Inteligența artificială a citit discursul de învestire și Programul de Guvernare al noului Executiv. Rezultatele sunt surprinzător de exacte — și, poate, puțin incomode.
În cele peste patruzeci și cinci de mii de cuvinte rostite sau scrise de echipa Munteanu, inteligența artificială a găsit cinci referiri directe la „AI”, toate tehnice, fără vreo reflecție despre etică sau control democratic. S-a vorbit de „legalitate” de 9 ori, „responsabilitate” de 11 ori, „eficiență” de 10 ori, „participare” de 6 ori și „eficacitate” de două ori. Lacune de reglementare / de cunoaștere identificate: AI a identificat peste 25 de zone de „vid semantic”, adică teme menționate dar neacoperite cu soluții concrete:
Neutralitatea constituțională: întrebare directă, răspuns evaziv („vom respecta legea”); fără abordare doctrinară.
Reforma administrativ-teritorială: declarată intenție, dar fără model de implementare.
Controlul democratic al AI și guvernării digitale: complet absent.
Mecanisme de evaluare a performanței ministeriale: invocate doar metaforic („voi fi un premier care ascultă”), fără detalii procedurale.
Relația cu opoziția și societatea civilă: abordată retoric, fără plan instituțional.
Moldova intră într-o nouă etapă de guvernare. Un Parlament proaspăt ales și o echipă executivă reconfigurată primesc nu doar încrederea cetățenilor, ci și o responsabilitate uriașă: aceea de a transforma promisiunile politice în rezultate reale. Într-un context regional fragil și într-o lume aflată în schimbare accelerată, capacitatea guvernării de a gândi strategic devine o chestiune de securitate națională, nu doar de administrație.
În fața acestei provocări, inteligența artificială (AI) nu este un moft tehnologic, ci un instrument de cunoaștere și analiză. Poate ajuta instituțiile să înțeleagă mai bine realitatea, să anticipeze riscurile și să ia decizii bazate pe fapte, nu pe impulsuri sau reflexe politice.
Experiențele ultimilor ani au arătat că modernizarea administrativă fără transformare instituțională rămâne doar o fațadă digitală. De aceea, noul ciclu politic are șansa – și responsabilitatea – de a combina inovația tehnologică cu principiile bunei guvernări, transformând statul într-un motor real de dezvoltare, integritate și încredere publică.
De ce inteligența artificială contează pentru guvernare
Guvernarea eficientă nu mai poate fi intuitivă. Într-o lume saturată de informații, AI oferă capacitatea de a analiza, compara și înțelege mai bine complexitatea realității, identificând modele, uneori invizibile pentru ochiul uman – riscuri, corupție, ineficiență, vulnerabilități.
Totuși, observ că mulți profesioniști se feresc de AI sau o blamează pentru „incompetență” și „greșeli”, „halucinații”. E o confuzie frecventă: inteligența artificială nu este o ființă inteligentă, ci un instrument digital creat pentru oameni care învață. Aplicarea acestui instrument cere practică, discernământ și analiză. Iar rezultatul final – bun sau rău – aparține mereu omului care îl folosește. Statele, ca și oamenii – nu toate vor însuși acest instrument, nu toate vor urca nivelul următor.
Pentru așa stat ca Moldova, AI trebuie să devină nu doar opțiune tehnologică, ci o componentă importantă a strategiei de dezvoltare și modernizare. Ea poate susține deciziile bazate pe dovezi și poate crea o relație mai lucrativă între guvern și cetățean – una bazată pe încredere, transparență și eficiență. Mă bucur că, mai mulți membri noi ai Guvernului s-au referit în Parlament și apoi la Președinție la Inteligența Artificială, deși deocamdată fără claritate.
Cum poate AI întări buna guvernare
Buna guvernare se sprijină pe anumite principii fundamentale, între ele: legalitate, responsabilitate, participare, eficiență și eficacitate. Acestea sunt idei călăuzitoare, dar și mecanisme de realizare a scopurilor. AI poate contribui la fiecare – dar fără a le substitui.
Legalitatea. AI poate detecta conflicte între acte normative, incoerențe legislative sau abateri de la reguli. Poate semnala discrepanțe și lacune înainte ca ele să se transforme în abuzuri. Dar legea rămâne creația omului; AI nu creează legalitate, ci o ajută să fie respectată.
Responsabilitatea. Într-un stat modern, deciziile trebuie să poată fi explicate. AI poate urmări clar procesul decizional și performanța instituțiilor, oferind indicatori obiectivi. Nu pentru a pedepsi, ci pentru a învăța. Tehnologia nu înlocuiește empatia, dar o poate face vizibilă.
Eficiența. Automatizarea proceselor administrative poate elibera timp și resurse, permițând funcționarilor să se concentreze pe probleme strategice. AI poate semnala blocaje și pierderi, dar eficiența fără responsabilitate poate deveni periculoasă.
Participarea, poate fi consolidată prin platforme de deliberare civică mai incluzive, iar Eficacitatea poate fi atinsă prin posibilitățile inteligenței artificiale de a măsura impactul și atingerea scopului.
Toate principiile sunt completate de același spirit: AI nu este despre mașini care gândesc, ci despre oameni care decid mai bine.
Inteligența artificială și democrația
Democrația nu se apără singură. Are nevoie de instituții puternice, de oameni integri și de procese care inspiră încredere. AI poate susține aceste obiective, dar numai dacă este folosită cu reguli clare și control democratic.
Tehnologia poate aduce mai multă disciplină, coerență și obiectivitate, dar nu poate înlocui etica și responsabilitatea umană. AI este un test al maturității instituționale: cât de bine putem folosi cunoașterea fără a pierde busola morală.
Guvernarea digitală nu va salva democrația. Dar o democrație matură poate folosi guvernarea digitală – făcând-o transparentă, umană și dreaptă.
În loc de concluzie
Parlamentul poate stabili regulile etice pentru AI, Guvernul o poate integra acolo unde aduce valoare, opoziția o poate folosi pentru monitorizare și control, iar societatea civilă – pentru educație și participare informată.
Inteligența artificială nu este viitorul. Este deja prezentul.
Modul în care o vom integra va arăta cât de matură este democrația noastră – și cât de serios vrem să ne construim viitorul.
Comentarii