Veronica Dragalin a trebuit să fie de două mai bună decât bărbații, să dea dovadă de profesionalism și curaj, ca să reușească. Venită dintr-un alt sistem, cel american, unde s-a format ca profesionistă, ea a trebuit să facă față unor provocări enorme. Mai întâi a trebuit să-și crească autoritatea de la zero, în condițiile unei procuraturi slăbite, măcinată de intrigi și interese și nu în ultimul rând - de corupție.

Venită din afara sistemului, din alt mediu și cu o altă pregătire profesională, mai și propulsată de politic, chiar dacă s-a făcut un concurs de selectare, ea s-a apucat de lucru, determinată să combată corupția. Și mai e și femeie. Da, da, unei femei îi trebuie să depună de două mai mult efort, să fie de două ori mai bună decât bărbații ca să reușească în acest domeniu...

Sabotată din interior (vă mai amintiți cum a fost înregistrată pe ascuns la o ședință a procurorilor, apoi linșată public), mai apoi sabotată și de guvernare, ea a reușit să se impună, să obțină autoritate și respect în fața subalternilor, iar acest lucru nu se obține fără a dovedi profesionalism. I-a înțeles pe procurori, a pus problemele din sistem pe tavă și a cerut soluționare de la autorități. Poate că a bătut cu pumnul în masă. Nu s-a lăsat bătută nici când a început epopea cu sediul, menită să o descurajeze. Ea a mers înainte. Și rezultatele procurorilor nu sunt rele deloc. Dar asta e pentru cine vrea să vadă și poate să înțeleagă. Corupția e acolo unde sunt bani publici, unde se iau decizii. Interesele sunt mereu acolo unde se poate de furat din banii publici.

În lupta cu corupția s-au făcut destule, cred că chiar mai mult decât s-a dorit. În condițiile în care nu a avut sprijin de la conducerea țării și a lucrat în condiții improprii, cu număr mic de procurori, fără tehnică specială și fără resurse....

Situația de la noi e comparabilă cu ce a fost în România, doar că Laura Cotruța Kovesi a reuși tocmai pentru că a avut garanții puternice din partea șefului statului, ca să poată lucra independent, fără imixtiunea politicului. Și am văzut, în plasa procurorilor au căzut chiar arhitecții luptei cu corupția. Și acolo au existat atacuri, încercări concertate de a o compromite pe Kovesi, de a o demite, de a lichida DNA și tot așa. Și s-a văzut mai apoi că procurorii români au atins interese ale politicului, ale celor de la guvernare și asta supără și declanșează mecanisme de răfuială, de blocare, de reducere la tăcere.

Sunt scheme arhicunoscute.

La noi s-a dorit să-i vadă la închisoare pe Plahotniuc, Șor, Andronache și, poate, Dodon. Și punct. Dosare cu coadă în care anterior s-a reușit să se șteargă bine multe urme și probe.

Noi toți vrem mai multă luptă cu corupția, mai multe rezultate, mai mult sânge .. dar cazurile și schemele de corupție necesită investigații, probe grele, ca să nu cadă în judecată. Acesta este domeniul cel mai dificil în toată justiția. Astea nu sunt declarații în parlament, fără minimă documetare și fără responsabilitate.

De ce nu a plecat până acum Dragalin? Pentru că are demnitate, pentru că a muncit și nu se simte cu nimic vinovată.

Și asta se vede din corespondența pe care a făcut-o publică, cu primele persoane în stat. Nu dezvolt subiectul despre gravitatea faptelor ce transpar din această corespondență. E o temă aparte.

Apropo, orice corespondență de serviciu se consideră de interes public și poate fi făcută publică. Aici nu este nicio încălcare. Îmi amintesc, cu ani în urmă, jurnaliști din Suedia povesteau cum au determinat autoritățile să publice corespondente de serviciu în anumite cazuri legate de achiziții publice.

Am comunicat de multe ori cu Veronica Dragalin, am văzut-o corectă în raport cu presă, nu a scurs informații, nu a încercat să folosească presa pentru a se răfui cu cineva sau a se promova și eu cred că ea este corectă și în munca sa. Apropo, la ultimul off-line organizat ea a invitat toată presa interesată. Asta spune ceva.

Atacurile disprețuitoare ale unor demnitari împotriva lui Dragalin nu dau bine deloc imaginii guvernării, mai degrabă trădează o neliniște, trădează o lipsă de respect față de profesioniștii care și-au pus la bătaie cunoștințele și abilitățile în serviciul cetățenilor, al țării...

Și Dragalin nu e prima.

Ea s-a opus public, a încercat să se îndreptățească, să arate că la procuratură se muncește, iar cei care o atacă nu au dreptate...

Dragalin a fost probabil singura șefă de instituție care a criticat vettingul, nu pentru ce se propune să se facă, ci pentru că așa cum se face nu este ok. Iar oricine se atinge de vetting, scriam și zilele trecute, este făcut praf. De ce? Sper să aflăm vreo dată.

Eu tind să-i cred pe cei care spun că pe masa președintei Maia Sandu ajung rapoarte false și că ea nu cunoaște multe din ce se întâmplă în realitate....

Și atunci mă întreb dacă noi ca societate o merităm pe Dragalin... și pe alții care au încercat să schimbe lucrurile în Moldova și au ajuns în situația ei...