BNM și tranzacțiile criminale de bani prin Transnistria

Gheorghe Costandachi
12/07/2016
Foto: abcnews.com

La momentul actual între sistemul bancar din partea dreaptă a Nistrului și păianjenul de bănci ilegale necontrolate, din partea stângă a râului, nu există niciun fel de relații directe. Nu se efectuează niciun fel de tranzacții în lei moldovenești.

La 8 mai 1997 în orașul Moscova, prin intermedierea statelor garante și OSCE, Republica Moldova și „Transnistria” au semnat un Memorandum privind normalizarea relațiilor dintre acestea, prin care pretinsei și nerecunoscutei țări „Republica Moldovenească Transnistreană” i s-a acordat statutul de subiect independent cu raporturi juridice internaționale în domeniile economic, tehnico-științific și cultural. Acest Memorandum a permis Băncii centrale de acolo, în mod independent, să deschidă direct conturi corespondente în băncile străine, să efectueze decontări în ruble transnistrene și monedele străine.

În așa fel, Republica Moldova, statele garante și OSCE au recunoscut și au oferit suveranitatea financiar-bancară zonei separatiste din partea stângă a Nistrului. Practic cele trei părți au legalizat activitatea criminală financiară a acestei zone.

Analiza comparativă a conflictelor de așa natură permite să constat, nu au mai existat așa cazuri pe globul pământesc, când unei grupări de criminali care promovează separatismul și extremismul, într-un teritoriu aparte din interiorul unui stat de drept internațional, să li se ofere câmp de manevră în spațiul legal, pentru ca să promoveze și să efectueze infracțiuni cu caracter de spălare a banilor, finanțare a terorismului și dezvoltarea ilegalităților.

Reieșind din această constatare, putem afirma că legalizarea separatismului și extremismului financiar din zona secesionistă din Moldova a fost cea mai mare greșeală comisă de toate părțile, Moldova, OSCE și ceilalți participanți în formatul 5+2.

La data de 9 iulie 2015 Banca Națională a Moldovei a adoptat o Hotărâre cu privire la modificarea Recomandărilor cu privire la abordarea bazată pe risc a clienţilor de către bănci în vederea prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

În luna februarie 2016 FMI a publicat Raportul de țară nr.16/71 pentru Republica Moldova în care este efectuată o evaluare a sistemului financiar-bancar, în vederea respectării prevederilor Acordului Basel I-II. Raportul scoate în evidență foarte multe neajunsuri de ordin legislativ, regulator și probleme care persistă în sistemul financiar din Moldova. Un loc aparte este dedicat spălării banilor și finanțării terorismului.

Analizând cu atenție Hotărârea din 09.07.2015 a BNM, s-a constatat, această normă nu va avea nici un efect pozitiv, deoarece nu se răsfrânge nici într-un fel asupra combaterii spălării banilor și finanțare a terorismului. Prevederile acestei hotărâri sunt mai mult formale, fără efecte de aplicare, în condițiile speciale, în care RM este plasată. Nu se face nici un fel de referință la prevederile Acordului Basel pentru ”Transnistria”, formele de tranzacții de acolo,  fluxurile de tranzacții, mecanismele și formele prin care acestea se efectuează, de parcă nu este un teritoriu al Moldovei.

Raportul FMI Basel face recomandări foarte serioase și ample privind activitatea regulatoare a BNM, implementarea reală a transparenței cadrului de beneficiari finali ai băncilor, transparență reală în toate tranzacțiile bancare conexe la „băncile” din partea stângă a Nistrului.

Reieșind din situația reală menționată mai sus despre relațiile bancare, spălarea de bani și finanțarea terorismului, prin intermediul tranzacțiilor dintre băncile de pe malul drept al Nistrului si regiunea transnistreana de fapt lipsește în mod direct, deoarece lipsește principalul factor – lipsa relațiilor directe în relațiile dintre băncile celor două maluri ale Nistrului. Totodată aceasta nu înseamnă că spălarea de bani și finanțarea terorismului prin relațiile bancare dintre băncile moldovene și transnistrene este imposibilă.

După cum am menționat, RM a permis transnistrenilor să deschidă și să întrețină relații cu alte bănci din străinătate. Până acum câțiva ani în urmă principalele bănci corespondente ale zonei transnistrene erau băncile din Ucraina. În prezent toate aceste relații au fost întrerupte.

Ultimul raport de evaluare al FMI indică despre pașii și căile întreprinși de BNM în procesul de monitorizare a fenomenului de spălare de bani și finanțare a terorismului prin intermediul băncilor autohtone. Din raport reiese faptul că fenomenul nu este combătut, iar volumul tranzacțiilor financiare dubioase cu „băncile” din regiunea transnistreana, în anul 2013, au constituit 2 miliarde lei.

Analiza situației relevă, era mai bine dacă tranzacțiile între băncile de pe cele două maluri ale Nistrului se mențineau în ambele sensuri, ci nu erau interzise.

Analiza acțiunilor BNM și altor structuri de stat, legate de elaborarea instrumentelor de control prin care să se monitorizeze spălarea de bani, relevă că acestea se fac în majoritatea lor în scopul protecției și camuflării spălărilor de bani.

Se cunoaște că BNM are la dispoziție tot instrumentarul de combatere a fenomenului de spălare de bani și finanțare a terorismului, însă actele normative aprobate de către autoritatea monetară centrală trebuie să fie mult mai clare, fără interpretări duble și să facă referințe exacte la factori, efecte și soluții clare.

