Achizițiile publice: costurile pe care le suportăm din cauza corupţiei

Valeriu Rusu
26/05/2016
Discuţii la masa rotundă pe marginea monitorizării rezultatelor achiziţiilor publice în cadrul autorităţilor contractante ale oraşului şi Consiliului Raional Rezina. Foto: cuvintul.md

În raionul Rezina procesul achiziţiilor publice este afectat serios de calitatea guvernării locale, lipsa de transparenţă, participarea nesatisfăcătoare a comunităţilor în procesul decizional, integritatea îndoielnică a reprezentanţilor autorităţilor publice, conflictele de interese, gestionarea frauduloasă a proprietăţii publice. La această concluzie a ajuns AO ADR “Habitat” după o analiză profundă a dosarelor achiziţiilor publice realizate în ultimii doi ani de către Aparatul preşedintelui raionului, Primăria or. Rezina.

Două atitudini diferite

Am efectuat analiza ţinând cont de prevederile legislaţiei în vigoare, de faptul cum au fost respectate etapele procesului de achiziţii: planificarea obiectivelor, iniţierea şi lansarea procedurii, derularea şi finalizarea ei, administrarea contractului încheiat, dar şi de faptul că transparența în achizițiile publice este fundamentală pentru obținerea rezultatului scontat, asigurarea unor servicii de calitate şi cheltuirea raţională, eficientă a banului public.

În total am analizat dosarele a 22 de licitaţii publice şi a 16 cereri de oferte de preţuri. Situaţia diferă mult de la o autoritate la alta. La Primăria Rezina, începând cu toamna anului 2015, procesul achiziţiilor publice a devenit transparent, nimeni nu îngrădeşte accesul doritorilor de a monitoriza activitatea grupului de lucru, deciziile adoptate. Colaboratorii ADR “Habitat”, de exemplu, din decembrie 2015 şi până în martie 2016 au participat nemijlocit la 12 licitaţii şi 13 proceduri de examinare a ofertelor de preţuri. Toate informaţiile solicitate ne-au fost puse la dispoziţie fără întârziere.

Cât priveşte aparatul preşedintelui raionului ne-am ciocnit cu alte realităţi. În pofida unor cereri repetate depuse în scris şi oral, administraţia raionului, sub diverse motive, nu ne-a permis accesul la mai multe dosare ale licitaţiilor publice şi acţiunilor de examinare a ofertelor de preţuri. De exemplu, sub diferite pretexte nu am obţinut acces la dosarele licitaţiilor ce vizau selectarea antreprenorilor şi realizarea proiectelor privind iluminarea stradală în comuna Rezina şi alte localităţi din raion, finanţate din bugetul de stat şi bugetul raionului. În ultimii doi ani Consiliul Raional Rezina a încheiat cu Societăţile cu Răspundere Limitată "Nobil-Invest" şi "Toplider" (ambele firme fiind înregistrate în Chişinău şi administrate de Iuliana Zaharia) trei contracte de efectuare a lucrărilor în domeniul iluminării stradale în valoare totală de circa 1,9 mln lei. Şi pentru că este vorba de bani publici, toată informaţia privind cantitatea şi nomenclatorul materialelor utilizate, munca efectuată, etc. trebuie să fie absolut deschisă. Administraţia raionului şi conducerea firmelor însă refuză să ofere orice informaţie referitor la aceste proiecte şi nu numai, lucru care trezeşte suspiciuni privind legalitatea tranzacţiilor în cauză.

De o atitudine similară a administraţiei raionului ne-am ciocnit când am solicitat şi alte informaţii de interes public şi care, de fapt, ar trebui să fie afişate pe site-ul Consiliului Raional, unde de câţiva ani există rubrica “Licitaţii curente”. Numai că la compartimentul respectiv nu găseşti nicio informaţie, lucru care de asemenea lasă impresia că există anumite interese de a ascunde informaţiile privind modalităţile de cheltuire a finanţelor publice.

