În familia mea e o mare tragedie. În Transnistria, într-un izolator de detenție preventivă din Tiraspol moare fiul meu. El a declarat greva foamei imediat după ce a fost arestat și a pierdut între timp circa 50 kg.

În 2007, fiul meu a avut probleme cu poliția, în orașul Odesa. Atunci polițiștii i-au aruncat în geantă droguri și l-au reținut. Au făcut-o pentru a estorca mită. Acolo l-au terorizat, chiar l-au internat la psihiatrie, ulterior însă l-au recunoscut sănătos. După ce dosarul a ajuns la instanța superioară, Alexandru a fost achitat, iar polițiștii respectivi au fost concediați.  

În 2014, fiul meu Alexandru, s-a mutat la Tiraspol pentru a se aranja la serviciu însă să-ți găsești un loc de muncă în Transnistria e imposibil. El a închiriat temporar o cameră în cămin la Zinaida Vilko, în timp ce fata locuia pe o altă adresă. Întrucât Zinaida are gradul II de invaliditate și se mișcă greu, Alexandru o vizita și o ajuta prin gospodărie. Ei au început să aibă relații dificile cu vecinii Zinaidei, care o terorizau și îi cereau doar ei să facă curățenie la bucătărie, iar Alexandru să nu o ajute.

O vecină de-a Zinaidei este soția unui ofițer care ține sub control întreg căminul. Fiul meu s-a revoltat, iar acel ofițer l-a arestat. I-au fabricat un dosar în baza unor cereri false, au întocmit un proces-verbal fals și împreună cu judecătorul Marușceac i-au întocmit dosar administrativ. În timp ce era cercetat, l-au ținut într-un subsol în care mirosea urât. Deci, și-au bătut joc de el. Ulterior, el a atacat decizia la Curtea Supremă din Transnistria. Acolo i-au dat câștig de cauză și au recunoscut că dosarul a fost fabricat. Cu ajutorul dictafonului el a înregistrat câțiva vecini, care au confirmat versiunea lui și el, astfel, a putut să-și facă dreptate.

Ulterior, au început să se răzbune pe el Lîsîi și Marușceac. Chiar dacă Curtea Supremă i-a recunoscut vinoveți de fabricarea unui dosar, ei și-au păstrat locurile de muncă și au continuat să-și bată joc de fiul meu și să-i creeze condiții de viață insuportabile. Zinaida între timp s-a mutat cu Alexandru, pentru că în căminul în care sta ea era deja imposibil de locuit. Între timp, Zinaida a rămas însărcinată. Ei au speriat-o că Alexandru este psihic bolnav, că-l vor pune după gratii pentru cinci ani pentru extremism. Au impus-o să facă avort în luna a șasea de sarcină. Mai mult decât atât, i-au dat trupul acelui făt acasă. Alexandru l-a ținut în frigider și tot plângea, pentru că foarte mult își dorea acel copil. Din câte îmi dau seama, ei s-au gândit că dacă se naște copilul, fiul meu va rămâne la Tiraspol pentru mult timp și se va tot plânge mai departe, la nesfârșit. S-au gândit că trebuie să-l elimine, i-au zis că el poate să plece în Ucraina. Ei au speriat-o pe Zinaida, au șantajat-o și au convins-o să avorteze. Fiul meu a fost, evident, șocat. Chiar dacă nu se poate face avort la șase luni de sarcină, în Transnistria totul este posibil. Fiul meu a decis să continue să-și facă dreptate. S-a plâns la administrația președintelui, iar ulterior a fost schimbat anchetatorul. După ce Zinaida a făcut avort, ea a dispărut. Ei i-au zis lui că, dacă vrea s-o vadă pe Zinaida, să vină la Judecătorie. El a venit și de aici a fost răpit de persoane în civil și dus într-o direcție necunoscută. Alexandru doar a reușit să strige că pe el îl ridică Comitetul Securității Naționale (Комитет Госсударственной Безопасности). Nu știam cine sunt și ce vor.

