Sunt prea optimiste așteptările populației că, odată semnat, Memorandumul între Banca Națională și Ministerul Finanțelor va permite recuperarea reală a miliardului, însă puțini conștientizează că din buzunarele lor. În principiu, astfel de memorandumuri nu obligă părțile la nimic, iar condițiile acestuia pot fi revăzute oricând de părțile semnatare. Mai rău este că cetățenii nu conștientizează că pe deasupra achitării miliardului, din buzunarele proprii, vor trebui să mai scoată încă o sumă de 7,13 miliarde lei pentru plata ratei dobânzii la miliardul furat. Cetățenii nu cunosc încă un lucru important, că aproximativ 3,0 miliarde lei Guvernul Leancă a hotărât să-i acorde, așa, pur și simplu, celor trei bănci, doar pentru că băncile, guvernul de atunci și BNM s-au înțeles între ei să fure aceste 3,0 miliarde lei.

Guvernarea nu a avut niciun drept de a acorda creditul de urgență celor 3 bănci falimentate. S-a încălcat orice lege din Republica Moldova, iar guvernul de mână cu BNM au ignorat toate prevederile și normele de drept financiar internațional. Mai mult, aceste două structuri de prim rang din Moldova au încălcat toate normele și angajamentele prevăzute de acordurile semnate de Moldova cu toate structurile financiare internaționale și cu partenerii de dezvoltare. În așa fel relevăm, că natura fenomenelor produse în Moldova este fără precedent pentru economia mondială. Contrar tuturor normelor și standardelor europene și internaționale, prevederilor acordurilor semnate, inclusiv ale FMI și Banca Mondială, Republica Moldova și-a atribuit responsabilitatea pentru depunerile populației în cele trei bănci lichidate (Banca de Economii S.A., BC „Banca Socială” S.A. și B.C. ,,UNIBANK” S.A.), după cum a procedat și în cazul băncii B.C. „InvestPrivatBank” S.A., depunerile persoanelor fizice fiind transferate în Banca de Economii S.A.

Dacă se întâmplau fenomene de așa natură, în orice altă țară europeană, se începea revoluția populară sau în cel mai bun caz, era dat jos/arestat tot guvernul și persoanele vinovate cu cârdul. La  noi însă nimic nu s-a întâmplat. Poporului moldovean îi place situația status-quo sau chiar când sunt umiliți și mințiți.

Care este suma reală care va trebui să o achite cetățenii Republicii Moldova pentru furturile din sistemul bancar, în valoare de cel puțin un miliard de dolari SUA?

Din suma creditelor de urgenţă acordate ilegal celor trei bănci, la data de 25 martie,  restanța constituia suma de 13,57 miliarde de lei. Cel mai optimist scenariu prevede că, din această sumă, a datoriei guvernului față de BNM, maximum mai poate fi recuperat real 500-600 milioane lei, fapt ce ar garanta datoria reală care urmează de achitat și constituie aproximativ 13,0 miliarde lei.

Din câte se cunosc, la data de 9 martie anul curent, între Ministerul finanțelor și BNM a fost semnat un Memorandum care prevede niște mecanisme de  rambursare a creditului de urgență acordat de Guvernul Leancă, în mod criminal, în toamna anului 2014.

Un așa Memorandum trebuia să fie semnat încă în toamna anului 2015, după ce era clar că nimeni nu are de gând să recupereze banii furați din sistemul bancar. Din informațiile secrete, în posesia căror am intrat încă în luna octombrie a anului trecut, termenul care se discuta, legat de rambursarea sumei furate, era de 12-15 ani, la o dobândă de 1,5-2,0%.

Astăzi aceste termene și rate a dobânzii practic s-au dublat, fapt ce complică foarte grav criza financiară în care Moldova se află.

Ipoteza că moldovenii vor plăti, de cel puțin două ori mai scump, pentru faptele guvernanților criminali din Guvernul Leancă, în prezent devine prea optimistă. Despre dublarea datoriei s-a publicat mai multe lucrări în presă (http://adevarul.ro/moldova/economie/moldovenii-vor-plati-dublu-miliardul-furat-1_55cd6d06f5eaafab2c81b404/index.html).

Structura datoriei care urmează a fi achitată de moldoveni pe parcursul a cel puțin următorii 20 de ani apare cam în felul următor:

1. Suma creditului de urgență în sumă de 13,57 miliarde lei;
2. Rata dobânzii la acest credit de cel puțin 5% care însumează aproximativ 7,13 miliarde lei.
3. Comisioanele achitate băncilor care au preluat datoriile celor trei bănci lichidate (nu se cunosc, este informația secretă.

