Vecina unei prietene a tăiat toate păsările pe care le avea pe lângă casă, a scos ce avea mai bun în beci și a vândut la piață, zi de zi, timp de o săptămână, ca să adune banii ceruți de doctorul care urma să o opereze. Soțul ei lucra la Moscova, tot pentru  medicul care trebuia să-i scoată femeia din ghearele morții. Disperați, aceștia adunau bănuț cu bănuț pentru că știau din istoriile altora, ale celor ajunși pe patul de spital, că trebuie să plătească medicii ca să scape cu viață...

În urmă cu trei ani, soțul ei lucra șofer de TIR și povestea despre taxele ilegale pe care le plătea în vămi, a fost arestat o dată, dar a scăpat pentru că a plătit mită poliției, procurorilor și judecătorilor.

Într-un alt caz, o prietenă a muncit zece ani în Italia, a cumpărat două case în sat, mașină, un tractor, porci, păsări, dar s–a gândit să își facă și o afacere pentru a-și asigura viitorul. A decis să planteze meri și peri pe terenul moștenit de la părinți. A cerut subvenții de la stat și i s-a spus clar că trebuie să dea o parte din bani. Scandalul din ultimul timp legat de AIPA scotea la iveală faptul că agricultorii dau funcționarilor care se ocupă de subvenții 20 la sută din sumă. Prietena mea spunea că i s-a spus din start despre 40%.

Unii au luat chiar și credite din bănci ca să dea mită pentru a-și rezolva problemele. Peste tot se plătește și asta o arată toate sondajele. Potrivit celui mai recent studiu al Transparency International Moldova, în anul 2015, volumul total al mitei a depășit cifra de 1,240 de miliarde de lei. Ce-i drept, s-a dat mai puțin – cu cinci la sută în scădere față de anul trecut în cazul gospodăriilor casnice - dar nu pentru că fenomenul dispare în Moldova, ci pentru că oamenii au sărăcit într-atât, încât nu își mai pot permite să dea nimic din puținul lor.

Corupția este adânc înfiltrată în administrație, justiție și mai ales în politică. În Moldova e greu de spus cine conduce, cine din factorii decizionali nu e legat de o anumită formă de corupție.

Constatăm că actele de corupție au efectul bulgărelui de zăpadă. Cu cât actele de corupție  se acumulează și se agravează,  cu atât oamenii sunt supuși unor forme de alienare, stres, nesiguranță şi demoralizare.

Imaginea este completată de faptul că o parte importantă a celor implicați în asemenea acte antisociale nu-și percep propria situație, nu-i interesează opinia celorlalți. „Fiecare pentru el” este o atutudine individualistă care distruge coeziunea socială și pervertește minți și relații umane. Din păcate, această lume coruptă, la început marginală, devine regulă, devine normă socială. Așa cum bine remarca încă în anul 1962 marele dramaturg Eugen Ionesco în piesa „Regele moare” - Anormalul a devenit obișnuit!

În țara noastră, cele mai corupte sunt Poliția, Procuratura, instituțiile medicale, instanțele de judecată și Vama. Răul pornește de aici. Instituțiile care în mod normal trebuie să servească cetățeanul pe principii de dreptate și adevăr promovează din interior o formă de pervertire a acestor valori prin corupție. Nu numai că oamenii nu mai au încredere în instituțiile de bază ale statului, dar știu că, pentru a-și rezolva problemele, aceste instituții pot fi corupte și că altfel nu se poate.

Oamenii și-au pierdut speranța că putem reduce corupția. Corupția e atât de generalizată încât opinia publică și chiar elitele (câte au mai rămas ele în țară) nu sprijină cu entuziasm încercarea de a pedepsi o formă anumită de corupție pe care ele o găsesc tolerabilă.

Din cele 1,240 miliarde de lei, 860 de milioane reprezintă mita plătită de gospodăriile casnice, în scădere cu 31 de milioane față de 2014, iar alte 381 de milioane constituie mita plătită de oamenii de afaceri. Din aceste statistici putem trage concluzia că cea mai mare parte a mitei este dată de oamenii simpli din nevoia lor disperată de a-și rezolva problemele, de a ieși din hățișul juridic și administrativ.

Un stat există când instituțiile lui funcționează, când alte state îl recunosc ca atare. Banalizarea corupției este un mare pericol pe toate planurile, cu consecințe dezastruoase pentru întreaga societate. Corupția generalizată de la noi pune în pericol credibilitatea țării noastre, a parteneriatelor economice și politice, însuși viitorul țării fiind acum în joc. Nevoia de a acționa împotriva acestui flagel devastator (o adevarată ciumă socială!) este una imperioasă. 

Suntem în ceasul al 12-lea. Ora e gravă - 12 fără 5 minute!