1. Prima misiune. Mesajul electoral.
Sarcina de bază a unui spoiler electoral este de a introduce în agenda electorală teme controlabile și favorabile pentru forța care o creează. Într-un haos electoral ei sunt folosiți pentru a distrage atenția de la problemele reale pe care le au cetățenii și/sau partidul care stimulează apariția lor.
A doua sarcină a mesajului este de a discredita oponenții partidului sau a grupului de persoane care stimulează apariția unui spoiler. În așa mod, se formează o percepție că mai multă lume și forțe multiplică mesaje, când de fapt, el este același și provine din același loc.
A treia sarcină este micșorarea timpului de antenă pentru concurenții electorali, or, conform legislației, fiecare concurent electoral trebuie să fie chemat în cadrul unor dezbateri sau emisiuni în mod egal. O asemenea abordare se face din partea partidelor dominante care au acces la televiziuni și resurse net superioare față de alți concurenți electorali a căror apariție la TV sau radio se produce natural.
A patra sarcină a mesajului este de a crea unui concurent electoral principale teze de campanie. Spre exemplu, în campania prezidențială din 2016, principala temă de dezbateri era Vlad Plahotniuc și principalii concurenți electorali au venit în fața cetățenilor cu promisiuni legate de întoarcerea miliardului și lupta cu regimul criminal de la Chișinău. După ce Igor Dodon a devenit președinte, principalul dușman pentru Partidul Socialiștilor au devenit euro-unioniștii. Schimbarea mesajului din partea socialiștilor se datorează incapacității acestora și imposibilității lor de a-și respecta promisiunile. Pentru mai mult dramatism, politicienii inventează pericole și dușmani periculoși, dar deseori imaginari. În acest context, putem presupune că apariția unui concurent electoral cu denumirea de „euro-unionist” ar avea ca sarcină crearea unei teze de campanie pentru Partidul Socialiștilor și ar stimula electoratul acestora să fie mai activ, respectiv Plahotniuc ar câștiga prin diminuarea vocilor care ar vorbi în această campanie despre el ca fiind principalul dușman. Din urma mesajelor create au de câștigat atât socialiștii care au inventat un dușman, cât și Plahotniuc care nu va mai fi dușmanul nr. 1 pentru toți concurenții electorali.
2. A doua misiune. Dispersarea voturilor unor concurenți electorali.
În alegerile parlamentare din 2014, a fost creat un partid spoiler Partidului Comuniștilor care avea practic aceeași denumire, siglă, slogane etc. Acel spoiler a acumulat puțin peste 5% din voturile alegătorilor care tradițional ar fi mers în contul PCRM-ului. Nu mai mult, pentru a nu facilita anumite incomodități, dar suficient de mult pentru a lipsi un concurent electoral de cinci mandate. Astfel, spoilerii sunt creați pe același segment de electorat ca și oponentul tău politic pentru a-l slăbi și a-l face mai flexibil, mai tăcut, după formarea Parlamentului.
3. A treia misiune. Coruperea unor oponenți politici.
Practica demonstrează că oponentul tău politic este mai flexibil să ia bani și să trădeze partidul politic dacă oferta ar veni de la un spoiler (o nouă mișcare), decât dacă banii ar veni de la un oponent împotriva căruia ai vorbit în spațiul public sau te-ai manifestat. Este o chestie psihologică folosită la greu de politrucii politici din Republica Moldova. Astfel, bazarul politic moldovenesc a început, iar victimele acestui bazar își dau seama că lucrează nu pentru o nouă forță politică, ci pentru un spoiler a unei forțe vechi uneori prea târziu.
4. A patra misiune. Crearea unei vizibilități că procesele democratice sunt respectate.
Într-o societate bazată pe parlamentarism și pluripartidism, participarea și simularea proceselor democratice fac parte din esența construcției statale. Astfel, rolul spoilerului este de a participa la aceste simulări, dezbateri pentru a crea impresia că în stat se respectă dreptul la libera exprimare, că se respectă principiul consultărilor publice, că în alegeri participă mai mulți concurenți electorali, etc.
Concluzii.
Cele menționate mai sus fac parte din niște procese periculoase pentru întreaga societate prin schimonosirea democrației participative. În Republica Moldova acest fenomen duce la fraude electorale și modifică anumite rezultate ale alegerilor.
Comentarii