În vorbe - una, în fapte - alta

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu apela recent către societatea civilă să diversifice instrumentele de comunicare și cooperare cu autoritățile publice pentru "asigurarea transparenței activităţilor instituțiilor publice, asigurarea calității actului de guvernare, evaluarea rezultatelor Politicilor Publice, legilor și hotărârilor de Guvern", chema Andrian Candu, adăugând: "Chiar vă rog să faceți să simțim și presiunea societăţii civile astfel încât calitatea actului de guvernare să fie păstrată". Frumoase cuvinte şi societatea civilă se străduie să-şi facă datoria. Numai că APL de toate nivelurile nu aude şi nu vede semnalele transmise de sectorul asociativ, populaţie. Iar schimbările la care jinduim toţi în cea mai mare parte depind anume de autorităţi, care ajung la Putere în baza unor promisiuni frumoase, de care uită a două zi după ce se pomenesc în funcţii.

Apropo, în procesul organizării şi desfăşurării achiziţiilor publice, conform legislaţiei, trebuie respectate următoarele principii: al liberei concurenţe, adică asigurarea unor condiţii egale pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii să poată participa la concurs; utilizării eficiente a fondurilor publice, adică aplicarea, în cadrul sistemului concurenţial, a aceloraşi criterii economice de selectare a câştigătorului; al transparenţei largi, care presupune punerea la dispoziţia celor interesaţi a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică; asumării răspunderii pentru deciziile luate şi acţiunile realizate de către toţi cei implicaţi în procesul de achiziţie şi implementare a proiectelor. Respectarea întocmai a acestor principii asigură utilizarea corectă şi eficientă a finanţelor publice, realizarea unor obiective şi servicii calitative, exclude orice posibilităţi de corupţie, conflicte de interese. Din păcate, la noi situaţia este alta. Potrivit experţilor, cea mai mare corupţie în R.Moldova este atestată anume în domeniul achiziţiilor publice, cheltuirii mijloacelor bugetare. După cum a scris săptămânalul CUVÂNTUL, nu fără concursul autorităţilor locale şi centrale, unele şi aceleaşi firme au “câştigat” cele mai valoroase proiecte din raionul Rezina finanţate din bugetul de stat şi cel raional, Fondul Ecologic Naţional. Spre exemplu, chiar dacă firmele “Litarcom”, “Avi Borş SRL”, “Capillati”, care au acelaş stăpân, vin cu oferte mult mai costisitoare decât alţi participanţi la licitaţii, tărăgănează cu anii realizarea proiectelor, efectuează lucrările necalitativ, acestea continuă într-un mod miraculos să câştige concursurile.

Astfel, chiar dacă în ultimii zece ani, în obiectivele de infrastructură social-culturală din raionul Rezina s-au investit în total sume colosale de bani publici, efecte nuanţate aproape că nu se văd.

Este nevoie de reforme profunde, sistemice

În concluzie vreau să menţionez că pentru a schimba situaţia trebuie să contribuim prin diverse metode la schimbarea atitudinii atât a autorităţilor, cât şi a populaţiei față de averea publică.

Societatea are nevoie de reforme sistemice profunde, de o separare reală a puterilor în stat, de cetațeni pro-activi, să întoarcem cât mai mulţi tineri acasă şi să le oferim posibilităţi reale de a crea aici plusvaloare şi condiţii pentru un trai decent.

Guvernul R.Moldova ar trebui să declare drept prioritare reformele care vizează depolitizarea instituţiilor de stat, corupţia sistemică, reforma administraţiei publice, creşterea eficienţei instituţiilor de reglementare, asigurarea transparenţei şi responsabilităţii în gestionarea banilor publici.

În aceeaşi ordine de idei şeful delegaţiei UE în RM, Pirkka Tapiola declara în cadrul unei dezbateri publice organizate luna tecută de Institutul pentru Politici și Reforme Europene din Moldova, că autoritățile moldovene stau bine la capitolul adoptarea legilor și hotărârilor, dar aplicarea lor în practică întârzie. Este nevoie de revăzut mecanismele de aplicare, în așa fel încât cetățeanul să simtă cu adevărat rostul reformelor și integrării europene… În caz contrar, nici un investitor nu poate veni în Moldova, atâta timp cât aici domnește corupția.

Material elaborat în cadrul Proiectului "Banii Publici sunt şi Banii mei" Facilitatea pentru Societatea Civilă din Vecinătatea Uniunii Europene" finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de National Endowment for Democracy, implementat de către Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă, în parteneriat cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi AO Agenţia pentru Dezvoltare Regională "Habitat".

Valeriu Rusu
26/05/2016

Comentarii