Expert, despre accesul la informația privind achizițiile publice: „Deși legea s-a schimbat, practicile, în mare parte, au rămas aceleași”

Anticoruptie.md
18/02/2017
Grigore Cobzac (centru) și Olesea Stamate (dreapta). Foto: CIJM

Noua Lege privind achizițiile publice, intrată în vigoare la 1 mai 2016, prevede mai multe facilități în accesarea informației despre licitațiile organizate de autorități. Totuși, mai mulți experți susțin că și aceste modificări sunt adesea interpretate de funcționari la propria discreție, iar obținerea unor informații sau acte este îngreunată. „Conform legii este o realitate, în practică - alta. Deși legea s-a schimbat, practicile, în mare parte, au rămas aceleași”, consideră Olesea Stamate, președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER). Despre aceste probleme, dar și eventuale soluții s-a discutat la o nouă ședință a Clubului Jurnaliștilor de Investigație cu tema „Ce fac autoritățile ca să asigure accesul la informația despre achizițiile publice?”.

În cadrul discuției, Olesea Stamate a precizat care sunt prevederile care, cel puțin pe hârtie, facilitează obținerea informațiilor din domeniu. „Este vorba despre articolul care spune că darea de seamă cu privire la procedura de achiziții devine un document public, un lucru care nu era prevăzut în legea veche. O altă prevedere permite societății civile să participe la activitățile grupului de lucru cu privire la achiziții, de la început până la încheierea contractului. Am salutat modificările, chiar dacă am precizat că ele nu sunt suficiente pentru că, de exemplu, darea de seamă conține doar o informație sumară, pentru că nu sunt prezentate ofertele propuse, contractul, documentele însoțitoare ale ofertelor etc., respectiv nu-ți poți da seama dacă grupul de lucru și-a făcut bine sau nu munca atunci când a acordat calificativele sau punctajul pentru fiecare ofertă”, a specificat președinta AGER.

Olesea Stamate a semnalat mai multe probleme cu care partenerii organizației, membri ai societății civile din diferite raioane ale țării, s-au ciocnit când au cerut informații privind licitațiile desfășurate. „Problema este că, în momentul în care depui documentele pentru a fi inclus ca membru observator al grupului de lucru, se solicită un set de acte. Am avut cazuri cu anumite autorități care au exagerat cu acest set de acte. Legea spune că solicitantul trebuie să rezinte «cel puțin» și enumeră mai multe acte necesare. Autoritatea contractantă poate să interpreteze acest «cel puțin» și solicită documente adiționale”, a mai adăugat reprezentanta societății civile. 

Experta s-a referit și la faptul că cetățenii simpli nu se pot bucura de prevederile legale atunci când vor să participe la ședințele grupului de lucru pentru că ei nu au cum să dețină un mandat de reprezentare din partea unui ONG, certificat de înregistrare și alte acte. „În timp ce stipulările generale sunt bune, cred că este nevoie de perfecționat mecanismele de implementare ale acestora, pentru a facilita accesul tuturor la procedurile de achiziții, inclusiv jurnaliști și cetățeni de rând. Marja de discreție pentru a califica cine este și cine nu este societate civilă este prea mare”, a concluzionat Olesea Stamate.

Deputatul Grigore Cobzac, autorul amendamentelor discutate, a ținut să precizeze că noțiunea de „societate civilă” presupune și cetățeanul simplu. „El are dreptul să participe la procedura de achiziții cap-coadă, la fel ca și un jurnalist. Sunt mirat de afirmațiile precum că există probleme la acest capitol. Nu ar trebui să fie! Poate ține de interpretare, dar dumneavoastră, ca și societate civilă, aveți dreptul să primiți întregul pachet de documente, ca și oricare membru al grupului de lucru. Dacă asta nu se întâmplă, trebuie să vă apărați drepturile și să sesizați inclusiv organele de drept, pentru că aceasta este o încălcare a legii”, a declarat Grigore Cobzac.  

Anticoruptie.md
18/02/2017

Comentarii