Victor Strătilă, vicepreşedintele Comisie Naţionale de Integritate (CNI), și-a exprimat nemulțumirea privind promovarea unui proiect de lege care prevede desființarea CNI şi crearea unui centru naţional de integritate. Declaraţia a fost făcută miercuri, 30 septembrie, în cadrul unei conferinţe de presă. Potrivit lui, acest lucru ar însemna un pas înapoi în lupta cu flagelul corupției și ar face netransparent controlul veniturilor. De partea cealaltă, CNI a emis un comunicat de presă în care se arată că Strătilă și-a depășit atribuțiile de serviciu făcând aceste declaraţii, iar poziția acestuia nu este una oficială.

Potrivit lui Victor Strătilă, proiectul de lege privind reformarea Comisiei este plin de lacune, iar scopul acestuia, este, de fapt, sabotarea luptei cu flagelul corupţiei. Oficialul a subliniat că CNI a avut rezultate bune în primii doi ani de activitate, iar acest lucru nu le-ar conveni celor care nu doresc să-şi declare veniturile şi proprietăţile, care încearcă, astfel, să se răzbune.

Victor Strătilă a precizat că proiectul de lege prevede lichidarea CNI de la 1 ianuarie 2016, iar timp de trei luni ar urma să fie angajaţi inspectori de integritate care să activeze în cadrul unui centru supus unui singur preşedinte.

„Se lichidează un instrument colegial cum este CNI, în cadrul căruia decizia privind un anumit act de constatare este luată de mai multe persoane, în ședințe de tip deschis. Proiectul de lege prevede crearea unui centru în cadrul căruia, puterea deplină ar fi deținută de o singură persoană”, a subliniat Victor Strătilă.

De partea cealaltă, CNI a remis presei un comunicat de presă în care se arată că opinia exprimată de Strătilă nu coincide cu poziția oficială a Comisiei. Mai mult, vicepreședintele instituţiei s-ar afla în prezent în concediu medical și nu ar avea dreptul să facă asemenea declarații. 

Portalul Anticorupție a scris anterior despre ineficiența Comisiei, tradusă prin tragerea la răspundere a unui număr mic de funcționari care nu-și declară toate veniturile și proprietățile sau conflictele de interes. Rapoartele de activitate ale CNI arată că instituția nu are suficiente mecanisme în acest sens. Astfel, normele legale admit inexactităţi și expuneri contradictorii sau echivoce și, prin urmare, transformă Comisia într-o structură ineficientă. Mariana Calughin, expert anticorupție, ne declara atunci: „Este absolut imperativă revizuirea cadrului legal, astfel încât să fie asigurată finalitatea, aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii, cel al incompatibilităților sau al conflictului de interese. Atât timp cât acest lucru nu se va produce, statisticile nu se vor schimba”, susține experta.

Într-un interviu acordat portalului Anticorupție, Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE la Chișinău, s-a arătat nemulțumit de faptul că modificările menite să reformeze Comisia Națională de Integritate nu au fost aprobate de Guvern în luna iunie, acest fapt fiind un motiv în plus pentru care Republica Moldova nu a primit a treia tranșă a Programului de Suport Bugetar pentru Justiție, de până la 15 milioane de euro.