Raportul de ţară privind Drepturile Omului pentru 2018, publicat de Departamentul de Stat al SUA, constată corupție pe scară largă în cadrul sistemului judiciar și în alte structuri de stat. Autorii relevă încercările autorităților moldovenești de a compromite investigațiile în cazul furtului miliarului. Mai mult, raportul subliniază tentativele repetate ale autorităților de a legaliza banilor dobândiți în mod ilegal.

Autorii raportului constată corupție pe scară largă în cadrul sistemului judiciar și în alte structuri de stat. Acest fapt denotă, relevă raportul, eșecul autorităților moldovenești în demerul lor declarat de combatere a corupției la nivel înalt. „Aceste practici indică un nivel ridicat al corupției în general și al corupției politice, ceea ce a dus la ceea ce se numește "stat capturat", situația în care interesele private influențează semnificativ luarea deciziilor de către stat”, concluzionează raportul.

Raportul se referă la un studiu al IDIS „Viitorul”, care arată că, începând cu 2014, Centrul Național Anticorupție a inițiat 674 de dosare penale pentru suspectarea de corupție în cazul mai multor primari și funcționari publici locali. Majoritatea cazurilor însă au fost închise în decursul anului 2018, după ce primarii cu pricina au decis să treacă în partidul aflat la guvernare. 

În același timp, arată autorii, aproximativ 40–50% dintre cetățeni au recunoscut că au plătit mită angajaților din sectorul public. Se menționează că, în ultimii nouă ani, sistemul judiciar a devenit mai puțin independent, în timp ce corupția a rămas aceeași. „Până la 50% din deciziile emise de instanțe au condamnat funcționarii pentru corupție, de vreme ce celelalte s-au încheiat cu achitare sau anularea investigațiilor”, se menționează în raport.  

Concomitent, se evidențiază folosirea instituțiilor de combatere a corupției pentru a exercita presiune asupra reprezentanților partidelor de opoziție. Raportul se referă la un studiu al IDIS „Viitorul”, care arată că, începând cu 2014, Centrul Național Anticorupție a inițiat 674 de dosare penale pentru suspectarea de corupție în cazul mai multor primari și funcționari publici locali. Majoritatea cazurilor însă au fost închise în decursul anului 2018, după ce primarii cu pricina au decis să treacă în partidul aflat la guvernare.

În 2017, Guvernul a adoptat o legislație menită să consolideze cadrul instituțional pentru combaterea corupției, în special a spălării banilor. Cu toate acestea, arată raportul, implementarea legislației a fost amânată. „Două instituții cheie anticorupție – Autoritatea Națională de Integritate și Agenția de Recuperare a Activelor Penale – nu au fost pe deplin funcționale și nu a existat o monitorizare a implementării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupției.”

Documentul reiterează că instituțiile financiare internaționale și observatorii locali și-au exprimat îngrijorarea pentru faptul că această lege ar putea facilita legalizarea unor active furate sau de altă natură, active provenite din spălarea banilor sau din furtul miliardului din sectorul bancar. Deși aceeași lege interzice legalizarea bunurilor criminale, observă autorii, mulți observatori constată că există puține măsuri de siguranță pentru a preveni acest lucru.

Autorii au evidențiat tendința autorităților să compromită procesele de prevenire și combatere a corupției și să legalizeze activele dobândite în mod ilegal. După mai multe încercări anterioare, Parlamentul a adoptat în iulie 2017 Legea liberalizării capitalului și amnistia fiscală, care ar putea permite legalizarea activelor nedeclarate, a datoriilor fiscale și a numerarului. 

Documentul reiterează că instituțiile financiare internaționale și observatorii locali și-au exprimat îngrijorarea pentru faptul că această lege ar putea facilita legalizarea unor active furate sau de altă natură, active provenite din spălarea banilor sau din furtul miliardului din sectorul bancar. Deși aceeași lege interzice legalizarea bunurilor criminale, observă autorii, mulți observatori constată că există puține măsuri de siguranță pentru a preveni acest lucru.

În acest context, Guvernul a continuat să persecute activiștii civici, avocații și judecătorii; a deschis dosare penale împotriva oponenților politici la nivel local; a utilizat Legea privind protecția datelor cu caracter personal pentru a împiedica accesul la informațiile de interes public; și a modificat legislația electorală în beneficiul celor mai mari și mai organizate partide politice. 

Compartimentul privind declararea veniturilor de către funcționarii publici menține constatările din 2017. Autoritatea Națională de Integritate, instituție independentă însărcinată cu verificarea veniturilor și monitorizarea conflictelor de interese ale funcționarilor publici, are puterea să aplice sancțiuni. Cu toate acestea, insistă autorii, această instituție nu a efectuat investigații privind declarațiile de active, rămând nefuncțională din cauza tergiversărilor privind alegerea conducerii.