M-am dus la sediul CSN (KGB) și am așteptat acolo trei ore, pentru că fiul nu avea bani cu ce să se întoarcă acasă, la Dnestrovsk, unde locuiesc eu. Când au văzut că nu pot scăpa de mine mi-au zis că l-au reținut pe fiul meu, că el va înopta acolo și că pot să plec liniștită acasă. Nimeni nu mi-a zis absolut nimic de ce l-au reținut. În lacrimi am plecat acasă. În aceeași zi au venit la mine patru bărbați și două fete, mi-au zis că vor fi martore, precum și fiul meu în cătușe. Mi-au organizat percheziții la domiciliu. Căutau flaguri moldovenești, ucrainene, arme, ca și cum băiatul meu ar fi extremist. Procesul verbal al percheziției a fost întocmit cu greșeli, fără semnătura mea, doar cu a fiului. Au făcut percheziții până au găsit actele pe acest Lîsîi. Fiul mi le-a trimis mie, pentru că mi-a zis că la Tiraspol este urmărit și îi e frică că vor fura aceste hârtii. Din fericire, o parte le-am xeroxat, iar o parte le-am lăsat în odaia lui. Pe astea le-au găsit. Nu le-am zis că am aceste xeroxuri. Mă comportam liniștit. Chiar s-au mirat, dar eu știam că ei îl răzbună pe acest Lîsîi și Marușceac. Aceste acte nici nu au fost incluse în procesul verbal. 

Încă mergea percheziția și m-a sunat deja avocatul Alexandru Hadji. Mi-a zis că pe fiul meu îl vor închide pe cinci ani pentru extremism. Eu știu că fiul meu nu are nicio legătură cu chestiile extremiste. Pe fiul meu l-au dus la Ministerul de Interne din Tiraspol, l-au plasat într-un subsol. El din start a declarat greva foamei. A stat în subsol 10 zile. Apoi l-au dus la izolatorul de detenție preventivă. Și acolo a îndurat foame. I-au făcut o examinare psihiatrică. Nimeni nici nu a spus că el a declarat greva foamei. 

Pe 10 iulie m-am întâlnit cu anchetatorul Grapco Valentin, care mi-a zis că se decide problema plasării în arest a fiului meu. Judecătorul Serghei Karletov trebuia să decidă plasarea în arest. La ședința de judecată nu am avut acces. Mi s-a comunicat că s-a decis plasarea în arest pentru 60 de zile. Am întrebat pentru ce, dar nu am primit un răspuns clar. Mi s-a zis că cică Alexandru ar fi învinuit de chemare la insurecție armată sau de bătaie a Zinei, nu se știe. Pot să spun că am aflat că în martie, pe rețelele de socializare, Alexandru a scris că lupta cu organele de drept din Transnistria poate fi efectuată doar prin introducerea forțelor NATO. El nu mi-a zis că a șters această postare peste două ore. Pe el abia în iulie l-au arestat.

Fiul meu a declarat greva foamei pentru că este nevinovat. Inițial, l-au impus să semneze că recunoaște vina sa, adică a depus mărturii false împotriva sa. L-au amenințat că dacă nu semnează îl vor plasa în izolator la homosexuali. El a fost nevoit să semneze mărturie împotriva sa. Ulterior, el a recunoscut că a semnat sub presiune și a zis că nu va mai semna nimic. A pierdut între timp circa 50 de kg. Îi ies toate oasele. 

Am adunat toate actele și le-am transmis avocatului de stat Valentin Grapco, care se revolta de ce nu îi plătesc bani. Zic, pentru ce să te plătesc, dacă ești avocat din oficiu, te plătește statul. Am vrut să-mi iau un avocat privat, dar nu mi s-a permis. Au zis că doar avocați din oficiu se poate – Hadji Alexandru sau Granevschii Alexei. Nu știu de ce nu îmi permit, probabil știu că totul este fabricat și nu vor să se afle. Nu îmi dau nicio decizie, pe motiv că ar fi secrete și evident că eu nu pot obține nimic. Mi-i frică să nu moară fiul meu până se va face dreptate.