Rusia a solicitat retragerea SUA din Europa de Est, inclusiv din România, însă Statele Unite au refuzat ferm această cerere, susține șeful administrației prezidențiale a României, Cristian Diaconescu, ieri seară, la Antena 3.

„Statele Unite au refuzat, în acest moment. E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată.” Diaconescu mai spune că Rusia a vrut să afle dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Yalta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, ar fi să convingă partea americană să accepte divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la o zi la alta.

Rusia mizează pe ideea că, la un moment dat, SUA ar putea convinge aliații europeni din NATO (vest-europenii) să renunțe la garanțiile de securitate pentru țările din est care au aderat după 1997. Dacă acest scenariu s-ar concretiza, state precum România, Polonia sau Țările Baltice s-ar regăsi într-o zonă gri de negociere, fără putere de decizie directă, ceea ce ar deschide calea pentru recunoașterea unei sfere de influență rusești în regiune, similar cu aranjamentele istorice de la Yalta. „Nu avem garanții. Aceasta reflectă o realitate plină de provocări pentru România, într-o perioadă în care echilibrul puterilor globale este mai fragil ca niciodată”, spune Diaconescu.

Tot ieri, la Paris, a avut loc un nou summit neformal al liderilor europeni, la care a fost invitată și România. Simptomatică a fost întâlnirea bilaterală a președintelui interimar Ilie Bolojan cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Ipotetica retragere a Statelor Unite din România a fost, se pare, subiectul central al discuțiilor. Franța este gata să-și asume creșterea numărului de trupe în România. Diaconescu a calificat această întâlnire drept „extrem de bună”.

Consolidarea prezenței militare franceze ar marca o reconfigurare a echilibrului de forțe pe flancul estic al NATO, cu Franța asumând un rol de lider în apărarea României. Acest lucru ar putea implica desfășurarea de trupe, echipamente și o integrare mai strânsă cu structurile de apărare europene. Un astfel de scenariu ar fi un test real pentru conceptul de apărare europeană independentă, în care România ar deveni un punct de ancorare esențial pentru securitatea colectivă a UE.

Doar în treacăt și fără să ofere detalii sau să revină la subiect, Diaconescu a afirmat aseară, la Antena 3, că sunt într-un dialog permanent cu autoritățile din Republica Moldova, pe care „nu o putem abandona”.