Unii cumpără oase pentru câini, alții cumpără aceleași oase pentru a-și face o ciorbă. Se întâmplă la noi, în Moldova. Oamenii nu mai au locuri de muncă pentru a-și asigura existența. Pentru mulți trotuarele din Capitală sunt colacul de salvare. Oamenii vin aici ca la serviciu, zi de zi, și se roagă să le cumpărâm o mână de pătrunjel, câteva ouă sau o sticlă de lapte, pentru că nu mai au niciun venit în casă.

În piața de lângă Gară oamenii vin cu tot ce au prin casă, își vând până și lingurile sau farfuriile din care cândva au mâncat cu toată familia. Copiii sărmani se despart aici de jucăriile lor preferate, pentru că părinții au ajuns să nu mai aibă pe ce să le cumpere o pâine.

Am ajuns săraci lipiți pământului

Vine Paștele și sărăcia iese și mai tare în evidență, iar protestul de azi arată că așa nu se mai poate de trăit. Am ajuns săraci lipiți pământului. Zilele noastre sunt numărate – ori ești, ori nu mai ești! Două salarii aduse în casă nu îi asigură unei familii minimul necesar. Acest cancer – sărăcia – roade societatea, fără milă, așa că orice revoltă populară își are justificare.

De ce suntem săraci

Suntem săraci pentru că nu suntem protejați de instituțiile care ar trebui să ne protejeze, pentru că statul e marionata celor bogați și a marilor companii. Suntem săraci pentru că cei bogați nu plătesc impozite. Suntem săraci pentru că muncim pentru alții, cărora nu le pasă de noi. Suntem săraci pentru că democrația nu funcționează. Suntem săraci pentru că banul public este rău folosit, în mare parte intră în buzunarele celor care îl gerează și a unor clici din jurul lor.

Nu suntem singurii săraci de pe Terra

Cei bogați și puternici sunt pe zi ce trece mai bogați și mai puternici, iar cei săraci din ce în ce mai săraci. 1,2 miliarde de locuitori ai Terrei trăiesc cu mai puțin de 1,25 $ pe zi! Observăm astăzi că și țările dezvoltate au mari probleme economice. Odată cu mondializarea și intrarea în marile jocuri economice a unor țări ca China, India, Brazilia, Mexic etc., capitalismul nu mai este cel clasic, ci am intrat într-o nouă etapa confuză, neclară - cea a postcapitalismului. Economia mondială și schimburile economice nu mai funcționează după reguli clare. Nici măcar producția sau consumația nu mai sunt  determinante pentru criza economică mondială. Totul astăzi este speculație financiară.  Lumea se schimbă într-o secundă de la Londra sau de pe Wall Street.

Banii și bogăția sunt create artificial de bănci și de burse

Dacă agricultura produce cele necesare hranei, uzinele cele necesare vieții de zi cu zi, atunci băncile și bursele fabrică bani artificiali. Cum se produc acești bani? Când o bancă acordă un împrumut sau o ipotecă, banii sunt creați automat. Pe lângă virtualitatea acestor bani, băncile impun dobânzi ridicate care se pot schimba de la o zi la alta, deci produc alți bani fără să miște un deget. Deci ca să puteți plăti aceste datorii și să puteți  să supraviețuiti vă îndatorați iarăși și iarăși. Același lucru fac și guvernele care se îndatorează din ce în ce mai mult, fiind constrânse de necesități și cheltuieli din ce în ce mai mari. Astfel, indivizii și statele devin simple marionete în mâna puterii absolute a marilor bănci și a celor puțini care le dețin.  Astăzi umanitatea întreagă este subordonată banului. Reglarea acestei probleme este primul mare pas în schimbarea sistemului actual atât de deficitar care sufocă umanitatea.

Problema mare a lumii de azi este că nu mai putem vorbi despre un adevărat capitalism producător de bogăție, ci despre o economie mondială controlată  la extrem de marile companii și bănci. Aceasta e cauza principală pentru care și în țările cu lunga istorie democratică și avansate economic a aparut pentru prima dată fenomenul de săracie pe scară largă.

De ce crește sărăcia

Concluzia este că în lumea de azi nu mai putem vorbi despre o problemă de producție, ci despre una ce ține de slăbiciunea guvernelor de a controla și redistribui bogăția. Imensul scandal ce privește paradisul fiscal din Panama ne-a demonstrat încă o dată incapacitatea guvernelor de a controla finanțele lumii, care în mare majoritate sunt ascunse de către marii bogați ai lumii.

Crize financiare, catastrofe naturale, războaie, instabilitatea economică și politică - toate acestea fac să crească sărăcia.

În acest context de confuzie și de instabilitate, mă întreb pe bună dreptate în ce fel de societate trăim, ce fel de sistem social are țara noastră, ce fel de țară e Moldova și ce șanse are ea să supraviețuiască, să aibă un viitor. Se vorbește despre comunism și postcomunism,  despre un sistem prorus, despre o oligarhie politică și economică, despre dictatura unei minorități care conduce și controlează țara noastră. Care este adevărul? Din păcate, un amestec de toate acestea.

Care este soluția

În primul rând, trebuie restructurată din temelie  clasa politică și economică. În al doilea rând, e necesară curățarea justiției de elementele ei corupte și învechite. În al treilea rând,  trebuie realizată o conștientizare accentuată a societății civile și activarea acesteia de o manieră organizată. Al patrulea element important este angajarea fermă pe calea relațiilor cu Uniunea Europeana, cu SUA și România.

Cum ieșim din sărăcie

A ieși din sărăcie înseamnă azi să creăm bogăție pentru noi înșine, nu pentru un sistem care ne ia tot ce producem și care ne-a dus la disperare. A ieși din săracie înseamnă un sistem minim de protecție socială și un salariu minim stabilit prin lege care sa fie suficient pentru o viață decentă. A ieși din sărăcie înseamnă revitalizarea economică, construirea de infrastructură, de drumuri, spitale, școli. A ieși din sărăcie înseamnă a-i proteja și a-i ajuta pe cei aflați în dificultate și suferință. Acest lucru este imposibil de realizat cu actuala clasă politică și economică, care a dus țara la faliment pe toate planurile.

Sărăcia nu este nicăieri o fatalitate și nicio necesitate. Numai uniți putem scăpa de acest flagel.