Combaterea corupţiei este o problemă prioritară în stat, iar pentru asta este necesară o colaborare mai eficientă între instituţiile responsabile de contracararea acestui flagel. Opinia a fost exprimată în cadrul conferinţei Iniţiativei Regionale Anticoruţie (IRA), organizată luni, 28 septembrie, cu ocazia celebrării a 15 ani ai IRA.

Probleme legate de flagelul corupţiei există la toate nivelurile, susţin experţii anticorupţie prezenţi la conferinţă. La nivel regional, există corupţie în sectorul energetic, judiciar, politic, cel al sănătăţii și al educaţiei. Deşi consideră corupţia o problemă prioritară pentru Moldova, Viorel Chetraru, directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), se arată nemulţumit de faptul că prea puţini funcţionari publici îşi ispăşesc pedeapsa pentru acte de corupţie.

„Avem sub 50 de persoane care-şi ispăşesc pedeapsa pentru acte de corupţie, nu mai spunem despre eficienţa redusă de recuperare a veniturilor care sunt dobândite de aceşti funcţionari de pe urma activităţii infracţionare. Tocmai din acest motiv, ne dorim ca toate instituţiilor responsabile, din momentul constatării şi probării actului de corupţie până la condamnarea acestui funcţionar, toate instituţiile implicate să fie eficiente şi să corespundă tuturor provocărilor care intervin. Nu este normal ca un caz de corupţie să dureze în instanţă peste doi-trei ani. Noi avem multiple exemple care dovedesc acest lucru, care au avut rezonanţă în societate. De exemplu, cazul şefului FISC-ului a durat doi ani şi jumătate în prima instanţă până acesta a fost condamnat; cazul şefului Consilului de Administraţie al Băncii de Economii, la fel, se află în judecată peste doi ani de zile şi nu avem o sentinţă”, susţine şeful de la CNA.

Rolul sectorului privat în lupta cu corupţia este extrem de ambiguu

Foarte des, sectorul privat şi companiile private, fiind implicate în corupţie, beneficiază de pe urma ei, o folosesc în activităţle lor, ştiu cum să opereze în acest domeniu şi corupţia le aduce bani, susţin experţii. Pentru stoparea acestor practici ilegale, este necesară cooperarea intersectorială.

„Ar putea să existe, spre exemplu, o companie din Bulgaria ar putea folosi un intermediar din Italia, pentru a cumpăra un echipament cu nişte facturi false în Germania. Pentru a investiga toată această crimă, este nevoie ca agenţiile din diferite ţări să colaboreze, să-şi acorde reciproc asistenţă juridică.fără o cooperare internaţională eficienţă, poate fi destul de dificil să asigurăm lupta cu corupţia. Poate fi şi mai dificil de a identifica unde sunt, de fapt, banii care au fost furaţi. Un principiu fundamental al Convenţiei Anticorupţie este că activele care au fost furate dintr-o anumită ţară trebuie să fie restituite ţării din care au fost furate. Este un program de succes, pe care îl puteţi folosi şi dvs”, a conchis Constantine Palicarsky, ofiţer la Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate.

Ingredientele independenţei - integritatea şi instrumentele legale puternice

Deşi reforma anticorupţie de la noi din ţară durează de ani buni, nu este clar dacă a fost sau nu înregistrat un progres în acest domeniu. De această părere este Cristina Ţărnă – director adjunct CNA.

„Reforma Anticorupţie din Moldova seamănă cu un dans moldovenesc – doi paşi înainte şi unul înapoi. Uneori, faci un pas înainte şi doi înapoi. Anume aşa ceva s-a întâmplat şi în Moldova. Acum, după 15 ani de reforme în domeniul anticorupţiei, nu ştiu dacă putem spune că am înregistrat un progres sau un regres în Moldova. Reformele se fac prin politicieni, atunci când aceştia reuşesc să fie relativ oneşti sau când sunt sub presiuni majore. Putem spune că lupta cu corupţia a început în Moldova într-o perioadă greşită”, susţine Cristina Ţărnă, şef-adjunct la CNA.

Concluziile conferinţei vor fi redactate sub formă de recomandări la adresa autorităţilor din Moldova, de către experţii Transparency International Berlin.

Din anul creării sale, Iniţiativa Regională Anticorupţie activează în calitate de proces regional prin care guvernele regionale, locale şi organizaţiile internaţionale ale societăţii civile, agenţiile de ajutor bilateral şi organizaţiile internaţionale combină eforturile acestora pentru a contribui la combaterea corupţiei în Europa de Sud-Est.