Amintesc parlamentarilor și guvernanților, rolul și misiunea statului este alta, decât cea de desfășurare a activității economice. 

În Parlament, pentru a fi aprobat, se află un proiect de lege cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală. La rugămintea unor agenții străine am efectuat o radiografiere fugitivă a acestei legi din perspectiva a mai multor aspecte. După câte am înțeles, această lege a primit și avizul pozitiv al Centrului Național Anticorupție.

Analiza integrală mă determină să concluzionez că, din punct de vedere al vulnerabilității la corupție, această lege nu suportă nicio critică sau legalizează acest fenomen, practic la toate compartimentele.

Întrebări alarmante: Cum a putut să treacă această lege toate filtrele până a ajunge să fie discutată în organul suprem legislativ? De ce societatea civilă nu a reacționat, mai ales acea societate civilă, care încasează bani grei de la organizațiile partenerilor de dezvoltare prezenți în Moldova? În Moldova funcționează o groază de așa ONG-uri, care sunt finanțate prin diferite proiecte legate de dezvoltarea mediului de afaceri, monitorizarea averii publice, consolidarea și dezvoltarea democrației, monitorizarea proceselor de implementare a normelor și standardelor europene, lupta pentru drepturile omului etc. Avem peste 100 de așa ONG-uri care primesc finanțare de la donatorii externi și partenerii de dezvoltare.

Efectul practic este nul sau tinde spre ”0” 

Prezenta analiza nu a fost efectuată cu scopul de a depista vulnerabilitatea la corupție a acesteia, ci pur și simplu prea puternic bate în ochi acest aspect. Oricine, care poate citi în română, fără a avea pregătire specială, ar putea face aceeași concluzie.

Niște concluzii mai speciale

Când citești conținutul acestei legi se face impresia că a fost elaborată de niște elevi din clasele gimnaziale. Nu este respectată nicio procedură  legală care face referință la structura unei legi, chiar la capitolele care trebuie  obligator sa le conțină.

În prezent, funcționează o așa lege, care a fost adoptată în anul 1994. Conținutul ei practic integral a fost trecut în actualul proiect de lege cu niște adăugări neesențiale, însă practic cu un instrumentar mult mai rău și mai ambiguu.

Problemele din sectorul întreprinderilor de stat sunt cunoscute de toți. Cum acestea servesc cu  credință politicul și îmbogățesc demnitarii și funcționarii de stat, cum aceste întreprinderi încurcă mediul de afaceri, mențin monopolul asupra principalelor domenii și sfere economice, cum se spală sute de milioane de lei prin ele, cum sunt prădate și jefuite de alianțele de la guvernare în toată perioada de existență a Republicii Moldova în special în ultimii 7 ani, cum sunt în mod premeditat gestionate fraudulos, pentru a le aduce la valori de nimic ca mai apoi să fie privatizate de către participanții guvernării la preț derizoriu și multe alte fenomene foarte grave.

Analiza acestui proiect de lege conturează o concluzie generală, care indubitabil se rezumă la faptul că noua lege în forma, conținutul și esența ei nu va rezolva problema întreprinderilor de stat și nici organizarea corectă a gestiunii patrimoniului și potențialului de stat inclus în circuitul economic național.

Nepotismul și rudeniile în acțiune. Formatul actualului proiect de lege nu elimină această, ci legiferează practica obținerii salariilor lunare exagerate la întreprinderile în plan de insolvență/restructurare, inclusiv la cele care înregistrează pierderi. Legea mai legiferează și practica angajării la așa întreprinderi a persoanelor de rudenie, cum avem la ziua de zi, a fiilor rudelor care ridică salarii de sute de mii de lei lunar la Î.S. falimentate.

Analiza complexă relevă că mai degrabă este nevoie de o reformă radicală și profundă în loc de aprobarea unei așa legi, care în rezultat nu va aduce nicio schimbare, ci din contra poate și mai mult înrăutăți situația din zona întreprinderilor cu avere de stat și publică în diferite nivele administrativ-teritoriale. După cum am menționat, în ansamblu, prezentul proiect de lege practic cu nimic nu se deosebește cu legea din 16 iunie 1994 privind întreprinderile de stat.

