Reglementarea legală a actelor de persecuție în R. Moldova. Ce acțiuni poate întreprinde victima

Viorelia Albu
12/04/2021
reputationdefender

Termenul „stalking” (derivat din engleză to stalk – a urmări) este folosit pentru a indica o serie de acțiuni persistente, așa numite acte de persecuție, de urmărire, de contactare nedorită, comise de către un subiect, numit agresor/-oare (stalker) îndreptate față de alt subiect victimă, cu scopul de a-i  provoca frică și anxietate, compromițând astfel cursul normal al vieții de zi cu zi. 

În ultimii ani, datorită utilizării tehnologiilor de telecomunicații/electronice, incidența actelor de persecuție (cyberstalking) a escaladat, manifestându-se prin diferite tipuri de urmărire online, inclusiv:

- Catfishing. Agresorul/-oarea crează un profil fals pentru a contacta cu victima și persoanele apropiate ei. Pentru a inspira încredere și a părea o persoană reală, agresorii, deseori, dublează profilurile utilizatorilor existenți;

- Vizitarea/Urmărirea virtuală a victimei prin Google Maps Street View;

- Hijacking. Preluarea controlului camerelor web publice și private pentru a urmări victima;

- Instalarea în dospizitivele victimelor a diferitor aplicații de spionaj;

- Identificarea metadatelor geografice pentru a urmări locația victimei;

Stalkingul nu se limitează doar la comportamentul de urmărire și contactare nedorită dar include și alte acțiuni cum ar fi: spionarea unei persoane, așteptarea în anumite locuri pentru a contacta cu victima sau pentru a monitoriza victima, oferirea insistentă a cadourilor nedorite victimei, postarea informațiilor sau răspândirea zvonurilor despre victimă pe internet, verbal, într-un loc public sau într-un cerc restrâns de persoane și alte acțiune de hărțuire.

Reglementarea legală a actelor de persecuție în Republica Moldova

În Republica Moldova, persoanele care săvârșesc acte de persecuție sunt pasibile răspunderii contravenționale potrivit  art. 78/2 Cod Contravențional, care prevede: „Persecutarea în mod repetat a unei persoane căreia i s-a cauzat o stare de anxietate, frică pentru siguranța proprie ori a rudelor apropiate, fiind constrânsă să-și modifice conduita de viață, săvârșită prin:

a. Urmărirea persoanei;

b. Contactarea sau încercarea de a contacta prin orice mijloc sau prin intermediul altei persoane,

se sancționează cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 20 la 40 de ore, sau cu arest contravențional de la 10 la 15 zile.

Potrivit orientării jurisprudențiale ale Republicii Moldova, ca faptele agresorului să cadă sub incidența art. 78/2 Cod Contravențional, este necesar ca persecuția să rezulte dintr-o conduită repetată a agresorului/-ei, fiind manifestată prin urmărirea și contactarea nedorită prin intermediul telefonului, expedierea mesajelor defăimătoare cu cuvinte necenzurate, mesaje cu amenințare cu răfuială fizică, lovirea cu picioarele în ușa domiciliului pentru a pătrunde ilegal, hărțuirea stradală, hărțuirea cibernetică prin intermediul tehnologiilor, hărțuirea psihologică, atât în privat, cât și în spațiul public, șantaj, etc., care provoacă:  o stare persistentă de anxietate sau frică,  o temere bine întemeiată pentru propria siguranță sau a unei persoane dragi, nevoia de a-și schimba stilul de viață pentru a scăpa de persecuție.

Ce acțiuni poate înteprinde victima actelor de persecuție

Victima actelor de persecuție se va adresa după ajutor contactând serviciul unic pentru apelurile de urgență - 112 sau la cel mai apropiat sector de poliție și va depune o plângere imediat sau în termen de până la 12 luni de la ultimul act de persecuție. Menționăm că termenul general de prescripţie al răspunderii contravenţionale este de un an și curge de la data săvârşirii contravenţiei până la data rămânerii definitive a hotărârii cu privire la cauza contravenţională. Omiterea termenului duce la încetarea procesului contravențional din care cauză agresorul nu poate fi tras la răspundere contravențională.  

Procesul contravențional începe de drept din momentul sesizării sau al autosesizării agentului constatator – organul de poliție, privind săvârşirea contravenției. Agentul constatator, va înregistra și examina plângerea realizând un șir de activități conform procedurii contravenționale, pentru a proteja imediat victima persecutată și a colecta probele în scopul constatării faptei contravenționale.