Astfel valoarea reală a datoriei care ar urma să fie achitată integral de plătitorii de impozite, adică de către cetățeni, ar constitui real peste 20,7 miliarde lei.

Una din soluții ar fi ca această datorie să fie vândută persoanelor terțe la un comision atractiv, începând de la 20%. Dacă datoria de 13,57 miliarde lei ar fi transmisă persoanelor terțe, atunci suma totală pentru toată perioada de 20 de ani s-ar reduce aproximativ cu cel puțin 4,416 miliarde lei și ar constitui în total nu 20,7 miliarde lei, ci numai 16,284 miliarde.

Un alt fenomen absolut neclar și foarte fraudulos din partea Guvernului Leancă a fost includerea în datoria de 14,8 miliarde lei (credit de urgență acordat celor trei bănci) a sumei de aproximativ 3,0 miliarde lei, care nu a avut nimic absolut comun cu datoriile, pe care Guvernul cela ca și când avea un fel de ”datorie” morală să o garanteze. Este vorba despre cele aproximativ 3,0 miliarde lei, care au fost depuse de către altă ”troikă” de bănci în conturi depozitare la băncile devalizate, numai cu 3 zile înainte de a se declara despre insolvabilitatea acestora. Banii aceștia au fost furați cu bună cunoștință de cauză, iar Guvernul și BNM îi acoperă fără a clipi din ochi. Nu se exclude ca scopul acestei tranzacții a fost coordonat la toate nivelurile și pe urmă suma de 3,0 miliarde lei împărțită între ei.

Simptomele unui alt furt de 500,0 milioane dolari

Toate simptomele, indicatorii și acțiunile întreprinse de oficialii din Moldova, mai special de către Banca Națională a Moldovei, vorbesc despre faptul că sistemul bancar din Republica Moldova agață doar de un fir de păr, care iată-iată se va rupe, în cel mai scurt timp. Problemele cu care se confruntă cele 3 bănci, cu monitorizare specială a BNM, nu pot fi lichidate practic. Este vorba despre Moldova-Agroindbank S.A., Moldindconbank S.A. și Victoriabank S.A.. Această ”troikă” de bănci este implicată parțial direct la furturile din sistemul bancar.

BNM păstrează tăcerea, însă situația în curând va izbucni, și atunci, totul se va pierde de sub control. Din informațiile care le dețin, șeful interimar al BNM a propus ca să se facă public situația la cele 3 bănci, însă conducerea statului preferă să tacă ca pe timpurile guvernării criminale a ex-premierului Leancă.

Repet, în prezent situația este extrem de fragilă în sistemul bancar din Moldova. Datele analizate descoperă simptome foarte clare a unui nou furt din sistemul bancar de aproximativ cel puțin 500,0 milioane dolari, pe care BNM și guvernanții nu știu cum să-l aducă la cunoștința publicului. Actualmente în sistemul bancar al Republicii Moldova activează 11 bănci, care pot fi caracterizate după câțiva parametri (date la 1 ianuarie 2016):

Active total – 69 096 mil. MDL sau circa 3 217 mil. EUR;

Depozite total – 50 202 mil. MDL (circa 2 337 mil. EUR), inclusiv depozite persoane fizice – 35 017 mil. MDL (circa 1 630 mil. EUR);

Credite acordate – 38 188 mil. MDL (circa 1 778 mil. EUR), inclusiv credite neperformante – 3 794 mil. MDL (circa 177 mil. EUR), ceea ce constituie 10% din totalul creditelor;

Credite “noi” (acordate în 2015) – 25 424 mil. MDL (circa 1 184 mil. EUR), ceea ce este cu 51,5% mai puțin decât în anul 2014;

Rezervele obligatorii menținute de bănci în BNM – 7 961 mil. MDL (circa 371 mil. EUR).

Norma stabilită de BNM a rezervelor obligatorii de la mijloacele atrase constituie 35%, cu o rata de remunerare de 16,5%.

Din aceste date se vede foarte clar că 12,14 miliarde lei din depozite bancare nu sunt folosite sau plasate real în circuitul bancar, adică stau fără a fi folosite, iar în fiecare zi acestor depozite se calculează și se achită lunar rata dobânzii.