Mediul de afaceri așteaptă schimbări esențiale, care ar produce efecte majore de lungă durată asupra desfășurării activității economice de către agenții economici mici, medii și mari. Proiectul de lege care urmează a fi adoptat de către Parlament va forma bariere mult mai serioase decât în prezent în dezvoltarea mediului de afaceri, climatului investițional, crearea locurilor de muncă. Se face impresia că acest proiect de lege ar veni să legifereze mai mult obținerea veniturilor de către funcționarii de stat, iar pe de altă parte să faciliteze corelațiile dintre unii agenți economici privați și Î.S și Î.M pe unele dimensiuni prioritate.

Scăpări sau aranjamente în conținutul proiectului de lege?

1. În lege lipsește scopul fondării acestor întreprinderi, or aceasta trezește mari semne de întrebări la distribuirea profitului. Experiența internațională demonstrează că așa întreprinderi nu au ca scop obținerea de profituri sau venituri. Pentru eliminarea costurilor ridicate, care vor fi suportate de către cetățeni sau alți agenți, este necesar de prevăzut modalitatea de argumentare și calcul ale costurilor activităților economice, care urmează ca așa tipuri de întreprinderi să le desfășoare.
2. În lege nu se vorbește nimic absolut despre principiile fondării și activităților economice ale acestor întreprinderi, ceea ce lasă loc pentru diferite interpretări ca scop și misiune.
3. Cel mai important în această lege este că lipsesc noțiunile care în mod obligatoriu trebuie să facă parte integrală din lege (monopol, oligopol, monopson, oligopson, duopol, triopol, activități strategice, alte noțiuni caracteristice prezentei legi), deoarece din experiențele altor state se cunoaște că, în linii mari, statul este cel care deține controlul anumitor poziții, pe care mediul de afaceri nu le poate desfășura, în special în economiile emergente și mici de natura celei a RM.
4. La capitolul dispoziții generale prin lege practic se interzice formarea altor tipuri de întreprinderi de stat cu capital public, în alte tipuri de localități, cum sunt orașele, orășelele, comunele, satele, etc. Legea trebuie să prevadă clar dreptul de formare a unor așa tipuri de întreprinderi pentru toate categoriile de localități din RM.
5. Art. 1 al. 1 prevede că numai Î.S. sunt persoane juridice. Este o absurditate și trebuie ca să cuprindă toate tipurile de persoane juridice cu capital de stat și fără. În lege nu se face diferențiere la noțiunea exactă de Întreprindere de stat, Agenție de Stat, Autoritate națională etc., toate acestea fiind fondate din avere publică, toate acordă diferite servicii publice și sociale, produc servicii și bunuri de larg consum, consum social, alte mijloace. În așa fel legea nu face nici un fel de distincție între aceste entități și nu răspunde la întrebarea, de ce una se numește întreprindere de stat, iar alta agenție sau autoritate etc.
6. Articolul 2 din proiectul legii nu prevede cazurile și motivele de formare a acestor tipuri de întreprinderi. Analiza a evidențiat exact și foarte clar că nu se găsește răspuns nici la una din întrebările: Care ar fi necesitatea de fondare, motivare a fondării, argumentarea economică sau socială a fondării, care ar fi procedura de argumentare și motivare a necesității formării, nimic nu se vorbește despre studiile de fezabilitate sau cerințele, normele sau natura de cerere a apariției acestor întreprinderi.
7. Art. 3/4 nu este deplin, conține lacune foarte serioase în partea executării silite.
8. Legea nu prevede care sunt domeniile prioritate din RM, în care sunt necesare așa tipuri de întreprinderi și care ar fi domeniile, în care s-ar interzice fondarea unor așa întreprinderi, pentru ca statul să nu formeze concurență agenților economici.
9. Art. Capitolul 6 trebuie integral revăzut. El trebuie să pornească de la venit și nu de la profitul net. Prin fondarea unor așa întreprinderi statul nu trebuie să urmărească scopul de a obține profituri, ci prin elaborarea unor tarife accesibile pentru cetățeni să-și acopere doar toate cheltuielile și consumurile rezonabile. Pe de altă parte prin reformarea noii infrastructuri a întreprinderilor de stat, să fie eliminată, o dată și pentru totdeauna, practica de a ridica salarii lunare exagerat de mari la întreprinderile în plan de insolvență și restructurare, mai ales la cele care înregistrează pierderi, iar angajații au salarii nefondate, inclusiv eliminarea practicii de angajare a fiilor și rudelor în funcții la așa întreprinderi. Formatul actualului proiect de lege nu elimină această practică ci o legiferează.
