Scheme de corupție în achizițiile publice. Ce face statul ca să le elimine?

Natalia Porubin
21/10/2015
Foto: CIJM

Cele mai multe fraude și nereguli în procesul de achiziții publice sunt admise la etapa de stabilire a caietului de sarcini pentru agenții economici și la cea de îndeplinire a obligațiunilor contractuale. La această concluzie au ajuns participanții la ședința Clubului Jurnaliștilor de Investigație la tema "Scheme de corupție în achizițiile publice: cum le depistăm?".

Andrei Clașevici, ofițer superior de investigație la Centrul Național Anticorupție, a menționat că cele mai multe scheme de corupție au loc la etapa de întocmire a unui caiet de sarcini în care autoritățile contractante stipulează condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească un anumit agent economic pentru a câștiga o licitație de livrare a bunurilor sau prestări de servicii.

Foto: CIJM

”La această etapă se admit mai multe situații în care caietul de sarcini este întocmit pentru a corespunde cu oferta unui anumit agent economic, fapt care îi dezavantajează pe alți concurenți. La următoarea etapă a procedurii de achiziții sunt mai puține încălcări deoarece  oponenții care nu trebuie să câștige achiziția publică sunt eliminați din concurs din start pentru că nu întrunesc condițiile solicitate prin caietul de sarcini”, a menționat Clașevici.

Aurel Chiosa, controlor de stat principal la Curtea de Conturi, a subliniat că încălcări sunt depistate și la etapa finală a achizițiilor. De multe ori agenții economici nu respectă termenele de realizare a lucrărilor și rigorile de calitate a serviciilor prestate.

„Nu există un organ care să verifice implementarea contractelor, livrarea bunurilor în termen, faptul că acestea sunt calitative și corespund cerințelor contractuale.  Au fost cazuri când termenul de livrare a bunului a fost prelungit neîntemeiat sau când au fost schimbate caracteristicile tehnice ale acestuia. Totodată, anumite autorități contractante fac plăți în avans, deși acest lucru este interzis prin lege”, a mai spus Aurel Chiosa.

Foto: CIJM

Valeriu Secaș, director adjunct la Agenția Achiziții Publice, a menționat că există pârghii de control asupra agenților economici. Astfel, la agenție există o listă de interdicții în care se regăsesc agenți economici care nu au respectat obligațiile contractuale. Timp de trei ani, aceștia au interdicție de participare la procedurile de achiziții publice. Totodată, există un mecanism prin care agenții economici pot contesta licitațiile care, în opinia lor, s-au desfășurat cu abateri de la legislația în vigoare.

Reprezentantul agenției a mai spus că multe nereguli în procesul de achiziții au loc din cauza necunoașterii, de către grupul de achiziții, a legislației în domeniu, care este una extrem de complexă. În fiecare instituție există câte un grup de lucru abilitat cu organizarea licitațiilor și evaluarea ofertelor, dar membrii acestuia nu au pregătirea necesară. În timp ce în multe țări, acești specialiști beneficiază de instruiri specializate, în Republica Moldova, acestea nu sunt prevăzute de legislație. Potrivit lui Secaș, existența  câtorva mii de autorități contractante și fluctuația de cadre în instituțiile statului, fac imposibilă existența acestui gen de instruiri.

Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie a fost organizată în cadrul Campaniei ”Banii Publici sunt și Banii Mei!”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice și Asociația pentru o Guvernare Responsabilă și Eficientă, cu  suportul Uniunii Europene și National Endowment for Democracy.

Natalia Porubin
21/10/2015



Become a Patron!

Comentarii