Este foarte grav faptul că imediat după ce au fost făcute publice cazurile de insolvabilitate a celor 3 bănci, nimeni din fostele guvernări, ba chiar și presa, nu a reacționat în niciun fel la informațiile unor experți. Am informat și am insistat, atât în fața presei, cât și la diferite întruniri, asupra necesității reale a valorii ajutorului de urgență de 15,4 miliarde lei. Având la dispoziție informație veridică am scris despre intențiile necurate ale altor 3 bănci, care au folosit falimentarea ca o punte de furt a ~4,7 miliarde lei din visteria statului. Este vorba despre cele 3 bănci: Moldindcombank, MAIB, Victoriabank, care numai cu 4 zile înainte de a fi făcută publică informația despre falimentarea BEM, BS și UB, au plasat acești bani în conturi depozitare.

Cum s-a putut atât de ușor vota, la acel moment, o astfel de hotărâre de guvern?

Chiar dacă erau cu ochii închiși, oricum era imposibil să comiți o asemena greșeală. Poate au știut foarte bine despre intențiile necurate, însă au avut interes, poate și personal? Nu mă gândesc, chiar într-atât de neinițiați să fie, și încă toți până la unul. Aici se ascunde altceva. Dar să le punem pe toate la locul lor:

1. Suma totală a depozitelor în cele 3 bănci jefuite era de numai 3,7 miliarde lei.
2. Suma totală a creditului acordat ilegal este de 15,4 miliarde lei.
3. Diferența este enormă sau reprezintă de 4,5 ori mai mare.
4. Suma furată la primul pas din acest credit a fost de 4,7 miliarde lei. Această sumă a fost achitată de BEM în primul rând celor 3 bănci (Moldindcombank, MAIB, Victoriabank), care cu 4 zile înainte de a declara BEM insolventă au depus bani în valoare de 4,7 miliarde lei la BEM, BS și UB.
5. Imediat, chiar în același minut, după depunere a 4,7 miliarde lei în depozitele bancare au fost transferați peste hotare.
6. După acordarea a celor 15,4 miliarde lei ajutor de urgență, în primul rând a fost achitată suma depozitelor depuse de către cele 3 bănci Moldindcombank, MAIB, Victoriabank, încălcând flagrant legea privind instituțiile financiare, capitolul privind lichidarea băncilor.
7. Dacă erau atâția economiști la ședința ceea de guvern condusă de Leancă și din februarie a lui Gaburici, constatăm, și la una și la alta, au asistat aceleași persoane, atunci de ce nu au cerut fișa datoriilor primordiale?
8. Conform legii instituțiilor financiare, în procesul de lichidare a băncilor, primordial și, în primul rând, se achită banii cetățenilor, pe urmă alte datorii.
9. De ce s-a achitat din creditul acela în primul rând sumele, care, cu rea-credință, au fost plasate la BEM de către cele 3 bănci: Moldindcombank, MAIB, Victoriabank?

Pentru ca toți cetățenii Moldovei să cunoască!

Pentru reducerea tensiunii financiare din sistemul bancar din Moldova la acel moment erau nevoie maximum de 4,5 – 5,0 miliarde lei, care puteau fi găsiți din alte surse, dar nu 15,4 miliarde lei, care săptămâna asta au fost aruncați în sarcina cetățenilor.

Din toamna anului 2014 până în prezent au trecut 2 ani și nimic nu se întâmplă în legătură cu acele plasamente ale celor 3 bănci: Moldindcombank, MAIB, Victoriabank, care vădit au efectuat operațiunea premeditat și bine gândit, cu scopul de a fura cele 4,7 miliarde lei din depozitele false.

De ce nimeni, chiar din guvernul Leancă de atunci, pe urmă din guvernul Gaburici, nu a pus întrebări legate de acest caz? De ce chiar unele persoane, care erau la guvernare și astăzi numai vorbesc despre aceste 4,7 miliarde lei, nu fac nimic?

Foarte multe persoane, care au stat lângă hoți, până în prezent, nu-și pot imagina proporțiile și metodele prin care au fost furate cele 15,4 miliarde lei din sistemul bancar. Apropo, toți vorbesc despre echivalentul unui miliard de dolari. Această sumă este mult mai mare.

Am insistat asupra acestei constatări mai multe ori, însă atât presa, foștii guvernanți, cât experții tac. Apropo, tace fosta și actuala opoziție parlamentară și chiar societatea civilă tace despre aceste constatări. Se pare nu le este interesant sau comod or, au beneficii. Ce așteaptă nu înțeleg, dar lăsăm lucrurile să se întâmple de la sine.

Majoritatea economiștilor din fostele guvernări, dar și actuala, mai ales, cei, care au fost prezenți și martori la furturile din sistemul bancar, gândesc absolut altfel, de parcă nu în prezența sau cu participarea lor, au fost comise jafurile bancare criminale. Aceasta se întâmplă, mai ales atunci, când este vorba despre structura hoției. Aici chiar avem lipsă totală de gândire economică și pregătire profesională, dar și lipsă de logică financiară. În special, foarte puțini din acești experți înțeleg interconexiunile schemelor hoției miliardului.

Mă miră cuvintele unor foști guvernanți, care au fost martori și prezenți la punerea în aplicație a acestei scheme de acordare a creditului. Cu toată responsabilitatea repet ceea ce am vorbit și mai înainte: Creditul de urgență acordat celor 3 bănci lichidate a fost o etapă foarte importantă a schemei de jefuire a sistemului bancar. Tot acest acord a fost un motiv de a scoate din rezervele statului a 750 milioane dolari pentru a amortiza  surplusul de lei pe piața monetară.

Este foarte regretabil că unii economiști, care au fost prezenți la punerea în aplicare a acestei scheme, nu au avut pregătirea și profesionalismul respectiv pentru a înțelege aceste scheme și a conștientiza efectele ei. Astăzi ei apar în fața camerelor de luat vederi, alții la ecranele televizoarelor și ne explică că putea fi făcut altfel.

Nu vă pare nimic suspect?

Mie mi se pare interesant.

A doua informația difuzată de Kroll, în mersul investigațiilor, vorbește clar despre schemele prin care au fost spălate aproximativ 600 milioane dolari din furtul miliardului.

Atenție! Aceasta nu înseamnă că cei de la Kroll au găsit ~600 milioane dolari, pe care îi vor recupera. Ei constată doar despre faptă, adică constată cum a avut loc mișcarea acestor bani, ceea ce nu are nimic cu recuperarea lor. Tot ei, în comunicat, informează foarte clar că urmele acestor bani se pierd în diferite regiuni geografice. Aceasta înseamnă ca suma acestor ~600 milioane dolari nu va mai putea fi recuperată. Punct.

Nu încurcați, vă rog, posibilitatea clară de recuperare cu fapta depistată.  Aceasta a fost doar o constatare, care nu are nimic cu recuperarea. Asta putea să o facă orice controlor, chiar un simplu angajat la Inspecția Fiscală sau de la Controlul financiar. Adică, nu trebuia să achităm câteva milioane bune de dolari cuiva din străinătate. Sunt convins că cei de la CNA o făceau mult mai bine, doar din salariul lor.

În concluzie, putem admite că acel comunicat publicat este un fel de raport despre lucrul și munca depusă, precum și unele eforturi pentru a-și da darea de seamă în fața celor, care i-au angajat pentru banii achitați, conform contractului de acordare a serviciilor, și nu mai mult.

De aceea nu visați recuperarea banilor.