Ce noutăți aduce noua Lege privind achizițiile publice?

Mariana Colun
21/03/2016
Foto: CIJM

În grupurile de lucru pentru licitațiile publice vor fi incluși membri ai societății civile, organizațiile nonguvernamentale vor putea participa la concursurile de achiziții, iar pentru soluționarea contestațiilor va fi creată o structură separată. Aceste prevederi se conțin în noua Lege cu privire la achizițiile publice, despre care s-a vorbit la o nouă ședință a Clubului Jurnaliștilor de Investigație.  

Legea, care va intra în vigoare la 1 mai 2016, transpune cadrul normativ european în cadrul achizițiilor publice. Aceasta pune accentul și pe soluționarea conflictului de interese. Astfel, pe lângă faptul că membrii grupurilor de lucru care organizează licitații publice sunt obligați să semneze declarațiile cu privire la conflictul de interese, noua lege prevede expres că aceștia trebuie să evite conflictul de interese în cazul în care acesta apare.

O altă inovație ține de criteriile de atribuire a contractelor de achiziție, prin care vor fi alese ofertele cele mai avantajoase pe termen lung.

„Dacă fosta lege prevedea oferta cea mai avantajoasă economic pentru licitațiile deschise și prețul cel mai mic, atunci legea nouă deja reglementează aceste criterii și lasă la latitudinea autorității contractante de a delimita acel criteriu pe care-l consideră cel mai important: fie prețul cel mai scăzut, fie oferta cea mai avantajoasă, cu indicarea acelor factori de evaluare pe care-i consideră cei mai importanți”, a subliniat Gheorghe Ghidora, șef adjunct Direcția Reglementare și Control a Agenției de Achiziții Publice (AAP).

Legea privind achizițiile publice prevede, de asemenea, crearea unui organism separat de competența căruia va ține soluționarea contestațiilor și o procedură distinctă. Unii experți în domeniul achizițiilor publice însă se arată sceptici vizavi de independența acestui organ. „Conform acestei legi, instituția este subordonată Ministerului Finanțelor, pe când directivele europene prevăd ca un astfel de organ să fie total independent”, a precizat Serghei Merjan, expert în domeniul achizițiilor publice. Deocamdată, acest organ, care trebuie să fie funcțional de la 1 mai, nu a fost creat.

Noua lege ar exclude mai mulți factori de risc care afectează buna gestionare a banilor publici. „În prezent, nu este transparentă monitorizarea executării serviciilor și lucrărilor. Acum nu găsim careva informații pe pagina web despre evoluția executării prevederilor contractuale. Noua lege vine cu reglementări mai clare, care sperăm că vor majora transparența procesului de Achiziții publice”, a declarat Natalia Trofim, șef de direcție în cadrul Curții de Conturi a R. Moldova.

O altă noutate ține de mărirea pragurilor de achiziții, care simplifică procedura. Dacă până acum se treceau prin sistemul de achiziții publice bunurile și serviciile de la 40 de mii și lucrările de la 50 de mii, acum pragurile s-au ridicat la 80 și, respectiv, 100 de mii corespunzător. „Acest fapt va simplifica munca autorităților contractante, care nu vor mai fi nevoite se înregistreze contractele la AAP în cazul bunurilor, serviciilor sau lucrărilor cu o valoare mică”, a punctat Olesea Stamate, președintele AGER.

Totodată,  participanții la club au menționat că nouă lege conține și anumite lacune. Astfel, aceasta nu prevede reglementarea achizițiilor efectuate de întreprinderile de stat și agenții economici cu capital statutar de stat, deși beneficiarul final este contribuabilul.

Un studiu efectuat de experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul”, publicat în 2015, relevă un şir de nereguli în domeniul achizițiilor, între care corupţia şi conflictele de interese, care duc la prejudicierea bugetului public. Potrivit autorilor analizei, Diana Enachi și Valentin Lozovanu, printre cele mai frecvente abateri în procedura de achiziţii se numără lipsa transparenţei (nepublicarea planurilor anuale de achiziții, a anunțurilor de intenție, a rezultatelor licitațiilor), lipsa informaţiilor ce ţin de achiziţiile publice pe paginile web ale autorităţilor contractante, selectarea neconformă a procedurilor de achiziție, ceea ce limitează concurența, nepublicarea informațiilor despre procedura de achiziție şi criteriile utilizate la evaluarea ofertelor.

Mariana Colun
21/03/2016

Comentarii