Doar victima actelor de persecuție poate cere organelor de drept să ia măsuri pentru a-l opri pe agresor/-oare în baza plângerii personale, exceptând cazurile când plângerea poate fi depusă de reprezentantul legal, autoritățile tutelare sau în baza autosesizării din oficiu, dacă victima este minoră sau persoană cu dizabilități aflată sub protecția tutelei/curatelei.

Este de dorit ca victima să fixeze și să prezinte agentului constatator următoarele probe: screen-uri/capturi de ecran ale mesageriei textuale expediate prin sms, rețelele sociale (messenger, whatsapp, instagram, tik tok etc.), fixarea datelor martorilor prezenți la actele de persecuție, înregistrările audio, video ș.a.

Victima are dreptul la repararea prejudiciului moral, fizic și material cauzat prin acte de persecuție conform legislației procedurale civile. Prejudiciul poate fi solicitat în egală măsură chiar dacă se consideră că făptuitorul nu a fost supus răspunderii contravenţionale și anume: când răspunderea contravențională a fost înlăturată; în privința făsptuitorului procesul contravențional a încetat.

Agresorul/-oarea (Stalkerul)

Orice persoană responsabilă/ cu discernământ care, în momentul săvârşirii contravenţiei, are împlinită vârsta de 18 ani. În cazul minorului, care a săvârşit acte de persecuție, agentul constatator, procurorul sau instanţa de judecată expediază materialele cauzei contravenţionale autorităţii administraţiei publice locale pentru problemele minorilor. La demersul agentului constatator, instanţa de judecată poate aplica faţă de minor măsuri de constrângere cu caracter educativ.

Actele de persecuție – formă a violenței împotriva femeilor, care necesită a fi incriminată

Persecutarea este puternic corelată cu agresiunea sexuală și violența în familie.  În majoritatea cazurilor victimele și-au identificat agresorul/-oarea (stalkerul), de obicei fiind fostul/-ta partener/-ră, rude, cunoștințe dintr-un cerc apropiat.  Actele de presecuție sunt unele dintre cele mai frecvente forme ale violenței de gen, deorece sunt caracteristice dominației, puterii controlului din partea sexului masculin.

Articolul 34 din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) obligă statele semnatare să incrimineze actele de persecuție (stalking), dacă conduita repetată intenționată provoacă frică pentru siguranță. Potrivit Convenției, este obligatoriu să fie incriminate și formele violenței împotriva femeilor în care nu este implicată violența fizică, acestea includ violența psihologică, actele de persecuție și hărțuirea sexuală.

În majoritatea statelor lumii actele de persecuție sunt crime, din care considerent, autoritățile răspund mai eficient în fața acestui fenomen, prin intervenția timpurie de a proteja victima, responsabilizarea agresorului (ce poate duce la o mai mare conștientizare a acțiunilor indreptate împotriva victimei), prin metode avansate de investigație ș.a În statele în care nu sunt incriminate actele de persecuție, anchetarea persecuției va fi posibilă doar în cazurile când o acțiune specifică din comportamentul agresorului cade sub incidența infracțiunilor prevăzute de legislația penală, cum ar fi: șantajul, inviolabilitatea vieții private, hărțuirea sexuală, falsul informatic, violarea corespondenței, domiciliului, ș.a.

Despre necesitatea incriminării actelor de persecuție în Republica Moldova, vom reveni cu un raport detaliat în acest sens.

Potrivit portalului național al instanțelor de judecată, în perioada anilor 2019-2020 în Republica Moldova au fost examinate de către instanțele de judecată un număr total de 71 de dosare contravenționale pornite în baza art.78/2 Cod Contravențional, acte de persecuție. Dintre care în mun. Chișinău - 18 dosare contravenționale; Criuleni - 1,  Hîncești (2017) - 1;  Orhei - 19, Strășeni - 5, Anenii Noi - 0, Căușeni - 1, Bălți - 12, Drochia - 1, Edineț - 2, Soroca - 9, Comrat - 1, Cimișlia - 1.

Din cele 71 dosare, 69 de cauze contravenționale au fost pornite pe bărbați și doar 2 cauze pe femei.

Viorelia Albu
2021-04-12 15:36:00

Comentarii