Într-o publicație recent apărută, se arată că volumul spălărilor de bani prin intermediul băncilor din zona separatistă este de cel puțin 25-30 de ori mai mare, decât estimările FMI prezentate în raport. Respectiv, suma estimată de experții FMI este una simbolică, deoarece experții FMI nu cunosc specificul și nu au acces la informații. BNM dispune de informațiile respective, însă de ce întârzie să le ofere experților de la FMI nu este clar, precum nu este clar nici faptul legat de inacțiunile privind activitățile ilegale ale băncilor din stânga Nistrului.

Atât FMI cât și oficialii din RM, dar și unii reprezentanți ai părților intermediare fac referință la apariția unor riscuri care ar oferi amprentă politică în cazul întreprinderii oricăror acțiuni mai dure și severe de combatere a fenomenului de spălare a banilor prin intermediul zonei necontrolate din partea stângă a Nistrului.

Această situație are interpretare dublă cel puțin, dacă nu chiar stranie. Când vorbim desprecombaterea tranzacțiilor bancare criminale, nu trebuie să existe nici un fel de cedări.

Nu aș dori să fac aluzii la faptul că unii reprezentanți în procesul de intermediere a diferendului sunt cointeresați, însă situația evidențiază aceasta.

Una din soluții eficiente de a pune capăt proceselor de spălare a banilor prin intermediul băncilor transnistrene este readucerea lor pe tărâmul legal de funcționare. Aceasta ar fi calea cea mai eficientă de luptă contra spălării banilor și finanțării extremismului prin Moldova și respectiv, simplu de implementat. În cazul acesta orice cashflow ar fi posibil de monitorizat de către autoritățile moldovene.

În acest sens, este de ajuns adoptarea unei decizii de către partea moldoveană, pentru ca toate băncile din Rusia să se conformeze prevederilor internaționale și să închidă orice conturi corespondente ale băncilor din zona necontrolată.

De anulat orice suveranitate financiară prin anularea Memorandumului semnat în mai 1997, toate băncile din zona nistreană să fie impuse sa deschidă conturi corespondente la BNM și orice tranzacție să fie monitorizată în cele mai mici detalii. Instrumentul de lucru, în perioada reglementării diferendului, între băncile moldovene și cele din zona separatistă trebuie să fie leul moldovenesc, iar în interiorul zonei necontrolate poate fi rubla lor la cursul de referință a leului. Toate celelalte  tranzacții în monedă străină, în mod obligatoriu trebuie să fie efectuate strict numai prin centrul de la BNM.

În prezent nu se cunosc cauzele tergiversării și inacțiunii BNM a proceselor de disciplinare a  sectorului bancar din sona secesionistă, fapt ce trezește nedumerire. Fie BNM este parte a tranzacțiilor criminale, fie această instituție acoperă aceste tranzacții în schimbul unor beneficii. Aceasta înseamnă că riscul de comitere a infracțiunilor și fraudelor prin sistemul bancar va continua, atâta timp, cât BNM va menține statutul amorf.

Menținerea conturilor corespondente în Rusia este foarte benefică pentru a spăla orice volum de bani de care este necesar. Deoarece nu sunt supuși controlului, prin acele bănci se materializează orice tranzacție criminală care mai apoi poate fi legalizată. Astfel se legiferează banii obținuți din vânzarea de armament, droguri, contrabandă, furturi, evaziuni fiscale colosale, etc.

În Raportul FMI se menționează și despre tendințele de creștere a fluxurilor financiare între băncile din Rusia și Moldova. Este de menționat aici un moment foarte important. Experții de la FMI nu au observat diferența dintre reducerea volumelor de export și a celor de import cu Rusia. Acest fenomen ar trebui să trezească cel puțin întrebări pentru oficialii moldoveni.

Deoarece păstrează tăcerea, înseamnă ca la nivel de conducere a statului ceva nu este în ordine. Ar trebui să bată alarma, nu să vină de la FMI să ne spună despre aceasta.

Pentru informație!

Atunci când operațiunile de import-export scad și se reduc transferurile de remitențe din Rusia, apare o întrebare care cere răspuns: De ce conexiunile între băncile moldovene și cele rusești cresc, când în mod normal ar trebui să se reducă?

Răspunsul este evident, autoritățile moldovene până când nu au de gând să facă claritate în aceste fenomene, ceea ce automat trage după sine suspiciuni de interes.

O ipoteză ar fi că prin intermediul sistemului format are loc revenirea banilor furați din sistemul bancar, înapoi în Moldova, cu diferite mențiuni, fie investiții sau alte activități. În acest caz situația se va menține până când principalele volume de bani furați sau spălați nu vor fi legalizați.

Totodată planează riscul ca din sistem în anul 2015 și jumătatea anului 2016, prin schemele de spălare a banilor, au mai fost furați cel puțin 550,0 milioane dolari din sistemul bancar din Moldova. Conexiunile zonei secesioniste cu băncile rusești sunt întocmai soluția cea mai potrivită de efectuare a acestor furturi. De luat în considerare că băncile rusești practic nu se supun nici unei prevederi internaționale sau pot să  ignore orice, în orice moment.

Totuși, în aceste condiții, nu este clară tergiversarea de către BNM a măsurilor și acțiunilor de punere sub control tot cashflow-ul din hotarele RM.

Întrebare pentru oficialii moldoveni:

De ce se tergiversează procesul de punere sub control a cash flow-lui din Moldova și de ce BNM renunță la punerea sub control al băncilor ilegale din zona separatistă?

Gheorghe Costandachi
2016-07-12 10:11:00

Comentarii