, a mai spus Tudor Deliu.

„Deputații PSRM categoric nu vor vota respectivul proiect de lege”, ne-a confirmat Igor Dodon, liderul socialiştilor.

Comuniștii, mai indulgenți

Fracţiunea PCRM, care nu a votat proiectul în prima lectură, a înaintat mai multe amendamente. „Acestea se referă în special la modalitatea alegerii sau numirii procurorului general. Vom adopta decizia dacă votăm legea sau nu dacă amendamentele noastre vor fi acceptate sau respinse. Dacă se va ține cont de ele, vom avea toate temeiurile să votăm noua Lege a Procuraturii”, susține deputatul comunist Artur Reşetnicov.

O poziție similară a adoptat și Partidul Liberal. Mihai Ghimpu, președintele fracțiunii, a menționat că liberalii au obiecții la acest proiect de lege și consideră că trebuie operate anumite modificări. „Noi o să discutăm. O să votăm, dar atunci când legea va fi calitativă. Nu ne vom abține de la vot. Legea e bună, dar mai trebuie modificate niște lucruri”, a spus Mihai Ghimpu, refuzând să ne spună ce anume trebuie îmbunătăţit.

De partea cealaltă, deputații democrați promit să voteze proiectul în a doua lectură. „PDM cu siguranță va vota această lege. Colegii puțin ne-au blocat, dar noi demult suntem gata. Sperăm foarte mult că și Partidul Liberal va susține acest proiect de lege, și alți deputați, deoarece este un proiect foarte necesar și probabil de asta nu ne grăbim să-l introducem pe ordinea de zi, pentru că vrem să fim siguri că avem voturile necesare”, a declarat Sergiu Sîrbu. 

Mărul discordiei: mecanismul de numire a procurorului general

Despre reforma Procuraturii, cea mai mare restanţă a Republicii Moldova în faţa partenerilor externi în procesul de reformare a sectorului Justiţiei, se vorbeşte de mai bine de doi ani. Noua concepție a fost gata încă la sfârșitul anului 2013, fiind aprobată un an mai târziu. În martie 2015, proiectul de lege a fost avizat de Comisia de la Veneţia, iar în luna mai a fost votat în prima lectură de Parlament. Deşi Andrian Candu, preşedintele Legislativului, dădea atunci asigurări că legea va fi votată în lectură finală până la sfârşitul sesiunii de primăvară-vară, acest lucru nu s-a mai întâmplat. 

Mărul discordiei pare să fie modificarea mecanismului de numire a procurorului general. Astfel, conform noii legi, acesta nu va mai fi numit de Parlament, la propunerea președintelui Legislativului, așa cum este în prezent, ci de către şeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Această modificare intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei, în care este indicat faptul că această competenţă îi revine Parlamentului. Actuala formulă de desemnare a procurorului general a fost criticată de experți ca ar lăsa loc de influențe politice.

„Dacă procurorul general rămâne sub umbrela Parlamentului despre ce fel de depolitizare poate fi vorba?”, se întreabă Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Acesta susține că actualul proiect de lege cu privire la Procuratură vine cu garanții ale calității procurorilor: „Vom avea procurori mai buni, pentru că vom avea alte metodologii de selecție a acestora. La fel, vom avea principii mai clare și mai transparente atunci când e vorba despre cariera procurorilor”, punctează Mircea Roșioru.

Ce se va întâmpla dacă legea cu privire la Procuratură nu va fi votată în a doua lectură?

Președintele CSP recunoaște că acum totul depinde de politicieni. „Mingea este în terenul politicului. Evoluția lucrurilor pe arena politică mă face să devin tot mai pesimist că va fi adoptată legea respectivă. În conjunctura pe care o avem azi mă îndoiesc că va aduna voturile necesare. Unii deputați care chiar agrează proiectul de lege nu-l vor vota pentru că aceasta este politica partidului din care fac parte. Din principiu nu vor vota acest proiect de lege. Nu trebuie să uităm însă că, dacă n-o să avem lege, ne va fi închis robinetul cu finanțare europeană”, subliniază Mircea Roșioru.

De aceeași părere sunt și experții anticorupție. „În cazul în care Legea cu privire la Procuratură nu va fi votată, nu putem vorbi despre o reformare a organelor de drept, pentru că, pornind de la misiunea Procuraturii, care autorizează anumite acțiuni în cadrul urmăririi penale, dar are atribuții deosebite și în cadrul efectuării activităților speciale de investigații, este foarte important să fie cât mai independentă, iar proiectul de lege tocmai încerca să asigure un început de independență față de politic a Procuraturii. Este o restanță asupra căreia de fiecare dată se arată îngrijorată Uniunea Europeană și de depășirea căreia este condiționată următoarea tranșă din fondurile europene. Astfel, în momentul în care legea nu va fi adoptată, cred că mai greu va fi terminată această debursare a următoarei tranșe în susținerea Strategiei de reformare a sectorului justiției", comentează Mariana Kalughin de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.

„Cu părere de rău, doar prin legiuitori pot să se schimbe lucrurile. Doar de dânșii depind lucrurile acum. Ne-am pomenit într-un blocaj. Tot mai mult și mai mult suntem în drept să spunem că politicul nu are voința reală de a eficientiza activitatea organelor de urmărire penală, inclusiv a Procuraturii, atâta timp cât nu se adoptă și nu se sigură implementarea unor legi bune”, susține Mariana Kalughin, expertă anticorupție.

Deși este un subiect important pe agenda actorilor implicați în procesul de reformare a sectorului justiției, proiectul de lege cu privire la Procuratură nu a fost discutat în cadrul grupului de lucru de reformare și relansare a sistemului anticorupție, creat la 12 octombrie, la propunerea lui Andrian Candu, președintele Legislativului.

„Ceea ce s-ar putea discuta, dar nu se discută în cadrul grupului de lucru este proiectul cu privire la cadrul conex cu privire la implementarea Legii Procuraturii. Acesta nici măcar nu a ajuns la Guvern. Legea cu privire la Procuratură, dacă nu este adoptată împreună cu legea care modifică cadrul conex, nu poate fi implementată. Este o chestie urgentă, pe care trebuie să se axeze factorii de decizie acum”, consideră Nadejda Hriptievschi, directoare de Program la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Ambasadorii acreditați la Chișinău au subliniat de mai multe ori că reformele menite să reducă nivelul corupției stagnează. Într-un interviu acordat anterior portalului Anticorupție, Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a remarcat că nu vede îmbunătățiri în sectorul Justiției. „Rămân multe de făcut pentru a spune că există un progres satisfăcător. Nu există nici o voință politică reală de a reforma acest sector strategic”, a punctat Pirkka Tapiola.

Mariana Colun
07/11/2015




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii