Mai bun este un adevăr amar decât o minciună dulce. Orice falsificare a cifrelor macroeconomice poate fi scoasă la iveală. Așa…, sugerez actualei conduceri a statului să nu încerce să ungă ochii cetățenilor cu cifre frumoase, falsificate. Mai devreme sau mai târziu, adevărul triumfă, iar eu îl voi ajuta în acest sens.
Din informațiile obținute pe căi neoficiale, dar demne de încredere, Guvernul pregătește adoptarea unei hotărâri, prin care să fie declarată și implementată o amnistie fiscală de proporții. În condițiile proastei administrări fiscale și guvernării ineficiente, această amnistie ar aduce prejudicii financiare statului și societății de nerecuperat, dacă nu fatale chiar, pentru existența așa numitului stat Republica Moldova.
Există motive foarte serioase de presupus, această amnistie este dictată de situația, în care actuala guvernare ar putea pierde pârghiile de guvernare, scopul fiind acoperirea unor evaziuni fiscale și eschivări de la plata impozitelor de proporții deosebite de către companiile care deservesc starea actuală de captivitate a Moldovei.
Primul pas în acest scop este manipularea cu așa numita creștere economică și a veniturilor la bugetul de stat, analizate mai jos.
Manipularea nu este cea mai potrivită metodă de guvernare. Guvernul Filip trebuie să știe că sunt oameni, care cunosc bine procesele, procedeele și legislația bugetar-fiscală, macroeconomia și sistemul economic, în așa măsură că nici un expert de-al domniei sale nu-i poate amăgi. De aceea nu trebuie să-i considere de proști pe proprii cetățeni, mai ales pe contribuabilii care onest își onorează obligațiunile sale impozitare către stat.
O situație anormală descrie bugetul de stat. Câteva săptămâni în urmă, bugetul de stat a fost rectificat, în direcție opusă celor operate din ultimii 4 ani. Amintesc, în perioada anilor 2012-2015, toate rectificările la bugetul de stat (BS) erau operate numai spre majorare. Anul 2016, luna septembrie, este unul diferit pentru veniturile bugetare.
Rectificarea BS a avut un scop pur politic, ca prin operarea reducerii părții de venituri, să fie efectuată un fel de manevră de manipulare sau, mai bine spus mințire, a populației moldovene și partenerilor străini. Astfel, aparent, Moldova înregistrează creștere economică și stabilitate financiară false.
S-a mers la încălcarea ordinii, pentru a arăta lumii o eficiență falsă a Serviciului Fiscal de Stat. Cum se produce corect o rectificare a BS? De fapt, prin acțiunea de asumare a răspunderii Guvernului față de rectificarea BS, structurile de stat au încălcat orice normă de raportare și efectuare a rectificării bugetului de stat. La prima etapă, Guvernul era obligat să efectueze o analiză a veniturilor la BPN, în scopul de a evolua sarcina reală de îndeplinire a BS. Rezultatele trebuiau raportate într-o ședință aparte de guvern, după care trebuia să se ia act de atitudine asupra structurilor responsabile de colectarea impozitelor și taxelor la buget. Numai după ce era respectată această consecutivitate, Ministerul Finanțelor trebuia să elaboreze un proiect de lege și să-l prezinte Guvernului. Astfel, după votarea de către membrii Guvernului, acest proiect putea fi prezentat în Parlament pentru a fi discutată rectificarea și adoptarea unei decizii, în sensul ajustării și modificărilor operate, în legea privind BS.
Teama, că o asemenea ajustare a BS nu va trece în Parlament, a impus guvernul Filip de a încălca orice normă prin asumarea răspunderii față de rectificarea BS.
După cum se cunoaște, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a raportat, că de la 1 ianuarie până în luna septembrie, volumul impozitelor și taxelor acumulate de către SFS a înregistrat o majorare de 1,0 miliard de lei în raport cu cel planificat. În realitate lucrurile stau altfel.
Amintesc, raportul Fiscului vine după operarea rectificării la BS în partea de venituri redusă cu 2,066 miliarde de lei, astfel încălcându-se procedura de raportare. Dacă raportarea era făcută după ordinea cuvenită, adică Fiscul trebuia să raporteze public înainte de rectificarea BS, în așa mod se raporta ineficiență din cauza proastei administrări, care s-a soldat în perioada menționată nu cu creștere, ci cu descreștere a veniturilor fiscale exact cu 1,0 miliard lei.
