Modificarea politicii externe a Statelor Unite, odată cu preluarea președinției americane de către Donald Trump, a impus statelor europene o abordare mult mai serioasă a problemelor de apărare și securitate. În mai puțin de două luni, au avut loc trei summituri de urgență ale liderilor europeni, care au inclus și Marea Britanie, iar în câteva zile șefii statelor UE se vor întâlni din nou pentru a discuta problema securității Europei.

În toate aceste situații, Republica Moldova a fost un subiect de discuție, fiind considerată o zonă de risc strategic major. Este curios că, după aceste întâlniri, Chișinăul a fost vizitat fie de președintele interimar al României, Ilie Bolojan, fie de președintele Consiliului European, António Costa. În doar câteva zile, președinta Maia Sandu pleacă la Paris pentru o întrevedere cu președintele Emmanuel Macron.

Toate aceste vizite și discuții între liderii europeni au transformat Republica Moldova într-un subiect central al dezbaterilor privind securitatea la nivel european? Nu știm exact. Dar proximitatea cu Ucraina și posibilitatea extinderii conflictului, precum și influența Rusiei în regiune, inclusiv prezența trupelor ruse în Transnistria, plus vulnerabilitatea Moldovei, care poate fi exploatată pentru destabilizarea sa, sunt factori de risc major.

Aceste aspecte au fost subiecte-cheie la summituri europene recente, inclusiv la Summitul de la Londra, unde liderii europeni, printre care Emmanuel Macron și Olaf Scholz, au avertizat că Republica Moldova este una dintre posibilele ținte ale unei extinderi a agresiunii ruse. Nu putem exclude că anumite decizii pe acest subiect au fost transmise Chișinăului de către Ilie Bolojan, președintele interimar al României, și António Costa, președintele Consiliului European. România și-a reconfirmat sprijinul pentru securitatea și integrarea europeană a Moldovei, iar oficialul de la Bruxelles a oferit asigurări că UE va sprijini Moldova în domeniul securității energetice și al stabilității economice, dar fără a promite o integrare imediată. Analizele ulterioare ale acestor vizite au scos în prim-plan lipsa unor obiective concrete ale acestora, dar mai ales lipsa consistenței mesajelor transmise publicului la încheierea lor, fapt care sugerează o agendă ascunsă, pe subiecte care nu pot fi dezvăluite deocamdată.

Pe 9 martie, președinta Maia Sandu va vizita Parisul. Agenda include o întâlnire cu președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru a discuta sprijinul francez în contextul amenințărilor de securitate la adresa Republicii Moldova. Vizita la Paris nu este una întâmplătoare. Franța și-a asumat conducerea Grupului de luptă NATO dislocat în România, ca parte a strategiei Alianței de întărire a flancului estic în fața amenințărilor de securitate din regiune. Această decizie a fost luată în urma escaladării conflictului din Ucraina și a riscurilor sporite pentru securitatea țărilor din estul Europei, inclusiv România și Republica Moldova.

Începând cu 2022, Franța a devenit națiunea-cadru pentru Grupul de luptă al NATO din România, format din aproximativ 1.500 de militari din mai multe state aliate (Franța, Belgia, Țările de Jos, Luxemburg etc.). Misiunea principală este descurajarea oricăror amenințări la adresa securității României și întărirea apărării colective în regiunea Mării Negre. De aici vine și insistența Franței de a include Republica Moldova pe agenda discuțiilor liderilor europeni pe subiectul securității continentale. Cel mai probabil, Emmanuel Macron este dispus să abordeze acest subiect și la summitul UE de la Bruxelles.

La ce scenarii s-ar putea aștepta Republica Moldova în cazul înrăutățirii situației de securitate? Am putea asista, în cadrul unui scenariu optimist, la o sporire a sprijinului european, în care ajutorul militar și economic va crește, vor fi amplificate măsurile de protecție împotriva atacurilor hibride și a dezinformării, iar procesul de integrare europeană va fi accelerat prin măsuri speciale de aderare graduală.

Într-un scenariu în care Rusia își intensifică atacurile hibride, sprijinind mișcări separatiste în Transnistria și Găgăuzia, iar guvernul este supus unor presiuni constante, sprijinul UE și al României va crește substanțial, dar fără o implicare militară directă. Într-o situație limită, când Rusia își consolidează prezența militară în Transnistria și provoacă un conflict, ne putem aștepta la intervenția Ucrainei, dar fără implicare directă a UE și NATO, care se va limita, cel mai probabil, la sprijin logistic și economic. În cazul unui scenariu pesimist, în care Rusia lansează o ofensivă pentru a ocupa Republica Moldova, România devine un actor-cheie în apărarea Moldovei, fie bilateral, fie printr-un mandat NATO-UE.

A fost extrem de curioasă afirmația președintelui Consiliului European, António Costa, care a menționat că o eventuală integrare imediată a Republicii Moldova în UE ar fi improbabilă, limitându-se la „nu promit”. Însăși apariția acestei afirmații este un subiect interesant, care, fără a-l exclude, s-ar putea afla pe masa europenilor. Deci, să vedem cum s-ar putea întâmpla acest lucru.

În cazul unei amenințări existențiale, Republica Moldova ar putea solicita o aderare de urgență la UE, similar cu modul în care Suedia și Finlanda au fost accelerate în NATO. Este o procedură complicată, care cere unanimitatea statelor membre și modificarea procedurilor obișnuite.

O altă posibilitate rapidă ar fi ca parlamentele României și Moldovei să invoce Declarația de Unire din 1918. Acest pas ar aduce Republica Moldova direct sub protecția NATO și a UE, evitând procedurile lungi de aderare, dar Rusia ar putea considera acest act o provocare, ceea ce ar putea duce la o escaladare militară.

În prezent, Republica Moldova, slabă atât militar, cât și economic, este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere al securității. UE, dacă este interesată de păstrarea angajamentului față de noi, trebuie să decidă ce strategie va adopta pentru protejarea acestui teritoriu. Republica Moldova se află la o răscruce de drumuri, iar deciziile luate în următoarele luni vor determina viitorul său sub toate aspectele.