10. Cap. III – Administrarea Î.S., trebuie de revăzut. De 20 de ani se vorbește despre modificarea formării Consiliilor de administrație și iarăși ne lovim cu aceiași piatră peste cap. Cine pot fi membrii CA? Din nou miniștri și funcționari de stat? Se creează impresia că fondarea unor așa tipuri de întreprinderi au ca scop în principal formarea veniturilor unor funcționari de stat, angajarea în câmpul muncii altor persoane după principiile politice, de neam, cumetrism, nepotism etc. Art. 7 (2), lit. d fondatorul stabilește îndemnizații lunare membrilor CA, lit. j autorizează achiziționarea bunurilor ale căror valoare de piață depășește 25% din valoarea netă ale activelor întreprinderii – astfel eliberând mâinile pentru a face hara-para din banii venitului întreprinderii.
11. Cel puțin de 20 de ani se vorbește despre participarea în CA a societății civile. Legea iarăși nu prevede nimic în acest sens.
12. Conform art. 8/2 legea din start prevede un fel de hărțuială a acestor întreprinderi. De ce anume de la ME, MF, APE, trebuie să fie numiți membrii CA? Proiectul mai prevede ca aceștia trebuie să constituie obligatoriu majoritatea în CA. Situația de până acum a demonstrat că o așa formă de management este cea mai nepotrivită și neeficace, ba chiar a demonstrat atitudine frauduloasă cu efecte majore asupra aprofundării sărăciei.
13. Articolele 6, 7, 8 și 9 sunt absolut neclare și neecesită precizări esențiale. Participarea în 3 consilii la Î.S. și în 3 CA ale Î.M. trebuie să fie interzisă. Astfel, membrii CA ar putea acumula pe lângă salariul de bază încă 6 salarii cel puțin. Acumularea muncii pe lângă locul de bază și din timpul prevăzut pentru îndeplinirea funcției de bază este inadmisibilă conform Codului muncii, dar și bunului simț.
14. În lege trebuie să fie prevăzut expres mecanismul de plată a membrilor, nu pur și simplu că aceștia sunt remunerați. În lege lipsește și nu se vorbește nimic despre un așa mecanism.
15. Art 7/2/ lit. e oferă atribuție fondatorului de a desemna administratorul. Nu se face nicio referință la modul și mecanismul de desemnare/numire în funcție. Această prevedere oferă posibilități de a numi pe cine vrea, cum vrea, fără nicio limită, așa cum s-a făcut până acum. Atenționez că astăzi majoritatea conducătorilor la Î.S și Î.M. sunt numite persoane dubioase, cu trecut dubios, neamuri, nepoți, fiice și fii, fini și cumetri, prieteni și colegi de partide. Toate studiile și analizele efectuate de experți și presa de investigație aduce probe în acest caz. Pentru eliminarea situațiilor care le-am avut până acum în acest domeniu și, scoaterea oricăror riscuri și amenințări de falimentare a acestor întreprinderi, trebuie ca legea expres să prevadă mecanismul de numire în funcții de administrator strict pe principii concurențiale, absolut independente, libere, profesioniste și corecte, unde să fie exclus orice  conflict de interese, criteriu de rudenie sau politic precum și excluderea altor principii și criterii, care ar submina funcția, astfel s-ar elimina interesele de conflict sau nu s-ar pune sub amenințări activitatea acestor întreprinderi.
16. Art. 16/2, Conflictul de interese, nu este deplin. Acest articol ar trebui să țină cont de neadmiterea menținerii funcțiilor concomitent la întreprinderi din mediul de afaceri și cele administrative, inclusiv de către rude, între soți și de la alte întreprinderi de stat. Mecanismul prevăzut de această lege legiferează abuzul funcționarilor de stat, inclusiv prin menținerea unor funcții publice concomitent cu cele comerciale, fapt interzis de legea funcționarului public și Codul muncii, etc.
17. Art. 17 dezvăluirea informației conține situații inexacte și neclare. De ce anume 3 ani să fie disponibilă informația dezvăluită, dar nu 5 sau 10 ani sau permanent, de exemplu în mod arhivat, disponibilă pentru oricine. Nu se prevede care este mecanismul de dezvăluire a informației, care informație trebuie făcută public, procedurile etc.
18. În proiectul de lege lipsește cu desăvârșire componenta de concurență, mecanismele de desfășurare a concursurilor de orice natură.
19. Proiectul nu prevede nimic ce ține de achizițiile publice, inclusiv modul, mecanismele, perioadele și procedurile desfășurării achizițiilor, ceea ce ar dezlega mâinile viitorilor administratori de a face ce vor și cum vor cu averea statului.