Din ce surse se achită rata dobânzii la aceste depozite nu este clar. Aceasta trezește suspiciunii.

Analiza relevă, că poziția predominantă pe piața bancară este deținută de 3 bănci (Moldova-Agroindbank S.A., Moldindconbank S.A. și Victoriabank S.A.) cu o pondere de:

circa 67% din active totale din sistemul bancar;

24% din capitalul statutar și 58% din capitalul normativ;

70% din credite acordate;

73% din depozitele persoanelor fizice.

Aceste trei bănci sunt în prezent sub monitorizare și control special din partea BNM. În ansamblu, acestea controlează actualmente 78% din piața bancară din RM. Dacă măcar una din ele falimentează, atunci tot sistemul economic al Moldovei cade ireversibil.

De remarcat, la toate trei bănci nominalizate sunt acționari persoane fizice și juridice, inclusiv din zone off-shore, ceea ce este strict interzis conform modificărilor efectuate la legislație bancară.

Aceste relevări confirmă că situația descrisă este caracterizată drept factor de risc sporit, deoarece experiența anilor precedenți, inclusiv cazurile Băncii de Economii, Băncii Sociale, Universalbank și InvestPrivatBank, demonstrează caracterul imprevizibil al acțiunilor proprietarilor, al managementului băncilor și al BNM privind politica de creditare și tratare executării ei.

Din analiza datelor oferite de Banca Națională a Moldovei desprindem faptul, că în anul 2015, indiferent de situația social-economică și politică extrem de complicată, sistemul bancar (băncile) au acordat credite “noi” în mărime de 25 424 mil. MDL (circa 1 184 mil. EUR), ceea ce constituie circa 67% din totalul creditelor acordate de bănci la 31 decembrie 2014. După analiza unor informații oferite de piața bancară, se poate presupune că:

majoritatea volumului de credite continuă să se acorde cu grave încălcări;

creditele se acordă, în mare parte, persoanelor afiliate acționarilor și/sau managementului băncilor;

se acordă credite noi în rambursarea celor acordate anterior, astfel neevitând “bulgărele de zăpadă” sau “avalanșa”, formate cu acordul tacit și/sau suportul BNM.

Analiza detaliată a circuitului monetar și capacităților existente de valorificare a creditelor de către agenții economici (mici și medii) permite să concluzionăm, că în prezent, în Republica Moldova nu există un număr suficient de agenți economici viabili și eligibili pentru acordarea creditelor în mărime de circa 1,2 miliarde de euro, care pot deservi un credit cu dobândă între 25-30%.

În condițiile, când:

băncile atrag depozite de la persoane fizice cu 18%,

norma rezervelor obligatorii este 35%,

cheltuielile de gestiune sunt mari,

acordarea creditelor de către bănci, pentru ca, cel puțin, să-și acopere cheltuielile operaționale, trebuie să fie cu o dobândă de peste 25%.

Din afirmațiile de mai sus concludem, că agenții economici moldoveni, care activează în mediul de afaceri legal, nu pot deservi un astfel de credit. Prin urmare, beneficiarii nu sunt afectați de valoarea dobânzii la credit, oricum ei nu sunt capabili a o achita, și, cu siguranță, acest fapt este bine cunoscut și înțeles de managementul băncilor.

Cu aceeași fermitate enunțăm, că aceste circumstanțe sunt o dovadă a afirmației expuse anterior: fie se acordă credite celor afiliați, fie se înnoiesc cele acordate anterior și nerambursate în conformitate cu prevederile contractelor de credit semnate anterior.

În așa fel, apare cel mai mare risc, care admite că creditele nu vor fi rambursate, adică vor ajunge în buzunarul beneficiarului de credit fără o răscumpărare pentru un comision. Deci, asistăm în continuare la o agravare a consecințelor nerespectării regulilor, admise tacit și conștient de BNM, care în cadrul auditării băncilor verifică în mod obligatoriu componența și calitatea portofoliului de credite.

Din informațiile (neverificate), obținute din sursele celor 3 bănci sub monitorizare, se poate afirma că circa 85% din creditele acordate nu au acoperire de rambursare, fără garanții, nu există nici un fel de acoperire a riscurilor, astfel cel puțin 70 la sută din creditele acordate de sistemul bancar moldovenesc în anul 2015 pot deveni compromise sau irecuperabile.

Mai departe este simplu ca fiecare cetățean să tragă concluzii…