Iată așa se produce politica fiscală și economică a statului.
Deconspirarea schemelor de manipulare macroeconomică a guvernării. O altă minune se deconspiră la capitolul administrării fiscale, care se face în mod fraudulos după instaurarea guvernului Filip.
Analiza cifrelor reale, care recurg din indicatorii macroeconomici reali, denotă o stare foarte gravă a BS. Dacă în perioada anilor 2010-2012, raportul dintre veniturile colectate de la Vamă și Fisc era de 50/50%, atunci în perioada anilor 2013-2015, acest raport era deja de 42/48%, înclinând în folosul serviciul fiscal, astfel demonstrând o eficiență crescândă a administrării fiscale în această perioadă.
Reforma realizată în perioada anilor 2013-2015, cu regret, a fost dusă la râpă numai în câteva luni ale anului 2016. În perioada februarie-august 2016, după instalarea guvernării Filip și înlocuirea conducerii SFS, datoriile fiscale s-au majorat dramatic, astfel revenind la situația din 2010, adică crescând cu 70%, însumând 1,7 miliarde de lei.
Amintesc, după rectificarea operată la BS, partea de venituri a fost micșorată cu 2,066 miliarde de lei. În cea mai mare parte, aceste reduceri vizează veniturile provenite din impozitele și taxele planificate, care urmau să ajungă în bugetul de stat în primele 9 luni ale anului 2016. În realitate, însă, volumul veniturilor nu a fost îndeplinit în comparație cu cel inițial planificat cu aproximativ 12%.
Chiar și în aceste condiții, neținând cont de datele reale, premierul Filip, în primele 9 luni ale anului 2016, raportează creșterea economică de 1,7%. Analiza constată, că aceste declarații nu corespund adevărului. Orice persoană inițiată în economie sau finanțe cunoaște un lucru foarte simplu: când există creștere economică, veniturile la buget cresc, păstrând o anumită proporție. Orice creștere a PIB-ului cu 1% aduce creștere în partea de venituri al bugetului cu cel puțin 0,25%. Deci, în această perioadă, ianuarie-septembrie 2015, bugetul de stat trebuia să se majoreze cu cel puțin 4,2 miliarde de lei, dacă nu se efectua rectificarea, și 2,1 miliarde lei – după rectificare. În realitate, bugetul a înregistrat descreștere cu 2,1 miliarde de lei.
Luând în considerare constatările făcute de prezenta analiză, indubitabil, putem concluziona, că rectificările operate la legea BS pentru anul 2016 au avut un singur scop: De a demonstra eficiență în actul de guvernare a prezentei conduceri a Guvernului, adică un fel de stabilitate financiară și creștere economică, falsă.
De fapt, cifrele reale ne demonstrează invers, o stagnare a economiei naționale cu o reducere calitativă reală a PIB-lui și o bortă enormă în BS, tencuită la repeziciune.
Pentru informație! Gaura în bugetul de stat constituie 8,55 miliarde de lei sau peste 30% din BS. În partea de venituri sunt prevăzute venituri din granturi în sumă de ~3,5 miliarde de lei, iar în partea de cheltuieli a BS sunt prevăzute sume pentru acoperirea deficitului bugetar în valoare de 5,05 miliarde de lei din împrumuturi externe.
Veniturile la BS din taxe și impozite vamale sunt un aspect deosebit în interpretarea ambiguă a structurilor oficiale moldovene, ca componentă principală a veniturilor bugetare a BS.
Guvernul Filip raportează o creștere a acestor venituri în comparație cu alte perioade. Real, aceste majorări nu există sau sunt necalitative. O simplă comparație ne demonstrează această constatare. Toate impozitele și taxele vamale moldovene sunt raportate/legate de cursul de schimb al leului moldovenesc față de dolarul SUA și moneda euro (EUR). Dacă luăm ca punct de referință anul 2013 ca 100% volum a veniturilor echivalent dolar/leu, atunci volumul acelorași venituri în anul 2015 a constituit doar 78%, iar în 9 luni ale anului 2015 aproximativ 71%. Dacă privim cifrele în fond, atunci aparent s-ar fi înregistrat o creștere a veniturilor la BS, însă în realitate lucrurile stau altfel. Majorarea este artificială, deoarece leul moldovenesc s-a devalorizat față de euro în anul 2015 în comparație cu anul 2013 cu aproximativ cu 72%, iar față de dolarul SUA – cu 78%, astfel creșterea veniturilor bugetare fiind asigurată de diferența de curs a valutei.