Constatări din analiza retrospectivă a evoluției activității întreprinderilor de stat:

Datele de până în anul 2012 publicate de Î.S. demonstrau eficiență buna și achitări la bugetul de stat de sute de milioane de lei. După 2012 situația privind rezultatele financiare ale Î.S. brusc s-au înrăutățit, iar în prezent majoritatea lor sunt cu rezultate negative s-au înregistrează pierderi considerabile.

Începând cu anul 2012 Î.S nu publică rezultatele financiare și rapoartele anuale cu toate că legea din 16 iunie 1994 obligă expres publicarea rezultatelor activității economice acestor întreprinderi.

Din anul 1997 nu s-a efectuat nicio inventariere și nicio evaluare a averii Î.S, agențiilor de stat și Î.M., inclusiv și a agenților economici unde statul are cotă-parte în capitalul social. Prezentul proiect de lege ar putea fi aprobat, numai după efectuarea unei așa evaluări pentru scopuri fiscale, de impulsionare a mediului de afaceri mic și mediu, de efectuare a unei reforme complexe în mecanismele și modelele de gestiune și management a potențialului și patrimoniului de stat implicat în circuitul economic național al RM.

Una din principiile gestionării patrimoniului de stat trebuie să devină în mod obligatoriu neobținerea de profituri și aplanarea efectivă a unor domenii prioritate cum ar fi unele servicii sociale și publice.

Adoptarea unei așa legi trebuie să aibă ca scop eliminarea obstacolelor în dezvoltarea mediului de afaceri, ci nu frânarea acestuia sau orice principiu al bunei guvernări ține de elaborarea și implementarea politicilor economice. Statul trebuie să obțină beneficii financiare din mediul de afaceri, ci nu să practice business. Amintesc parlamentarilor și guvernanților că rolul și misiunea statului este alta, decât cea de desfășurare a activității economice.

Astăzi așa Î.S cum sunt MetalFeros S.A., Moldtelecom, Franzeluța, Apă Canal și multe atele formează bariere directe în dezvoltarea mediului de afaceri.

În prezent nu există nicio o hotărâre a Guvernului prin care să fie făcute public domeniile prioritare în care statul ar putea să desfășoare activități economice.

Una din funcțiile statului trebuie să fie redusă la nivel de reglementator al mediului de afaceri, ci nu la formarea concurenței mediului de afaceri. Astfel statul trebuie să fie eliminat din domeniile activităților economice, care pot fi desfășurate doar de actorii mediului de afaceri mediu și mic.

Proiectul de lege poate agrava foarte mult și dezvoltarea mediului investițional, care în ultimii ani a fost afectat grav și a suportat reduceri esențiale.

Ca efecte, legea trebuie să prevadă foarte clar mecanismele de eliminare a Monopolurilor și Oligopolurilor de stat din ansamblul mediului de afaceri.