Faptul că PAS nu a susținut solicitarea de o chema pe premierul Gavrilița pentru a raporta pe marginea situației din sectorul energetic denotă câteva lucruri:

- PAS știe că guvernul nu are răspuns la întrebările legate de negocierile pe marginea achiziției de gaze (care pur și simplu au fost trecute cu vederea de guvernare, deși trebuia să fie în lista priorităților, deoarece vorbim despre securitatea energetică). Negocierile la cel mai înalt nivel trebuiau să înceapă deja de pe 7 August, îndată după investirea noului guvern. Dar acest lucru nu s-a întâmplat și nici nu s-a vrut să se întâmple.

- Eu văd o eroare de calcul și prioritizare a politicilor de către actuala guvernare. În loc să se concentreze pe subiecte urgente, atenția a fost preponderent pe statul de drept și pe dimensiunile de polulitucă externă care deja erau “garantate”. Deci, în loc să se discute de zeci se ori cu actorii occidentali, care deja sunt deschiși față de Moldova și susțin reformele, ar fi fost cazul ca să aibă discuții la nivel înalt cu partea rusă. În programul de guvernare trebuia să fie evidențiat subiectul securității energetice, dar guvernarea l-a ignorat. Deci din August încoace, guvernarea se pare că a procrastinat în raport cu securitatea energetică, deoarece cineva (neclar cine, acum nu este niciun consilier pe politică externă) a sfătuit-o pe Președintele Sandu să stea mai departe de Rusia. Eu am scris încă în 2020, că relația cu Rusia la nivel de președinte trebuie depersonalizată, dar asta nu înseamnă ignorarea factorului rusesc (care există și are efecte în Moldova). După peste 10 luni de mandat de președinte, Maia Sandu nu a prezentat nicio strategie de politică externă, care să includă și componenta relațiilor cu Rusia. Probabil, din acest motiv, se pot vedea episoade de improvizare, cel puțin in raport cu Rusia.

- Nu exclud că am putea ajunge în situația când guvernarea va delega responsabilitatea pentru căutarea unor soluții către UE, România și Ucraina. Evident, comunicarea cu cele trei părți este esențială în mitigarea crizei, dar acest lucru nu va înlocui necesitatea de a ajunge la un numitor comun cu Gazprom/Rusia. Dacă Moldova vrea gaze mai ieftine, nu există deocamdată altă alternativă, decât

dacă România începe să livreze gaz (subvenționat), dar după liberalizarea forțată a pieței de gaze moldovenești (care încă nu implementează integral prevederilor Pachetulului Energetic 3).

Aștept să văd planul de acțiuni promis de către Ministrul Spânu, cât de concret și fezabil este. La fel, vreau să văd cum argumentează majoritatea PAS faptul că protejează premierul în condițiile în care țara se mișcă în direcția unei crize energetice. De fapt, noi deja suntem în criză energetică, dar majoritatea PAS se pare că vrea să ignore realitatea, pentru a apăra imaginea guvernării.

Fără gândire strategică, această guvernare riscă să comită greșeli în mod repetat. Este interesant că în materie de integrare europeană, guvernarea gândește mai departe decât mandatul său de 4 ani. Iată în alte domenii, viziunea este de scurtă durată, cu improvizări și comunicare publică mai degrabă incoerentă.