Știm cu toții, toate operațiunile comerțului extern sunt operate în dolari, euro și alte monede străine, de aceea valoarea comerțului în monedă străină rămâne constantă sau se reduce, cum a avut loc în cazul Moldovei în ultimii 3 ani. Însă, după cursul leului moldovenesc, valoarea crește datorită devalorizării leului.
În cifre, aceasta arată cam în felul următor. Dacă în anul 2013 volumul taxelor vamale constituia ~970,0 milioane de dolari SUA, atunci în anul 2015 această valoare a cotat ~760,0 milioane de dolari SUA sau cu 210,0 milioane EUR mai puțin. Raportat la leul moldovean, aceasta ar constituie aproximativ următoarele valori:
Pentru anul 2014, la un curs de 16,5 MDL/EUR, valoarea acestor taxe ar atinge ~16,1 miliarde de lei;
Pentru anul 2015, la un curs de 22,4 MDL/EUR, valoarea taxelor vamale ar atinge aproximativ 17,1 miliarde de lei.
Din calcule se vede, în lei moldovenești, creștere falsă a volumului taxelor și impozitelor vamale, ceea ce de fapt este un fel de escrocherie, iar în dolari, observăm descreștere cu aproximativ 210,0 milioane de dolari.
În primele 9 luni ale anului 2016, situația devine mult mai gravă, deoarece volumul comerțului extern s-a redus cu aproape 18% în comparație cu aceeași perioadă a anului 2015, importul – cu aproximativ 27%, iar exportul – cu aproximativ 16%, ceea ce de fapt servește un argument puternic și concret în explicația ineficienței proceselor de guvernare. Astfel, volumul de venituri la BS, în 2016, este net inferior celui din aceeași perioadă a anului 2015.
Iată cam aceasta este realitatea ascunsă despre așa-zisa ”creștere a bugetului de stat”.
Eficiență reală în administrarea fiscală s-a produs în perioada anilor 2013-2015. De fapt, despre aceasta vorbesc Rapoartele de Competitivitate Globală din perioada 2011 – 2016, dar și indicatorii oficiali publicați de Serviciul Fiscal. Astfel, Rapoartele de Competitivitate Globală au remarcat o îmbunătățire constantă la doi indicatori relevanți:
efectul impozitării asupra stimulentelor pentru investiții;
efectul impozitării asupra stimulentelor pentru muncă.
Conform acestor rapoarte, în anii 2010-2013 se atestă o înrăutățire continuă a efectului impozitării asupra stimulentelor pentru investiții: acest indice a scăzut de la 3,6 puncte la 3,0 puncte, din maxim 7,0 puncte. Ultimele două rapoarte demonstrează o îmbunătăţire a situației în anii 2014/2015 și 2015/2016, perioadă a reformelor efectuate de conducerea Serviciului Fiscal de Stat din acea perioadă.
În perioada anului 2013 și primul trimestru al anului 2016, conform rapoartelor internaționale, indicele efectului impozitării asupra stimulentelor pentru investiții a crescut de la 3,0 puncte la 3,4 puncte. Această creștere, după normele internaționale, într-o perioadă atât de scurtă, este foarte mare, ce denotă o performanță în eficiența de administrare fiscală.
Dacă în anul 2012 ponderea veniturilor în Bugetul Public Național, colectate de Serviciul Fiscal de Stat, constituia aproximativ 38%, atunci începând cu anul 2013 până la începutul anului 2016, ponderea lor a constituit 49%, majorându-se aproximativ cu 11%, or de la 19,0 miliarde de lei, suma lor a crescut până la 25,0 miliarde în 2015 sau cu 6 miliarde de lei.
Dacă în anul 2014 datoriile fiscale ale SFS erau de 1,7 miliarde de lei, atunci, datorită eforturilor depuse de conducerea SFS din acea perioadă, restanțele fiscale au marcat descreștere cu 700,0 milioane de lei, reducându-se astfel până la 1,035 miliarde de lei.
Și, invers, după schimbarea conducerii SFS la începutul anului 2016, restanțele fiscale au revenit din nou la loc, majorându-se cu 700,0 milioane lei.
În concluzie se poate afirma, că acțiunile întreprinse de structurile de stat, începând cu luna martie 2016, în special anularea controalelor fiscale și impozitare, în fond, au agravat starea financiară a statului foarte gravă.
Comentarii