Noua lege cu privire la Procuratură ar putea fi votată în curând în lectura a doua a Parlamentului. Prevederile nu vor da însă rezultate dacă politicul va încerca și în continuare să se implice în activitatea instituției, susțin experții. Totodată, legea crează premise clare pentru lupta cu corupţia la nivel înalt. Juriștii se întrebă însă dacă actualii procurori își vor dori să combată acest flagel.

Despre reforma Procuraturii, cea mai mare restanţă a Republicii Moldova în faţa partenerilor externi în procesul de reformare a sectorului Justiţiei, se vorbeşte de mai bine de doi ani. Noua concepție a fost gata încă la sfârșitul anului 2013, fiind aprobată un an mai târziu. În martie 2015, proiectul de lege a fost avizat de Comisia de la Veneţia, iar în luna mai a fost votat în prima lectură de Parlament. Deşi Andrian Candu, preşedintele Legislativului, dădea atunci asigurări că legea va fi votată în lectură finală până la sfârşitul sesiunii de primăvară-vară, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Pe 7 şi 8 octombrie, la Chişinău mai are loc o conferinţă internaţională unde se discută despre bunele practici în reformarea procuraturilor din ţările Europei Centrale şi de Est.

Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei, a declarat că noua lege va fi cel mai potrivit instrument de sporire a încrederii societăţii în Procuratură. “Din păcate, volumul de lucru şi resursele limitate pe care le are acum instituția la dispoziţie, dar şi instrumentele pe care le prevede actuala legislaţie nu sunt suficiente ca actul de justiţie să fie pe placul cetăţenilor”, a recunoscut ministrul.

Neimplicarea politicului, cheia succesului

Experţii străini insistă că scoaterea Procuraturii de sub controlul politic este cheia succesului.

“Dacă vorbim despre un control politic, am terminat discuţiile legate de instrumentarea marilor corupţi. Procurorii trebuie să aibă independenţă faţă de toate puterile”, susţine Luminiţa Palade, procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Experta a amintit, între altele, despre experienţa României, unde marile dosare de corupţie s-au finalizat cu condamnări răsunătoare. Rețeta: independenţă materială, tehnici moderne de investigare așa încât procurorii să aibă la îndemână tot ceea ce le trebuie pentru instrumentarea dosarelor de mare corupţie, dar și mult curaj.

Procurorul general: “Toleranţa faţă de procurorii corupți este zero”

Procurorul general Corneliu Gurin insistă că independenţa rămâne la discreţia fiecărui angajat. “Fiecare procuror şi judecător este independent în măsura în care se consideră astfel. Legile actuale acordă protecţia necesară şi posibilitatea de a desfăşura o activitate independentă de factorul politic”, a spus Corneliu Gurin.

Acesta recunoaşte că acum Procuratura are nişte restanţe la capitolul profesionalism şi integritate. “Luptăm însă zilnic cu aceste fenomene şi probabil v-aţi convins singuri: atunci când procurorii au comportament coruptibil, toleranţa este zero”, a adăugat el.

Experții: “Legea nu mai suferă amânare”

Vlad Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), spune că noua lege crează premise clare pentru lupta cu corupţia la nivel înalt, oferind procurorilor Anticorupţie toate pârghiile necesare ca să investigheze eficient astfel de cazuri. “Întrebarea este dacă ei doresc sau nu să investigheze cauzele de corupţie. Vina nu va mai putea fi dată pe lege, ci pe cadrele din interiorul procuraturii şi aici există un risc foarte mare ca procurorii cărora până acum le era frică sau erau corupţi să rămână în sistem şi să acţioneze la fel, dar deja sub paravanul garanţiilor sociale şi legislative extrem de mari”, a explicat juristul.

Vlad Gribincea speră că legea nu va fi modificată esenţial în lectura a doua în Parlament. Totodată, potrivit expertului, documentul ar trebui adoptat în următoarele săptămâni, pentru că noile prevederi nu vor putea fi aplicate imediat. “Este nevoie de cel puţin şase luni pentru ca legea să funcţioneze normal. Iată de ce se dorea să fie adoptată în iulie, ca până în decembrie să fie elaborate mecanismele conexe, iar legea să fie pusă în aplicare din ianuarie”, a adăugat directorul CRJM.

Procuror numit de şeful statului şi salarii aproape egale cu cele ale magistraţilor

Pe hârtie, noua lege reduce la minim interferenţa politicului în activitatea procurorilor. După ce Comisia de la Veneţia şi-a expus opinia pe marginea prevederilor, documentul a fost îmbunătăţit de două ori şi acum ar corespunde în proporţie de 95% celor mai bune standarde europene.

Potrivit concepţiei, procurorul general urmează a fi ales pentru şapte ani (în loc de cinci, cum e acum), astfel încât termenul să nu coincidă cu mandatul Parlamentului, şi nu va avea dreptul să fie reales. El va fi numit în funcţie de către preşedintele ţării, şi nu de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în urma unui concurs deschis, ceea ce ar trebui să-i asigure independenţa faţă de Guvern şi Legislativ. Vor fi eligibili doar candidaţii care cel puţin trei ani până la numirea în funcţie n-au fost membri de partid şi nici implicaţi în activităţi politice. Se prevede, de asemenea, că la pornirea urmăririi penale împotriva procurorului general, acesta va fi suspendat din funcţie. Totodată, procurorul concediat pe motive compromiţătoare va pierde dreptul la toate garanţiile speciale. Reforma presupune şi majorarea treptată a salariilor procurorilor, care ar urma să aibă cam 80% din cât are un magistrat. Procurorii vor lăsa epoleţii şi gradele militare, vor purta mantie în loc de uniformă şi nu vor mai avea dreptul la port-armă sau alte mijloace de protecţie.

Demisia lui Corneliu Gurin, votată în comisii parlamentare

Tot miercuri, 7 octombrie, mai multe comisii parlamentare au dezbătut inițiativele socialiștilor privind demiterea procurorului general, Corneliu Gurin, directorului CNA,Viorel Chetraru, președintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, președintelui Curții de Conturi, Serafim Urechean, precum și a întreagii componențe a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Proiectele au fost aprobate în Comisia administrare publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, Comisia agricultură și industrie alimentară și Comisia drepturile omului și relații interetnice. Inițiativele au fost susținute de deputații PCRM şi PSRM.