Comisia Electorală Centrală (CEC) restricționează din nou accesul la informația de interes public. Înainte de alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, în perioadă electorală, când interesul public pentru finanțarea partidelor este sporit, de pe noul portal al instituției, elaborat cu bani ai donatorilor, au dispărut rapoartele financiare cu privire la donațiile făcute în anii precedenți către concurenții electorali. 

Odată cu intrarea în perioada electorală, CEC și-a modernizat portalul, acesta având acum un alt aspect grafic și o interfață dinamică. Noul site nu mai oferă acces la bazele de date ale domeniului vechi. În plus, unele baze de date privind finanțarea unor formațiuni politice sunt incomplete, în special cele privind donațiile către partide.

Site-ul CEC în variantă nouă a fost realizat în cadrul Proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat de PNUD Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Ambasadei Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare și al Ambasadei Olandei prin Programul Matra.

Dacă vrem să accesăm datele cu privire la donatorii candidaților la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, site-ul nu ne mai pune la dispoziție listele celor care au făcut donații pentru candidații la funcția de șef al statului. Site-ul ne indică doar datele despre cotizații. Odată cu această modificare, nu mai sunt valabile nici link-urile care făceau trimitere la listele de donatori. 

Rodica Sârbu, responsabila de Direcția comunicare, relații publice și mass-media a CEC, a ținut să precizeze mai întâi că nu este vorba de alt site, ci de altă interfață. După asta, Sârbu a subliniat că datele au fost transferate de pe un site pe altul și că, chiar dacă există probleme, nu au fost făcute în mod intenționat. „Nu știu dacă aceste date au fost pierdute sau dacă nu au fost transferate. Voi verifica. Trebuie să vă spun că nu a fost făcut cu rea-intenție. Voi verifica și voi răspunde”, a insistat responsanila de la CEC. Am revenit mai târziu pentru răspunsuri mai exacte, însă angajata CEC nu ne-a răspuns la telefon.  

Mai mulți experți din cadrul societății civile condamnă lipsa de transparență admisă de CEC.

„Poate e din neatenție, dar arată dubios. În general, CEC-ul avea un site foarte bun. Nu e clar la ce bun altul nou. Cel mai probabil pentru a cheltui banii din proiectul susținut de donatori. După mine, proiectul de aproape două milioane de dolari este o irosire de bani. Obiectivele pe care le-a anunțat Comisia atunci când a obținut finanțarea nu sunt deloc atinse. În unele cazuri, se face exact pe invers.

Când au cerut bani, și-au asumat să crească transparența, să sporească accesul diasporei la alegeri. În loc de asta au ascuns listele falsificate ale Silviei Radu, au respins toate propunerile de modificare a regulamentelor care să permită deschiderea unui număr suficient de secții de vot peste hotare. Și asta în condiții clare, nu obscure ca acum”, a comentat expertul Valeriu Pașa de la comunitatea „Watchdog”. 

„Și nu e vorba de tot CEC-ul, ci de o majoritate controlată de PD, în frunte cu Iurie Ciocan și Andrei Volentir. Alina Russu doar figurează în funcția de președintă”, a mai precizat Pașa.

„Prevederile legii sunt mai mult decât clare. Dacă rapoartele nu sunt piblicate, CEC încalcă, pur și simplu, în mod obraznic, legislația electorală și una dintre obligațiile sale principale. Trebuie accentuat că publicarea rapoartelor trebuie efectuată rapid, în 48 de ore de la primirea lor. Nu în zadar Codul Electoral prevede asemenea termene scurte. De ce e important? Pentru ca să poată fi verificate de public și jurnaliști și, eventual, pentru a putea reacționa în caz de încălcări. Dacă CEC nu le publică, înseamnă că nu își exercită obligațiile și este complice la a ascunde potențiale încălcări”, ne-a declarat și Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova. 

„Cu atât mai mult e problematic cu cât pe vechea pagină web erau publicate rapoartele financiare, iar pe cea nouă nu mai sunt. Adică noi, în loc de progres, de fapt, regresăm? Și asta în contextul alegerilor parlamentare ce se apropie? Cred că CEC ar trebui de urgență să-și facă ordine în propria bucătărie și să publice toate rapoartele financiare imediat”, susține experta.

„Continuarea restrângerii accesului la informație în paralel cu menținerea plafoanelor generoase pentru donații și a capacității reduse a CEC de verificare a corectitudinii finanțării partidelor politice doar va favoriza și mai mult utilizarea unor mecanisme mai puțin transparente de finanțare a partidelor. Iar aceasta reprezintă un risc serios în adresa echității și integrității viitoarelor procese electorale”, este de părere experta ADEPT, Elena Prohnitchi.

Surpriza CEC apare exact în perioada desfășurării Iniţiativei Civice „Pentru un Parlament Curat 2018”. Este vorba de o acțiune prin care un grup de organizaţii neguvernamentale – Asociația pentru Democraţie Participativă ADEPT, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice – își propun să monitorizeze integritatea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Precizăm că nu este pentru prima dată când CEC restricționează accesul la informația de interes public. În 2016 Comisia Electorală Centrală a radiat din rapoartele financiare ale concurenților electorali datele despre locul de muncă, anul nașterii, adresa și alte informații despre donatorii partidelor. Motivul invocat a fost protecția datelor cu caracter personal. 

La finalul anului 2016, Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) a acționat CEC în judecată pentru îngrădirea accesului la informație și a obținut câștig de cauză. Instanța a obligat CEC să ofere acces la listele de subscripţie depuse de grupurile de iniţiativă pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, precum şi la rapoartele financiare ale celor înscrişi în cursa electorală, cu indicarea datelor privind locul de muncă al donatorilor. Hotărârea instanței de judecată a rămas definitivă, dar CEC nu s-a conformat și nu a îndeplinit decizia judecătorească. 

„Instanţa reţine şi faptul că din momentul în care candidaţii la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova şi-au dat acordul de a candida la o funcţie publică şi din momentul includerii în listele electorale, aceştia şi-au dat şi acordul pentru a face cunoscute şi datele despre aceştia. Or cetăţenii urmează să cunoască pentru cine îşi dau votul. Astfel se prezumă că aceştia şi-au dat acordul şi la furnizarea informaţiilor solicitate de reclamant”, se arată în hotărârea motivată.  

CEC a restricționat accesul la informația despre donatorii partidelor și candidaților electorali după ce în 2010, 2014 și 2015 echipa Centrului de Investigații Jurnalistice a aratat în câteva anchete de presă legătura dintre donatorii partidelor și achizițiile publice, conexiuni între oameni de afaceri şi partidele politice sau că șomeri, pensionari, funcționari publici cu venituri mici fac donații generoase, de zeci și sute de mii de lei, către anumite partide politice.