Întoarsă de la trainingul de consolidare a capacităților ASEMHRS23 cu tema „Asigurarea rezilienței IA pe termen lung: Dezvoltarea competențelor de guvernanță pentru o inteligență artificială care respectă drepturile omului” din Yogyakarta, Indonezia, sunt profund impresionată de dialogul vibrant Asia-Europa privind crearea unor sisteme de inteligență artificială care respectă drepturile omului. Disclaimer: Am participat ca cetățeană română, din cauza absenței vizibile a Moldovei din Fundația Asia-Europa (ASEF).

Reprezentanți ai societății civile, ONG-uri, diplomați și cercetători s-au reunit pentru a aborda implicațiile masive ale IA asupra drepturilor omului: erodarea vieții private, încălcări ale egalității, eșecuri în asigurarea nediscriminării și bariere în accesul la justiție. Mesajul central al evenimentului a fost clar: guvernanța în rețea este esențială, deoarece niciun actor singur nu poate controla expansiunea necontrolată a inteligenței artificiale.

Depășirea diviziunii socio-tehnice

Trainingul a scos în evidență o lacună socio-tehnică flagrantă pe care trebuie să o abordăm urgent. Sesiunile, dominate adesea de perspective juridice, diplomatice și de politici publice, au cerut în mod repetat o integrare mai profundă a expertizei tehnice. O guvernanță eficientă a IA necesită fuziunea acestor domenii pentru a evalua riguros riscuri precum bias-ul algoritmic, opacitatea datelor și lanțurile opace de luare a deciziilor. Fără ingineri și cercetători de date la masă, factorii de decizie riscă să creeze reguli care nu pot face față sistemelor sofisticate.

Evoluția fulgerătoare a IA depășește constant eforturile de reglementare la nivel mondial. Actul UE privind Inteligența Artificială, odinioară lăudat ca un pionier, a întâmpinat întârzieri semnificative prin propunerea „Omnibus” a Comisiei Europene din 2025, care abordează obstacolele dificile de implementare și amână interdicțiile și obligațiile majore pentru 2026–2027.

Modele acționabile din Asia

Contribuțiile Asiei la ASEMHRS23 au impresionat prin cadre pragmatice și aplicabile, care prioritizează implementarea imediată a unei IA care respectă drepturile, în detrimentul unei armonizări supranationale exhaustive.

Modelul de Guvernanță IA al Singapore-ului, actualizat pentru o IA generativă (IAG), impune transparență, responsabilitate și o supraveghere umană robustă în implementările cu risc ridicat, oferind organizațiilor instrumente de autoevaluare fără a sufoca inovația.

Legea-cadru privind IA a Coreei de Sud a intrat în vigoare în ianuarie 2026, introducând notificări obligatorii pentru sistemele cu impact ridicat și etichetarea rezultatelor generative pentru a combate dezinformarea.

Actul de Promovare a IA al Japoniei din 2025 a creat un sediu național de strategie cu ghiduri care echilibrează managementul riscurilor, audituri voluntare și sandbox-uri etice. Indonezia a prezentat reglementări prezidențiale care integrează incluziunea, minimizarea datelor și protecția - adaptate la contexte diverse.

Aceste modele demonstrează agilitate: evoluție iterativă, feedback de la stakeholderi și implementare rapidă. Europa ar putea învăța de aici; în timp ce Actul UE privind IA clasifică riscurile (inacceptabile, ridicate, limitate, minime), Asia pune accent pe etica prin design scalabilă pentru a construi încredere.

Întârzierea critică a Moldovei

Moldova rămâne periculos de mult în urmă. Deși a semnat în septembrie 2024 Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, un tratat cu 36 de articole privind drepturile omului, democrația și statul de drept, nu are încă o lege națională dedicată IA. Un proiect de lege din 2024 a fost blocat la începutul anului 2026, la sfatul UE, urmând revizuirile Actului IA, lăsând un vid în care inovația umbrește drepturile.

Subconsiliul pentru IA și Guvernanța Datelor (SCIA), creat în iulie 2024 sub Consiliul Național pentru Transformare Digitală, coordonează prin Cartea Albă din octombrie 2024, care conturează educația, infrastructura, adoptarea și sandbox-urile. Propunerile AGEPI pledează pentru etică aliniată la UE pentru creștere economică, dar eforturile rămân la nivel consultativ, înclinând spre accelerarea digitală 2023-2030, cu drepturile pe plan secundar.

Aderarea la UE generează o oarecare complacență, în absența unui calendar ferm și pe fondul întârzierilor de la Bruxelles. Țări proactive avansează: legea IA a Danemarcei a intrat în vigoare în august 2025; proiectul de lege al Germaniei a fost aprobat de cabinet în februarie 2026.

Recomandări urgente pentru Moldova

Ca stat membru ONU și semnatar al Consiliului Europei, Moldova trebuie să prioritizeze un cadru care să pună în centru protecția vieții private și a datelor, egalitatea/nediscriminarea și căile de remediere.

În primul rând, finalizarea unei legi compatibile cu Actul UE privind IA, prin intermediul SCIA, cu niveluri de risc clar definite.

În al doilea rând, integrarea vocilor non-tehnice: formarea unor grupuri interdisciplinare formate din programatori, eticieni și apărători ai drepturilor pentru a audita sistemele IA din e-guvernare și justiție.

În al treilea rând, aprofundarea legăturilor: aderarea la parteneriate euro-asiatice pentru consolidarea capacităților și guvernanța datelor, pilotând evaluări de impact asupra drepturilor și registre pentru sistemele cu risc ridicat.

Imperativul vitezei

Concluzia ASEMHRS23 este clară: viteza IA impune acțiune. Actul UE privind IA riscă să devină obsolent după Omnibus; Asia conduce - supravegherea din Singapore, etichetarea din Coreea de Sud, etica din Japonia. Moldova nu își poate permite să întârzie în fața amenințărilor IAG.

Combinând agilitatea Asiei cu rigoarea Europei, Moldova poate deveni un pionier al guvernanței centrate pe drepturi. Trebuie să acționeze acum – sau va fi marginalizată.